joi, aprilie 18, 2024

Marele jaf al deceniului în Republica Moldova sau cioburi de iluzii portocalii

De aproximativ o lună de zile, trei milioane și jumătate de cetățeni ai Republicii Moldova sunt furați la drumul mare, în lumina zilei, ba chiar în cea a reflectoarelor, pentru că știrea despre marele jaf al deceniului e pe toate televiziunile, fără ca nimeni, însă, să fie tras la răspundere. În ultima lună, leul moldovenesc s-a devalorizat cu aproape 50 la sută față de dolar. De la aproximativ 15 lei, cât era în noiembrie 2014, prețul unui dolar american ajunsese la începutul săptămânii trecute  la 28 de lei la casele de schimb valutar (cursul afișat de BNR era mai jos). O panică fără precedent  a cuprins populația. Economiile moldovenilor s-au înjumătățit peste noapte, iar salariile și-au pierdut puterea de cumpărare. Oamenii au dat buzna la casele de schimb valutar, dar foarte curând valuta de vânzare s-a epuizat. Speriați că banii lor se devalorizează – prețurile crescând de la o zi la alta, în sincron cu fluctuațiile halucinante ale cursului valutar – moldovenii s-au năpustit asupra magazinelor angro pe care le-au luat cu asalt.

Explicația pentru criza financiară din Moldova e legată de marele jaf petrecut în noiembrie 2014, când din conturile a trei mari bănci moldovenești (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibanc și Banca Socială) au dispărut misterios aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru o mai bună imagine a proporției jafului,  trebuie menționat că respectiva sumă reprezintă echivalentul a 13% din PIB şi a 58% din veniturile bugetare pe anul 2014. Marele jaf s-ar fi petrecut, conform unor afirmații, cu complicitatea oficialilor Guvernului și Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Dar, cum  în noiembrie 2014 în Moldova aveau loc alegeri parlamentare, Guvernul a făcut ce a putut  ca să stăvilească efectele inexorabile ale jafului. O dată  alegerile rămase în urmă, a venit vremea să fie plătite oalele sparte. Cum? Cum să acoperi o gaură de 13% din PIB?

În alte țări, băncile aflate în risc de faliment sunt salvate prin ceea ce se cheamă procedura de bailout. Dar, Banca Națională a Moldovei acordase deja în noiembrie 2014 un împrumut de urgență de circa 3 miliarde de lei moldovenești. Previzibil, ajutorul a fost în zadar. Gaura e prea mare, țara prea săracă, bailout-ul pe modelul occidental nu e o soluție – nu când jaful reprezintă 13% din PIB. Și atunci, mai marii țării și ai BNM și-au amintit că țara are o resursă neprețuită – poporul. Bănuții ținuși la saltea de acest popor sunt cei care pot să salveze țara și sistemul bancar! Efectiv, peste noapte, BNM a crescut brusc cotația euro și a dolarului. Moldovenii panicați s-au repezit să cumpere euro și dolari. După câteva zile, când  băncile nu mai aveau  valută de vânzare, BNM a  schimbat tactica – tot peste noapte, leul s-a apreciat brusc, iar euro și dolarul s-au dus la  vale. A doua zi, la casele de schimb se epuizaseră lichiditățile în lei moldovenești..

Efectul scontat a fost obținut. Poporul și-a scos banii de la saltea,  oamenii au sărăcit, dar băncile, băncile au fost, slavă domnului, salvate! Sectorul bancar a făcut un profit de 646 de milioane de lei moldovenești, iar cele  trei bănci comerciale controlate de Banca Națională a Moldovei, au câștigat din diferențele de curs valutar peste 554 de milioane de lei, echivalentul a 85 la sută din total sistem bancar. Doar așa, ca fapt divers, e bine să se știe că Vlad Plahatniuc, omul de afaceri și finanțatorul PD, deține 18% din acțiunile BEM, al căror posesor a devenit în vara lui 2011, în urma unui atac de tip raider asupra acestei bănci.

În timp ce oamenii se îmbulzeau la cozile de schimb valutar sau la magazine, oficialii moldoveni se întreceau savant în a da explicații – criza din Rusia, scăderea exporturilor moldovenești, prăbușirea cu 30% a remiterilor de către moldovenii plecați la muncă în Rusia. Poate pentru moldoveanul de rând care nu stă toată ziua cu nasul în statistici, această explicație sună convingător. Dar statisticile oficiale invalidează explicațiile oficiale: la finele anului 2008 – începutul anului 2009, Republica Moldova a cunoscut o scădere mult mai drastică a remitențelor decât cea actuală fără ca țara să treacă printr-o criză la fel de neagră ca cea de acum (remiterile au scăzut de la 500 milioane USD în trimestrul II al 2008 la aproximativ 230 milioane USD în I trimestru al 2009). La rândul lor, exporturile s-au diminuat doar foarte puțin în 2014 – anul trecut, valoarea exporturilor moldovenești era de 2.339.500.00 USD, față de  2.428.300.000 USD în 2013. Una peste alta, însă,  indicatorii comerțului extern ai Republicii Moldova ne arată o creștere considerabilă în ultimii 10 ani, valoarea exporturilor moldovenești fiind mai mult decât  dublă în 2014 față de anul 2005(1.090.918.500 USD). În plus, să nu uităm că 53% din exporturile Republicii Moldova merg către statele UE și doar 31% către state CSI, așadar dependența de comerțul cu Rusia nu e atât de mare încât să explice o criză de asemenea proporții cum e cea cu care se confruntă actualmente moldovenii.

Între timp, săptămâna trecută, spre liniștea populației panicate de degringolada de pe piața financiară, un guvern zis pro-european a fost votat la Chişinău. Un guvern pro-european în sensul deplin al cuvântului, cu cetățeni europeni deveniți membri ai noului cabinet. E vorba de Ministrul Economiei – un francez de origine, numit Stephane Bride, care a devenit cetățean al Republicii Moldova în 2013. Coincidența face ca până să devină parte din noul guvern, Bride era director al unei companii de audit,  Grant Thornton. Respectiva companie este cea care a auditat din 2011, când a avut primul atac de tip raider asupra BEM, cele trei bănci care au fost jefuite în 2014, fără a sesiza nici o neregulă sau fărădelege. În alte părți,  frauda de la Enron a dus la dispariția companiei de audit Arthur Andersen. În Moldova, directorul companiei de audit care a închis ochii la jaful de 1 miliard de dolari e numit Ministru al Economiei ! Un ministru european pentru liniștea alegătorilor care au votat partidele pro-europene…

Tot pentru liniștea acestui electorat pro-european rămas cu buza umflată a fost numit în funcția de prim ministru un tânăr tehnocrat, neafiliat politic, pe nume Chiril Gaburici. Electoratul pro-european și-a luat o palmă grea atunci  când, la începutul acestui an, două dintre cele trei partide zis pro-europene – Partidul Democrat și Partidul Democrat Liberal – au preferat să facă alianță cu partidul lui Vladimir Voronin, în locul unei coaliții naturale cu Partidul Liberal (PL), cu care constituiseră  împreună în 2009 Alianța pentru Integrare Europeană. PL a fost lăsat pe margine, întrucât una din condițiile sale  pentru a intra la guvernare era numirea unui procuror european în funcția de procuror general. Chiril Gaburici este o figură  absolut nouă, ca să nu spunem de-a dreptul anonimă, pentru electoratul moldovenesc. Înainte de a intra în guvern, Gaburici  a fost începând cu 2012 director general al companiei azere Azercell, proprietate a faimosului autocrat de la Baku, Ilham Aliev. Presa moldovenească a scris că noul premier ar fi un apropiat al clanului Voronin, acuzații pe care Gaburuci le-a negat, de altfel destul de neconvingător. Cireașa de pe tort e că Gaburici este cercetat penal în Rusia trecerea ilegală a frontierei şi uz de fals în acte. Dar, nu e așa, e un premier neafiliat politic și tehnocrat?! Iar tehnocrații sunt la modă în ziua de azi, mai ales în Europa, așadar electoratul pro-european nu are decât să fie mulțumit.

Rămâne de văzut dacă electoratul pro-european se îmbată cu apă rece, mai ales când e ars la buzunar. Acum 6 ani, la Chișinău, mai mulți tineri moldoveni au murit în bătaie sau au fost răniți de poliție  pentru că protestau împotriva Partidului Comuniștilor care nu dorea sa cedeze democratic puterea. Acei tineri visau la Europa și la un guvern pro-european. Azi, eticheta de european e terfelită de cei care au fost, politic vorbind, beneficiarii protestelor din 2009. Termenul de pro-european a ajuns un ambalaj sub care se ascunde o coaliție de partide sprijinită  de nimeni altul decât de PCRM. Nu s-a devalorizat doar leul moldovenesc, ci și eticheta de partid pro-european. Moldovenii nu și-au pierdut doar economiile, ci și speranțele de mai bine. S-a risipit iluzia că unele partide sunt mai bune decât altele, că formațiunile politice ce vor să ducă țara în Europa fac o altfel de politică.  Încă o revoluție portocalie a fost făcută cioburi sub un maldăr de deziluzii negre ca luna care a trecut.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Story bun si story corect, Victoria (dar sa nu exageram: cum era un audit din 2011 sa detecteze o frauda petrecuta in 2014?)
    Intrebarea e, care-i morala, concluzia? Oamenii astia sunt rai, sa gasim altii mai buni?
    Ancorajul solid in economiile Estului si sabotarea sistematica a oricarui investitor mare din Vest, chiar sub Filat si Leanca, n-or fi de fapt cauza principala a problemelor? Refuzul privatizarilor cu parteneri cu reputatie in favoarea unor interpusi ai rusilor de mana a 3a, plus mandrul „capital national”, n-are nici un rol in slabiciunea asta institutionala?
    Pune cineva punctul pe i, sau ramanem la lamentatii si emotii populare? La traditionalul haloimas retoric, in care „europenizarea” e blamata desi nu-i nici urma de ea prin MD, ci doar de haiduci CIS?

    • Sorin, sorry, primul atac de tip raider asupra BEM a avut loc fix in 2011. Pe atunci, Grant Thornton deja audita BEM.
      Concluzia nu nici un caz aceea ca europenizarea e rea, ci ca in MD ea e un cuvant gol, in spatele careia se ascund interese mafiote locale, care adesea merg mana in mana cu cele ale haiducilor din CSI sau, iata, si cu ale capitalistilor vestici, de talie mondiala. Compania acestui Bride, Grant Thornton, se situeaza pe locul 4 la nivel global. Reputatie beton, nu? Si? A adus un model nou de a face business, o alta etica a afacerilor? Pe naiba! O buna parte din marile multinationale se orienteaza de minune in toate tarile astea subdezvoltate si se adapteaza perfect cutumelor locale atunci cand interesul o cere. Stephane Bride e doar un exemplu. Nu vreau sa se inteleaga ca sunt impotriva investitiilor straine, dar daca nu ai, ca stat, capacitate institutionala de control si reglementare, singurul influxul de capital nu rezololva problema slabiciunii institutionale si a „state capture”, din contra.

      • Ba da, atunci cand faci o masa critica de investitori cu risc reputational, care fac alte chestii, dar nu fug cu 1bn euro in spinare. Un contract cu un auditor nu inseamna investitor, ala e un prestator de servicii. Problema Moldovei este pur interna si anume aia ca a jucat duplicitar, respigand orice investitie asociata cu firme serioase din UE, inclusiv Romania. Si sa nu-mi zic de asa-zisii suedezi de la Moldcell, pliz, astia care l-au crescut pe premierul Aburici :)

  2. Si cum se vede din perspectiva asta mare privatizare din Romania, pe care o injura toata lumea, ca am vandut aia si ailalta occidentului, hai sa-i spanzuram? E bine sau rau, judecand dupa esantionul-martor pe care il reprezinta acum Moldova, chiar aici langa noi?

    • Pai nu zice nimeni sa-i spanzuram, doar sa recuperam prejudiciul (si sa investigam, in stil DNA, cine anume i-a spaguit pe decidentii nostri – ca doar si darea de mita e infractiune).

      Din pacate, la noi nu e corect politic sa arati jaful occidental din sistemul de energie, sau din sistemul bancar, etc, etc. Toate au fost privatizari strategice. Strategice pentru ei, bineinteles. Cine spune altfel, e cu Putin si e pericol public, bla, bla, bla.

      Unele privatizari s-au facut bine (de exemplu, Dacia). Dar acolo unde privatizarile s-au facut aiurea (de exemplu, Petrom) occidentalii nostri sunt la fel ca rusii lor: o pacoste pentru tara. Si, la fel ca in Moldova, paguba e platita, in cele din urma, de cetateanul obisnuit – cunoscut si sub numele de ‘fraier cu aspiratii europene’.

    • Da, să îi spânzurăm. Ca cetățean, sunt acționar indirect la societățile cu capital de stat și când societățile astea sunt devalizate sunt și eu furat. Nu plătesc taxe ca să susțin procurori și funcționari dacă nu sunt în stare să bage la pușcărie pe toți care au făcut privatizări și mi-au sărăcit țara.

  3. Rep. Moldova (RM) este mult prea legata istoric, economic si mentalitar de spatiul rusesc pentru a accede in timp rezonabil la UE. Fara indoiala, societatea si clasa politica din Romania sunt corupte intr-o proportie importanta, dar ce se intampla in RM sau Ucraina este dincolo de cuvinte. De aceea, „vocatia” europeana a acestor tari este o fabulatie totala, o realitate inexistenta acum si in viitor.

    Deloc surprinzator faptul ca PCRM are (inca) un rol important in jocul politic moldovenesc. Mi-as permite chiar sa sugerez ca are si un rol echilibrant, pentru ca DACA s-ar crea ACUM, in acest context cu risc ridicat in zona, o coalitie exclusiv de dreapta, agresiv pro-europeana si , implicit, pro-NATO, RM ar intra, cu certitudine, intr-o instabilitate profunda si cronica care, prin presiuni si influente externe, ar putea duce inclusiv la un razboi civil si, ca atare, la o definitive indepartare de Europa.

    De aceea, nu pot fi decat uluit/consternat/socat ca mai exista in Romania organizatii si persoane care militeaza, uneori obsedant-agresiv, pentru unirea cu RM!

    • Unul dintre motivele pentru care PD-ul (lui Plahotniuc si Lupu) si PLDM-ul lui Filat au refuzat alianta cu PL a fost tocmai cererea liberalilor unionisti de a aduce in R.Moldova un expert strain pe post de „procuror general” care sa puna bazele unei institutii de tip DNA romanesc. Va imaginati spaima intregii clase politici de la Chisinau care se uita cu groaza la masacrul facut in Romania de procurorii anticoruptie printre coruptii politicieni sau afaceristi cu statul !

      Interesant e ca argumentul opozantilor a fost ca procuror general e musai sa fie un bastinas cu cetatenie, dar jumatate din argument a fost invalidat prin introducerea unui binational francez in guvern. Daca e un francez acolo, poate fi adus in R.Moldova si un binational roman de la DNA-ul nostru. Deocamdata, public doar PD-ul lui Lupu s-a opus.

      Pentru R.Moldova, combaterea coruptiei e un fel de prioritate zero, liberalii unionisti stiu bine si au inteles si asteptarile electoratului pro-european (care este in continuare majoritar, in ciuda agitatiei socialistului cu 20% din voturi sau a lui Voronin cu 17%).
      De la coruptie pleaca majoritatea vulnerabilitatilor unei societati aflate in tranzitie, noi o stim foarte bine in Romania si cred ca am acumulat o imensa experienta in aceasta privinta, avem suficiente resurse pentru a ajuta Chisinaul sa faca ordine in societate. Daca o doreste, desigur. Si aici e de munca, cum a fost si la noi de altfel..

      Orice mentalitate se poate modifica, se intampla deja de ani de zile in Basarabia, unii par sa fi uitat ca PCRM era ultradominant si majoritar acum cativa ani, ca doar cateva procente dintre basarabeni se declarau „romani” si ca guvernele elaborau acte in „moldoveneasca”.

      Dar exista o propaganda agresiva ruseasca (mai nou si de pe directia Budapesta) pentru a afecta negativ perceptia pe care electoratul romanesc (foarte majoritar unionist) o are despre R.Moldova si despre basarabeni. Din pacate intotdeauna exista si „idioti utili” pentru serviciile de informatii..

      Personal, cred ca drumul R.Moldova trebuie sa fie spre integrarea in UE, nu m-ar deranja deloc doua state romanesti care si-ar aditiona drepturi de vot si cote de personal la Bruxelles.

      Daca nu se va putea, avem si planul B, o reunire a celor doua state intr-un context de oportunitate istorica (Rusia va oferi cu siguranta noi crize majore in regiune), la fel cum a procedat si Germania federala care a absorbit RDG-ul chiar daca acolo domina o mentalitate comunista si societatea era profund infiltrata de STASI si de agentii KGB-ului.

      A ceda in fata agresivitatii rusesti in Basarabia inseamna a pune direct in pericol societatea noastra romaneasca si Romania ca stat-pivot NATO. E inacceptabil si pentru noi si pentru USA, soarta R.Moldova nu depinde doar de gainariile lui Plahotniuc si compromisurile politicianiste ale unor localnici penali.

      Iar daca actuala Republica pro-Sovietica Ungara isi pune in pericol chiar apartenenta la comunitatea UE si NATO pentru a recupera macar o parte din cateva teritorii si vreun milion de etnici, cred ca Romania e indreptatita sa-si intareasca continuu capacitatile si are motivatia legitima sa nu renunte la 3 milioane de etnici de peste Prut si nici la teritoriile lor istorice.

  4. In titlu se scrie JAF.. Inteleg ca se cunosc jefuitorii. Daca pedeapsa cu moartea nu exista nici pentru un asemenea jaf, probabil ca inchisoare pe viata si fara nici-o reducere se impune ca fiind cea mai potrivita. :)
    In rest vorbim vorbe despre soare si…. intarirea organismului :) :)

  5. Se pare ca RM este convenabila ca zona gri, nu si pentru Romania. Conflictul inghetat RM-Federatia Rusa (Transistria) face RM fara vocatie de integrare in UE.Unirea RM cu Romania este o fictiune, in primul rind pentru ca juridic nu este posibila, apoi pentru ca Romania nu are capacitatea de a integra RM si pentru ca feluritii cetateni ai RM nu doresc sa se integreze in Romania si nici romanii nu ard de nerabdare de a face efortul implicat si de a se incarca cu problemele diverse ale RM. Ne ajunge presiunea ungureasca.

  6. 554 mil lei moldovenesti inseamna (considerand cursul minim de 15 lei) cca 37 mil euro, adica sub 5% din miliardul de usd „disparut”. Cum anume a reusit asta sa revigoreze sistemul? Eu cred ca mai degraba, dupa ce rusii au luat banii din banci, ce mai avea lumea la saltea i-au extras prin casele de schimb valutar. Salbatic si rudimentar. I-au prostit in stil de schimbator de valuta. Incredibil.
    BEM – actionariat rusesc, „renationalizata” in dec. 2014 (dupa „jaf”), Unibanc = Lukoil, Banca Sociala = rusi + moldoveni + ucrainieni.
    Ceva similitudini cu Bancorex, Agricola, Albina etc.?
    RM in Uniunea Europeana? E un template ca asta nu e posibil decat dupa ce duci jaful la cote inimaginabile si populatia in pragul nebuniei?
    Astazi s-au declansat alarme false la banci din Chisinau. Sunt cumva cele enumerate mai sus?
    D-na Stoiciu, cine, unde si cum poate sa declare prioritate zero lupta anticoruptie si cine pe acolo crede in asa ceva? Citind articolul Dvs. si dupa cateva cautari pe google incep sa ma intreb ce cautam noi, prin Presedinte, in „vizita” de 2 zile si transformam in frecventabili personaje politice pe langa care ai nostri (actuali) politicieni sunt model de cinste si corectitudine.

  7. Moldova este doar o alta gubernie ruseasca. Si asta din cauza coruptiei si a tradarii ” patriotilor” moldoveni. Tot circul ieftin din ultimii ani cu ” independenta” e pentru fraierii de romani care si-au pus pasapoartele la bataie pentru ca rusii din Moldova sa circule fara vize in UE.

    De fapt, Romania a devenit astfel o poarta de intrare a spionilor lui Putin in UE. Nu cred ca va mai dura mult situatia asta.

  8. „The Moldovan leu lost more against the U.S. dollar last week than in all of 2014. The tiny nation, squeezed between Ukraine and Romania, could no longer handle a deep structural imbalance in its economy. It buys about 70 percent of all its consumer goods from abroad, so its imports are about twice as high as its exports. The shortfall was partly covered by remittances from migrant workers, which reached $1.61 billion last year. In the fourth quarter, however, the remittances fell by 20 percent, because many of the Moldovan migrants work in Russia, and as the ruble lost value, they weren’t able to send as many dollars and euros home. Moldova’s exports to Russia almost halved last year, both because of the latter’s economic problems and because Moscow was trying to pressure Moldova to stay within its economic orbit rather than integrate with the European Union.”

    http://www.bloombergview.com/articles/2015-02-23/the-putin-effect-on-post-soviet-economies

  9. Eu unul nu pun botu`la chestia cu disparitia miliardului. Pare un caz scoala de speculare valutara, la nivel de banca.
    In primul rand variatiile au fost prea bruste, in ambele sensuri. Pare evident ca nu a disparut nimic, aprecierea ulterioara a leului s-a facut vanzand dolari,euro, nu? de unde, daca erau disparuti?
    Banuiesc ca acele banci au lansat zvonul disparitiei miliardului, presa l-a preluat, deh, era o stire tare, nu? ba au sustinut miscarea initiala de cumparare de valuta (poate chiar cu banii de „bailout”…misto,nu?). De la un anumit moment panica a sustinut in continuarea aprecierea euro (efectul pe dolar este indierct, prin variatia cursului EUR/USD), si in fianl bancile au „descarcat” valuta „fraierilor”.
    La baza a stat zvonul cu disparitia, ca 13% din PIB, bla, bla.
    BRM are o vina extrema, acest tip de atac la leu (v-il mai aduceti aminte pe cel pe leul nostru? contracarat de BNR?), la o lichiditate insignifianta a unei valute mai mult decat exotica (leul moldovenesc) este frecvent, rolul unei banci centrale este tocmai cel de a „para”asa ceva, de aia exisat si RMO-uri la valuta, rezerve internationale in aur si valute majore, care trebuie sa acopere cateva luni importurile etc.
    Ceva pute urat de tot la BRM…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Victoria Stoiciu
Victoria Stoiciu
Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Libera. Între 2001-2006 a lucrat la Societatea Academică din România, iar din 2006 pană în prezent este director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România.Este bursieră Transatlantic Forum on Migration and Integration (GMF) şi absolventă a Şcolii Europene pentru Democraţie din Cadrul Consiliului Europei.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro