vineri, iulie 23, 2021

Grecia nu mai face faţă valului de imigranţi ilegali veniţi prin Turcia

Lagar de azilanti in Grecia
Lagar de azilanti in Grecia

Grecia a cerut asistenţă Uniunii Europene din cauza creşterii alarmante a numărului de imigranţi ilegali în spaţiul comunitar. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a confirmat la Bruxelles cererea guvernului elen de asistenţă din partea Agenţiei Europene de Protecţie a Frontierelor, FRONTEX. Aceasta ar urma să trimită echipe de specialişti la frontiera eleno-turcă, unde din ce în ce mai mulţi refugiaţi din Africa şi Afganistan încearcă să ajungă în Europa. Între timp, 90% din imigranţii ilegali ajung în Europa prin Grecia, a declarat în context comisarul Malmström. Grăniceri ai agenţiei FRONTEX supraveghează deja strâmtorile dintre Grecia şi Turcia în partea estică a Mării Egee. Urmarea a fost însă că refugiaţii s-au reorientat către frontiera terestră.

Este pentru prima dată în istoria UE când un stat membru cere asistenţa FRONTEX pentru a stopa un val de imigraţie din state terţe. Cea mai gravă situaţie se înregistrează în împrejurimea oraşului Orestiada. În fiecare zi, sute de persoane încearcă să treacă ilegal frontiera Greciei. Cei mai mulţi refugiaţi vin din Somalia, Afganistan, Irak şi Iran. Ei vor să ajungă prin Grecia în alte state comunitare. Guvernul de la Atena a apelat în repetate rânduri la solidaritatea ţărilor europene. „Nu ne lăsaţi singuri în lupta împotriva imgraţiei ilegale”, au cerut de mai mute ori decidenţii eleni. Apelurile lor au fost însă ignorate în aceeaşi manieră în care a fost ignorată şi situaţia economică dezastruoasă a ţării.

Nu numai autorităţile greceşti au sesizat UE în privinţa situaţiei catastrofale a imigraţiei ilegale. Organizaţii pentru drepturile omului au înaintat zeci de memorii instituţiilor europene, atrâgănd atenţia asupra faptului că Grecia este depăşită de numărul refugiaţilor. În plus, conform reglementării europene în materie de azil – aşa numitul Acord Dublin II – mii de azilanţi scăpaţi de Grecia şi ajunşi în alte state sunt retrimişi în Grecia pentru a li se procesa cererea de azil. Atena este supusă astfel unei presiuni suplimentare: pe de-o parte nu face faţă numărului de refugiaţi noi, iar pe de altă parte trebuie să proceseze cereri de azil de la refugiaţi expulzaţi din alte state europene, doar pentru că aceştia au intrat în spaţiul comunitar prin Grecia.

Unul din miniştrii cabinetului elen afirmase chiar la începutul acestei luni la o întrevedere a miniştrilor de interne europeni că ţara sa va avea nevoie de „mult ajutor” în gestionarea acestei probleme. Christos Papoutsis propusese de asemenea încheierea unui acord cu Turcia care să permită relocarea refugiaţilor şi procesarea cererilor acestora în ţara prin care urmau să tranziteze frontiera UE. Lagărele de refugiaţi sunt şi aşa arhipline în Grecia. Dar ceilalţi miniştrii europeni nici nu au vrut să audă de posibilitatea amendării acordului Dublin II. Acest document prevede că posibilitatea acordării de azil trebuie analizată în ţara în care imigrantul ilegal a intrat în spaţiul comunitar.

Anterior, şi raportorul special al ONU pe probleme de migraţie şi tortură, Manfred Nowak, afirmase că Grecia nu va mai putea face faţă multă vreme presiunii venite din partea celorlalte state comunitare. Nicio altă ţară nu vrea să se complice cu proceduri de azil, dar responsabilitatea ar trebui împărţită echitabil în context instituţional european, spunea Nowak în această vară.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Salut Laurentiu,
    As vrea sa comentez putin mai intai asupra urmatoarei afirmatii:
    Apelurile lor au fost însă ignorate în aceeaşi manieră în care a fost ignorată şi situaţia economică dezastruoasă a ţării.

    Da-mi voie sa nu fiu de acord si sa aduc argumente. Grecia si-a batut joc de Tratatul European si de moneda euro, a cheltuit intr-o frenezie care a dus datoria statului la valoarea de 382 miliarde euro – vezi articolul urmator:
    http://www.huffingtonpost.com/2010/06/03/greek-financial-crisis-olympics_n_598829.html
    Europa si Fondul Monetar International au intervenit pentru salvarea Greciei de la dezastrul financiar cu suma de 135 miliarde euro (imprumuturi divizate pana in 2012) si au impus un program de ajustari bugetare, vezi articolul lui Peter Boone de la Center for Economic performance:
    http://economix.blogs.nytimes.com/2010/05/06/its-not-about-greece-anymore/

    Ce se intampla cu imigrantii si miorlaielile grecesti este o dovada ca vor sa mai obtina bani din partea Europei.

    • Salut!
      Multumesc pentru comentariu! Este perfect adevarat ca Grecia / grecii au facut greseli cat incape. Chiar pe toate pe care le-ar fi putut face vreodata. Dar nu au fost deosebiti cu nimic de americanii care s-au indatorat pana peste cap si care au declansat – de facto – criza internationala (prin ne-salvarea unei singure banci: Lehman Brothers).
      Nu spun asta pentru a incerca sa-i scap de vina, departe de mine gandul asta.
      Doar ca aceiasi europeni (si FMI-ul) care i-au salvat pe greci au inchis ochii frumusel permitand ca situatia financiara anormala sa ia amploare in Grecia. Daca facem un calcul, din cei 135 miliarde Euro dati ca pachet de salvare de la falimentul national, 50 de miliarde sunt pierderile potentiale ale bancilor germane active pe piata greceasca. Clever, right?
      Aceleasi mecanisme de control care acum au impus – pe buna dreptate – masurile de austeritate trebuiau sa existe si inainte, mai ales in cadrul Pactului de Stabilitate al UE. Ele trebuiau sa previna asemenea situatii, mai degraba decat sa incerce sa le rezolve. Ca la boala…
      Grecia si-a batut joc de Pact mai mult ca oricine, poate. Aici intervine o problema intrinseca a monedei Euro. Ea a fost creata pe nimic, din necesitatea de a adanci integrarea europeana, iar o moneda unica era pasul logic urmator. Euro nu a avut insa in spate o baza evolutionista naturala a unei monede, pe care – dus la extrem – o putem urmari inapoi pana in vremurile in care se facea troc. Euro a aparut in urma unei porunci gen „fiat lux” si iata moneda. Cum poate insa functiona o moneda comuna intr-un spatiu economic atat de eterogen?
      Euro nu are aceeasi putere de cumparare in toate statele membre. Nu este tranzactionat si cotat la fel in emisiuni de obligatiuni. Banca Centrala Europeana fixeaza dobanda cheie pentru economii gen Germania sau Franta cu cresteri de 1,5% in vremurile bune. Dar in acele vremuri bune, economiile emergente cresteau cu 8% sau mai mult, Grecia situandu-se printre acestea din urma.
      Iata cum e foarte simplu sa-ti bati joc de Euro poate chiar fara sa vrei.
      Cat priveste cerutul de bani, din cate am cercetat subiectul, Grecia nu vrea bani in situatia asta. Atena nu vrea sa ia bani ca sa se ocupe de cererile azilantilor. Ci vrea sa le analizeze si altii, daca vrei sa-i spui asa, sa cheltuie si altii.

  2. […] Grecia alunecă din ce în ce mai jos din multe puncte de vedere. Citind articolul “Grecia nu mai face faţă valului de imigranţi ilegali” scris de Laurenţiu Diaconu-Colintineanu, mi-am amintit de câteva repere ale dezastrului economic şi etic al acestei ţări care a dat din vechime reperele culturii europene. Laurentiu scrie următoarele: “Grecia a cerut asistenţă Uniunii Europene din cauza creşterii alarmante a numărului de im… […]

    • La cateva din remarcile tale am raspuns in comentariul anterior. Repet: nimeni nu spune ca in Grecia n-ar fi probleme care trebuie rezolvate. Trebuie. Si urgent. Doar ca laudata coeziune europeana (ce-mi place termenul asta pompos) incepe sa se zdruncine cand vine vorba de a pune umarul la rezolvarea unei probleme care ii afecteaza pe toti membri: imigratia ilegala. Ca doar nu crede cineva ca odata ajuns in Grecia, refugiatul sta prea mult pe acolo. Imediat gaseste o tara mai dezvoltata.
      Sunt curios ce se va intampla cand Romania va adera la Schengen. Atunci sa ne tinem…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

Statele Unite ale Internetului

Să ne imaginăm următoarea scenă: nu mai există state cu cetățeni, granițe și armate, monede și bănci naționale,...

Vaccinarea anti-COVID: între tipic statistic și potențial național

România este vaccinată cam cât ar prezice indicele dezvoltării noastre umane. Ne comportăm tipic statistic, suntem un punct cuminte pe o curbă...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro