luni, mai 20, 2024

Grecia nu mai face faţă valului de imigranţi ilegali veniţi prin Turcia

Lagar de azilanti in Grecia
Lagar de azilanti in Grecia

Grecia a cerut asistenţă Uniunii Europene din cauza creşterii alarmante a numărului de imigranţi ilegali în spaţiul comunitar. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a confirmat la Bruxelles cererea guvernului elen de asistenţă din partea Agenţiei Europene de Protecţie a Frontierelor, FRONTEX. Aceasta ar urma să trimită echipe de specialişti la frontiera eleno-turcă, unde din ce în ce mai mulţi refugiaţi din Africa şi Afganistan încearcă să ajungă în Europa. Între timp, 90% din imigranţii ilegali ajung în Europa prin Grecia, a declarat în context comisarul Malmström. Grăniceri ai agenţiei FRONTEX supraveghează deja strâmtorile dintre Grecia şi Turcia în partea estică a Mării Egee. Urmarea a fost însă că refugiaţii s-au reorientat către frontiera terestră.

Este pentru prima dată în istoria UE când un stat membru cere asistenţa FRONTEX pentru a stopa un val de imigraţie din state terţe. Cea mai gravă situaţie se înregistrează în împrejurimea oraşului Orestiada. În fiecare zi, sute de persoane încearcă să treacă ilegal frontiera Greciei. Cei mai mulţi refugiaţi vin din Somalia, Afganistan, Irak şi Iran. Ei vor să ajungă prin Grecia în alte state comunitare. Guvernul de la Atena a apelat în repetate rânduri la solidaritatea ţărilor europene. „Nu ne lăsaţi singuri în lupta împotriva imgraţiei ilegale”, au cerut de mai mute ori decidenţii eleni. Apelurile lor au fost însă ignorate în aceeaşi manieră în care a fost ignorată şi situaţia economică dezastruoasă a ţării.

Nu numai autorităţile greceşti au sesizat UE în privinţa situaţiei catastrofale a imigraţiei ilegale. Organizaţii pentru drepturile omului au înaintat zeci de memorii instituţiilor europene, atrâgănd atenţia asupra faptului că Grecia este depăşită de numărul refugiaţilor. În plus, conform reglementării europene în materie de azil – aşa numitul Acord Dublin II – mii de azilanţi scăpaţi de Grecia şi ajunşi în alte state sunt retrimişi în Grecia pentru a li se procesa cererea de azil. Atena este supusă astfel unei presiuni suplimentare: pe de-o parte nu face faţă numărului de refugiaţi noi, iar pe de altă parte trebuie să proceseze cereri de azil de la refugiaţi expulzaţi din alte state europene, doar pentru că aceştia au intrat în spaţiul comunitar prin Grecia.

Unul din miniştrii cabinetului elen afirmase chiar la începutul acestei luni la o întrevedere a miniştrilor de interne europeni că ţara sa va avea nevoie de „mult ajutor” în gestionarea acestei probleme. Christos Papoutsis propusese de asemenea încheierea unui acord cu Turcia care să permită relocarea refugiaţilor şi procesarea cererilor acestora în ţara prin care urmau să tranziteze frontiera UE. Lagărele de refugiaţi sunt şi aşa arhipline în Grecia. Dar ceilalţi miniştrii europeni nici nu au vrut să audă de posibilitatea amendării acordului Dublin II. Acest document prevede că posibilitatea acordării de azil trebuie analizată în ţara în care imigrantul ilegal a intrat în spaţiul comunitar.

Anterior, şi raportorul special al ONU pe probleme de migraţie şi tortură, Manfred Nowak, afirmase că Grecia nu va mai putea face faţă multă vreme presiunii venite din partea celorlalte state comunitare. Nicio altă ţară nu vrea să se complice cu proceduri de azil, dar responsabilitatea ar trebui împărţită echitabil în context instituţional european, spunea Nowak în această vară.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Salut Laurentiu,
    As vrea sa comentez putin mai intai asupra urmatoarei afirmatii:
    Apelurile lor au fost însă ignorate în aceeaşi manieră în care a fost ignorată şi situaţia economică dezastruoasă a ţării.

    Da-mi voie sa nu fiu de acord si sa aduc argumente. Grecia si-a batut joc de Tratatul European si de moneda euro, a cheltuit intr-o frenezie care a dus datoria statului la valoarea de 382 miliarde euro – vezi articolul urmator:
    http://www.huffingtonpost.com/2010/06/03/greek-financial-crisis-olympics_n_598829.html
    Europa si Fondul Monetar International au intervenit pentru salvarea Greciei de la dezastrul financiar cu suma de 135 miliarde euro (imprumuturi divizate pana in 2012) si au impus un program de ajustari bugetare, vezi articolul lui Peter Boone de la Center for Economic performance:
    http://economix.blogs.nytimes.com/2010/05/06/its-not-about-greece-anymore/

    Ce se intampla cu imigrantii si miorlaielile grecesti este o dovada ca vor sa mai obtina bani din partea Europei.

    • Salut!
      Multumesc pentru comentariu! Este perfect adevarat ca Grecia / grecii au facut greseli cat incape. Chiar pe toate pe care le-ar fi putut face vreodata. Dar nu au fost deosebiti cu nimic de americanii care s-au indatorat pana peste cap si care au declansat – de facto – criza internationala (prin ne-salvarea unei singure banci: Lehman Brothers).
      Nu spun asta pentru a incerca sa-i scap de vina, departe de mine gandul asta.
      Doar ca aceiasi europeni (si FMI-ul) care i-au salvat pe greci au inchis ochii frumusel permitand ca situatia financiara anormala sa ia amploare in Grecia. Daca facem un calcul, din cei 135 miliarde Euro dati ca pachet de salvare de la falimentul national, 50 de miliarde sunt pierderile potentiale ale bancilor germane active pe piata greceasca. Clever, right?
      Aceleasi mecanisme de control care acum au impus – pe buna dreptate – masurile de austeritate trebuiau sa existe si inainte, mai ales in cadrul Pactului de Stabilitate al UE. Ele trebuiau sa previna asemenea situatii, mai degraba decat sa incerce sa le rezolve. Ca la boala…
      Grecia si-a batut joc de Pact mai mult ca oricine, poate. Aici intervine o problema intrinseca a monedei Euro. Ea a fost creata pe nimic, din necesitatea de a adanci integrarea europeana, iar o moneda unica era pasul logic urmator. Euro nu a avut insa in spate o baza evolutionista naturala a unei monede, pe care – dus la extrem – o putem urmari inapoi pana in vremurile in care se facea troc. Euro a aparut in urma unei porunci gen „fiat lux” si iata moneda. Cum poate insa functiona o moneda comuna intr-un spatiu economic atat de eterogen?
      Euro nu are aceeasi putere de cumparare in toate statele membre. Nu este tranzactionat si cotat la fel in emisiuni de obligatiuni. Banca Centrala Europeana fixeaza dobanda cheie pentru economii gen Germania sau Franta cu cresteri de 1,5% in vremurile bune. Dar in acele vremuri bune, economiile emergente cresteau cu 8% sau mai mult, Grecia situandu-se printre acestea din urma.
      Iata cum e foarte simplu sa-ti bati joc de Euro poate chiar fara sa vrei.
      Cat priveste cerutul de bani, din cate am cercetat subiectul, Grecia nu vrea bani in situatia asta. Atena nu vrea sa ia bani ca sa se ocupe de cererile azilantilor. Ci vrea sa le analizeze si altii, daca vrei sa-i spui asa, sa cheltuie si altii.

  2. […] Grecia alunecă din ce în ce mai jos din multe puncte de vedere. Citind articolul “Grecia nu mai face faţă valului de imigranţi ilegali” scris de Laurenţiu Diaconu-Colintineanu, mi-am amintit de câteva repere ale dezastrului economic şi etic al acestei ţări care a dat din vechime reperele culturii europene. Laurentiu scrie următoarele: “Grecia a cerut asistenţă Uniunii Europene din cauza creşterii alarmante a numărului de im… […]

    • La cateva din remarcile tale am raspuns in comentariul anterior. Repet: nimeni nu spune ca in Grecia n-ar fi probleme care trebuie rezolvate. Trebuie. Si urgent. Doar ca laudata coeziune europeana (ce-mi place termenul asta pompos) incepe sa se zdruncine cand vine vorba de a pune umarul la rezolvarea unei probleme care ii afecteaza pe toti membri: imigratia ilegala. Ca doar nu crede cineva ca odata ajuns in Grecia, refugiatul sta prea mult pe acolo. Imediat gaseste o tara mai dezvoltata.
      Sunt curios ce se va intampla cand Romania va adera la Schengen. Atunci sa ne tinem…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro