joi, martie 28, 2024

Groparii energiei și ”in-adecvanța” sistemului energetic național

În timp ce toată Uniunea Europeană își face planuri pentru creșterea securității energetice și pentru decarbonizarea sectorului de energie, România uită în ce secol e: ne gândim să dăm subvenție de 10,5 miliarde de lei până în 2030 pentru susținerea CE Oltenia, că altminteri se stinge becul.

Subvenția, pe care ar urma s-o plătim cu toții în factură, e necesară, ni se spune, pentru că altfel sistemul energetic național nu mai poate să funcționeze. E nevoie de absolut toate centralele de la CE Oltenia. Justificarea se găsește într-un studiu de adecvanță al Transelectrica, în care sunt prezentate mai multe scenarii. Din câte înțeleg (îmi cer iertare, nu sunt inginer), argumentele și ipotezele tehnice sunt următoarele:

– de acum și până în 2030 nu se va face nicio investiție nouă în sectorul de energie electrică în afară de – posibil – ceva regenerabile, care oricum n-ar prea funcționa la vârful de consum iarna. Trebuie să ne descurcăm cu ce avem acum. (Sunt curioasă dacă în scenarii s-o fi luat în calcul și faptul că în perioada 2026-2028 reactorul 1 nu va fi în funcțiune; nu pare).

– securitatea sistemului energetic național depinde până în anul de grație 2030 de centrale pe cărbune puse în funcțiune între 1964-1987. Poate nu e clară enormitatea situației: toată securitatea sistemului nostru de energie își va pune până în 2030 baza pe centrale cu tehnologie care atunci va împlini frumoasa vârstă de 50-70 de ani. Ca să înțelegem mai bine la scara timpului: cea mai veche centrală a CE Oltenia pe care ne bazăm e din 1964; România până în 1954 nici n-avea sistem energetic național, iar în 1939 doar un sfert din populație avea curent electric.

În situația tragi-comică în care ne găsim, se pune întrebarea: bine-bine, dar de ce s-ar închide CE Oltenia, dacă e atât de necesară? N-ar supraviețui în piață, în creșterea normală a prețului energiei la moment de criză? Răspunsul e nu, nenorociții de europeni îi pun pe poluatori să plătească și CE Oltenia n-are cum să plătească pentru emisii. Și atunci să plătim noi. Doar n-o să forțăm perla coroanei sistemului nostru energetic național să plătească pentru incapacitatea de a-și reduce emisiile. Doar n-o s-o forțăm să facă un pas în spate în fața altor tehnologii care emit mai puțin sau deloc (gaze naturale, nuclear, regenerabile), așa cum se întâmplă în Europa – chiar dacă exact ăsta a fost motivul pentru care s-au introdus certificatele de emisii! Și de fapt, ce atâta tărășenie cu emisiile, încălzirea globală oricum e o conspirație și nu contează ce ne-am angajat pe semnătură în UE, lasă că-i facem noi românește.

Vestea bună e că, în ciuda a ce cred mult-prea-versații-în-șmecherii decidenți români, schema de ajutor de stat (subvenția) trebuie notificată la Comisia Europeană. E normal să fie așa. Comisia zice: dacă tu-i dai subvenție lui CE Oltenia, cine ar mai veni să investească în noi capacități de producție? Cine ar putea concura cu un jucător care primește ajutoare taman ca să nu îl dărâme concurența? Iată cum studiul de adecvanță e, de fapt, o profeție care se împlinește singură: dacă punem perfuzii din banii publicului la CE Oltenia, într-adevăr nu va mai exista investiție nouă de-acum și până în 2030. Exact ca în scenariile care ni se pun pe masă.

Guvernul zice că nu e nevoie să notifice tărășenia ca ajutor de stat la Comisia Europeană deoarece chestiunile care țin de securitatea energetică națională nu trebuie aprobate. Cu siguranță se înșală dacă, vizibil din avion, schema de ajutor de stat subminează tocmai acea securitate energetică prin blocarea investițiilor în tehnologie nouă, de-acum și până în 2030.

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Ce sume a plătit în decursul timpului CE Oltenia pentru certificatele de carbon, așa-i că asta nu face parte din articol? Ce sume au primit companiile cehești și germane care au instalat moriști în România în decursul timpului, așa-i că nici asta nu face parte din articol?

    • P.S. – ”poluarea” cu carbon nu este poluare, este doar aberația ideologică europeană, concretizată în taxe percepute arbitrar consumatorului. Germania încasa 24 de miliarde de euro în maniera asta, de la gospodăriile populației și de la firmele mici. Taxe pe care primele 2.000 de companii nu erau obligate să le plătească ”pentru a păstra competitivitatea economiei germane”. Nu e ăsta un mod de a lua de la săraci și a da la bogați?

      • Nu inteleg ce dezbatem. Exista niste reguli europene – asupra carora avem influenta in procesul decizional european, dupa care ne conformam la ele odata ce au fost aprobate; sau cerem derogari care sunt aprobate sau nu, iar apoi ne conformam. Nu zicem intai ok, dupa care facem tot cum stim noi.
        Dar intrebarea ramane: Isalnita din 1964 e cheia securitatii noastre energetice pana in 2030? Atat de importanta incat trebuie sa incalcam regulile, sa ajungem peste ceva vreme la CJUE si sa trebuiasca sa mai platim si amenzi?

        • Orice regulă și orice prevedere legală pot fi încălcate ”for a good reason”, spun englezii. Nici o promisiune nu e veșnică, până și în căsnicie există divorț și adulter.

          Dacă niște angajamente europene se dovedesc în timp oneroase, ele trebuie denunțate fără multe ezitări. Incorectitudinea guvernului român constă în faptul că vrea să introducă noi taxe, dar două incorectitudini nu fac împreună un lucru corect. Taxele pe carbon nu au de ce să existe deloc, ele sunt doar o manieră subtilă a politicienillor de a ghidona economia în folosul unor băieți deștepți.

          Cât despre Ișalnița, grupurile acelea electrogene sunt în esență niște motoare imense, care pot funcționa foarte bine timp de zeci de ani, durata lor de viață nu e limitată ca a motorului de la mașina de spălat. Ar fi ideal ca toate termocentralele pe lignit să fie trecute pe gaz metan, ocazie cu care s-ar putea schimba și generatoarele electrice propriu-zise, dar nu e obligatoriu. În orice caz, ar fi nevoie de mai puțină politică și mai multă competență tehnică.

          • Din câte știam ( nu știu dacă mai e adevărat și azi, sigur era acum câțiva ani) per ansamblu România era beneficiară netă la certificate verzi ( în sensul că poluează sub medie, în urma colapsului industriei ceaușiste) așa că n-are interes să denunțe înțelegerile astea. Problema e că a încasat acele certificate, care aveau o destinație clară, retehnologizarea și modernizarea poluatorilor, deci ar fi avut cu ce să modernizeze și Ișalnița. A preferat să nu facă nimic și acum se mai și plânge. Sigur că e mai simplu să organizezi o sesiune de plantat pomi, cu mici, bere și voie bună ( capitol la care nu se pot urmări cheltuielile) decât să modernizezi o termocentrală. Toată lumea e fericită în final, după aia putem da și vina pe Macron, că doar pentru asta sunt politicienii :)

            • Confundati certificatele verzi cu cele de emisii. Sunt lucruri complet diferite, care urmaresc scopuri diferite – primele sa sprijine regenerabilele, celelalte sa descurajeze generarea de ee prin arderea combustibililor fosili.
              Dvs. va referiti – si aveti perfecta dreptate, zic eu – la certificate de emisii.

            • Păi înțelesesem că cele două tipuri de certificate funcționează complementar, cele de emisii cu cele „verzi” în sensul că unele le finanțează pe celelalte. N-am urmărit cu mare atenție subiectul certificatelor, dacă mă înșel îmi cer scuze.

            • Conform articolului de mai jos România are alocate 2.550.354 certificate CO2 în 2019 (deși pare-să ca putea primi mult mai mult?!). Oricum, trendul este descrescător.
              La un pret de 25 eur/certificat și 4.75 ron/eur înseamnă aproximativ 300 mil. lei, deci mult mai puțin decât cele 1,6 miliarde plătite de CE Oltenia.
              http://valeajiuluipress.com/?p=11425
              https://markets.businessinsider.com/commodities/co2-european-emission-allowances

              Chiar și cu un management foarte bun, nu știu exact ce ar putea face CE Oltenia în condițiile actuale. Sunt costuri prea mari cu certificatele CO2 pentru a mai rămâne bani și pentru investiții. Și investiții în ce? Centralele pe gaz presupun și ele costuri cu certificate CO2, chiar dacă mai mici decât cu centralele pe cărbune. Cele eoliene și solare au și ele costurile lor (Germania și Danemarca, țări care au investit cel mai mult în astfel de regenerabile au și cele mai mari prețuri la energie).

            • Da, informațiile mele sunt vechi, la început erau de aproape 10 ori mai multe certificatele verzi :) Nu am urmărit subiectul și nu sunt energetician, dar fiind din zonă știam că Ișalnița avea unele probleme legate de calitatea și cantitatea de cărbune disponibilă. Eu nu sunt nici pentru nici contra regenerabile ( mai ales că uneori uităm că hidrocentralele sunt cât se poate de regenerabile), dar pare evident că sistemul ca să funcționeze are nevoie și de termocentrale, deci ceea ce se poate face e să se modernizeze grupurile existente. Trebuie mai întâi să se facă o analiză ca să știm clar: e viabilă economic păstrarea producției pe cărbune sau nu ( eventual pe grupe de cărbune, pentru că știu că erau și pe lignit și pe cărbune mai de calitate). Abia când vom ști clar ce e viabil și ce nu știm ce să facem mai departe. Caracteristic societății noastre de după ’90 e că nu știm ( cei de meserie știu, dar din diverse motive nu spun) dacă o ramură/domeniu/activitate e rentabilă sau nu; pierderile se acoperă cu subvenții din altă parte și încercăm să întindem pelteaua până crapă de la sine. Important e să nu crape în mandatul nostru, în plus subvențiile sunt un bun prilej de a obține foloase și voturi. Bănuiesc că la nevoie unele din centralele din zonă ar putea fi convertite pe gaze, din câte îmi amintesc se extrăgeau și gaze în zonă, doar că tot așa, e greu să zic eu dacă e bine sau e rău, când nu știu nici ce cantitate se extrage, nici cât ar costa MWh în acest caz etc.

            • Da, de acord. Specialistii din domeniu ar trebui sa spuna ce e viabil pe termen mediu/lung si ce nu, ca sa putem sa ne formam o strategie.

            • @Mihai Bădici – indiferent dacă la bază o fi sau nu viabilă, sigur nu o facem mai viabilă dacă o obligăm prin lege să cumpere niște certificate care n-au nicio legătură cu funcționarea ei propriu-zisă.

              Dacă ar fi proprietate privată, ar fi de înțeles: a venit capitalistul putred să producă profit, hai să-l taxăm până dă faliment. Dar termocentralele astea au fost întotdeauna de stat, deci pe cine taxăm? În rest, de ce le taxăm, e simplu: ca să instaleze firmele cehe și germane moriști.

              Chiar și neviabile dacă ar fi (poate e scump lignitul din Oltenia și ar fi mai ietin de adus din Australia) problema e că ne trebuie energia lor electrică. Când or mai fi disponibile 5-6 reactoare ca la Cernavodă, probabil nu va mai fi nevoie de termocentrale. Dar până atunci ce facem, ne bazăm pe importuri?

            • @Mihai Bădici – am înțeles că la Ișalnița se folosesc și gaze naturale în proporție de 6-7%, probabil pentru a îmbunătăți arderea. Erau nemulțumiți într-o iarnă că li se redusese cota de gaze, așa a ajuns să se discute în presă despre asta.

            • Problema certificatelor e cumva secundară. Mai întâi trebuie să fie clar dacă activitatea lor e eficientă făcând abstracție de ele. Din câte știu, există și o piață de echilibrare care face ca termocentralele să poată vinde la preț bun atunci când ceilalți nu produc. Deci cumva piața îi sancționează pe eolieni și pe solari pentru că nu pot produce când ai nevoie de ei. Cumva de aici trebuie să vină profitul termocentralelor. Pe de altă parte, centralele din Oltenia au fost construite pentru a exploata cărbunele din zonă; trebuie văzut dacă exploatarea asta mai e validă. Dacă aduci cărbunele din Australia, poate o fi mai bine să o mutăm la Severin, ca să îl putem aduce cu șlepul :) . Mai e un lucru: complexul ăsta a cam mers în pierdere mereu, și pe vremea când nu erau certificate; habar n-am dacă pierderea a fost „naturală” sau eterna căpușeală; la asta aș vrea eu un răspuns. Abia după vine problema certificatelor: deocamdată am semnat o înțelegere, trebuie să o respectăm sau să o denunțăm. Cum e mai avantajos? nu știu. Dar ce zic e că n-ar avea rost să denunți înțelegerea și la sfârșit să constați că tot trebuie să închizi șandramaua. Centrala trebuie să fie competitivă cu celelalte centrale termoelectrice din Europa, care produc în aceleași condiții. Pentru că altfel o să mergem ca acum, și anume o să importăm energie ( noi care produceam dublu) iar Ișalnița ( dar mai ales celelalte, Turceni, Rogojelu care dacă îmi amintesc bine erau pe lignit ) tot închise vor sta. Lucrurile sunt destul de simple și valabile pentru toată industria dealtfel: ori produci la nivelul celorlalți ori închizi. Dacă e să mă întrebați pe mine, în format „regie” n-o să fie niciodată profitabili, era să bage ei și hidroelectrica în faliment, unde nu trebuie să faci nimic decât să deschizi robinetul când se umple lacul :)

        • M-am mai documentat despre Ișalnița, se pare că nu mai e cea din 1964. A avut 8 grupuri electrogene în total, dar 6 dintre ele au fost deja dezafectate: 3 x 50 MW, 1 x 55 MW și 2 x 100 MW. Au rămas în funcțiune doar grupurile mari, 2 x 315 MW. Înclin să cred că astea mari sunt oricum cele mai moderne dintre ele, probabil cele mici fuseseră instalate la început.

            • @dinu b – mulțumesc pentru precizare, foarte utilă.. Energetica nu e domeniul meu, insist pe aspectul ăsta de ani întregi.

          • @nenea Harald: Ne-am prins de multa vreme, cu totii, ca domeniul dumitale este doar postaceala: din pacate exagerat de multa si cam proasta .
            Dar daca tot ai asa de mult timp liber te intreb:
            De ce nu pui dumneata neuronul la lucru, ca sa ne mai delectezi si cu cate un articol original?

            • @Ovi – s-ar putea să te surprindă, dar eu mă aflu aici ca să învăț niște lucruri. Omul nu poate să învețe ceva decât dacă este dispus să se facă de râs fiindcă nu știe. Îmi dau seama că e destul de greu de înțeles mecanismul, așa că va trebui să mă crezi pe cuvânt.

              Nu intenționez să scriu niciun articol pentru că nu vreau să învăț nimic pe nimeni, eu sunt cel care învață. În clipa când n-ai să mai vezi comentariile mele pe-aici, înseamnă că am învățat ce era de învățat. Nu mai e mult până atunci.

      • @Harald

        ”poluarea” cu carbon nu este poluare, este doar aberația ideologică europeană

        Nu esti strain de rezultatele masuratorilor – Aici. Intre timp, chiar si Big Oils si-au schimbat cursul, tu preferi insa sa repeti la nesfarsit niste minciuni politicianiste fara niciun pic de jena. Asta este, doctrina si „ura” intuneca mintile (mama ei de doctrina)! Aici, Aici, samd

        concretizată în taxe percepute arbitrar consumatorului. Germania încasa 24 de miliarde de euro în maniera asta, de la gospodăriile populației și de la firmele mici. Taxe pe care primele 2.000 de companii nu erau obligate să le plătească ”pentru a păstra competitivitatea economiei germane”. Nu e ăsta un mod de a lua de la săraci și a da la bogați?

        Spre deosebire de tine, contribuabilii si alegatorii germani nu sunt doar familiari, ci si de acord cu strategia energetica (si politica preturilor la energie). Strategia germana, daneza, californiana, newyorkeza, norvegiana, etc prevede reducerea risipei, respectiv cresterea eficientei energetice atat la nivel industrial cat si la nivelul uzului casnic. In Germania ultimilor 10 ani, eficienta energetica la nivelul uzului casnic de ex. a crescut cu aprox 20% – cu ajutorul electrocasnicelor performante (cuptoarele de gatit, masini de spalat, uscatoare, frigidere, congelatoare, etc) a caror eficienta energetica este cotata la rata de „A+++”.

        • Nu au nicio legătură electrocasnicele aici, domnu’ antreprenor. Datele de la Registrul Comerțului din Germania sunt publice, Geothermis AG e tot închisă.

          • @Harald

            Lasa tu Geothermis -uni proiect de cercetare al carui rezulate din pacate nu au fost satisfacatoare. Subiectul discutiei este afirmatia din postarea ta precedenta: statul German ia bani de la oamenii saraci si ii imparte la cei bogati :))

            P.S. Statul German nu ofera antreprenorilor bani, ci le returneaza o parte din banii pe care ii incaseaza (business as usual, la fel ca in UK si pretutindeni de fapt;) Cat despre facilitatile statului Roman oferite sectorului regenerabilelor stim toti cum au functionat: dupa ce a incasat -up front- un TVA gras din suma investitiei (componentele, montaj, servicii, etc) le-a impartit ceva certificate verzi la care se puteau uita cu anii, dupa care, erau onorate la preturi cu mult sub cele luate in calculul studiilor de fezabilitate. Am avut prilejul sa intalnesc la o conferinta in Zurich cativa investitori din bransa (oamenii efectiv regretau ca s-au „aventurat” in Romania). Vezi si experienta americanilor cu investitiile din Marea Neagra.

            .

    • What about…

      1) Chiar, cat a platit CE Oltenia si care era ideea, ca n-ar fi trebuit sa plateasca? Cat a platit certificate si cat a platit amenzi? Am aflat cumva anul asta ca emisiile se platesc, n-am avut timp sa ne pregatim de 15 ani de cand se stie ca emisiile se vor plati integral din 2020 (si pana atunci din 2013 cu derogari partiale)?
      Culmea e ca CE Oltenia chiar stie ce ar fi trebuit facut :) Iata aici: ”“Trebuie să găsim soluții și sunt soluții. Vom investi în construcția celor două grupuri pe gaze (cel de la Craiova 2 și unul la Turceni), vom investi în panourile fotovoltaice, ca să fim competitivi pe piața de energie” a spus Boza.”
      https://www.economica.net/ce-oltenia-va-plati-1-6-miliarde-de-lei-pe-certificatele-de-emisii-pentru-acest-an_173720.html

      2) Si vi se pare normal sa platim, o data pentru stimularea energiei fara emisii ca n-are emisii – moristile de care ziceti; si inca o data pentru stimularea energiei care produce emisii ca are emisii? O fi logic?

      • @Otilia Nuțu – da, asta era ideea, că n-ar fi trebuit să plătească. Aveți și P.S.-ul de mai sus, care încă nu a trecut de moderare.

    • @Harald
      Ma bucur sa ne intalnim intr-o mica dezbatere aici, pe Contributors.
      Am vazut ca observatiile d.tale sunt la nivel de principiu, pe care, daca inteleg bine, l-am tradus asa: noi romanii platim ca fraierii, ier nemtii nu platesc, sau oricum platesc mai putin.
      Aici am prima observatie: nu cumva noi platim mult pentru ca avem tehnologii invechite si nu facem investitii la timp, iar nemtii platesc mai putin pentru ca au tehnologii mai noi si mai si stocheaza CO2-ul? (chiar daca, mai demult, am convenit ca e o prostie sa stocam CO2, anyway; mentionez aici ca eu nu am fost de acord cu acesta pozitie)
      Si apoi a doua observatie: dar de ce nu suntem noi aliniati tehnologic?
      Raspunsul il dau indirect tot eu, ca sa nu fie o intrebare retorica.
      In 2018 si 2019 Complexul Energetic Oltenia, cu largul concurs al unui management indolent si pus pe capatuiala in plan personal (cred eu, dovezile sa le produca cei care sunt indrituiti) a achizitionat certificatele de carbon cand piata era sus de tot. Si a facut-o sistematic. Rezultatul este cheltuirea a circa 700 milioane de lei in plus intr-un singur an.
      CEO, in 2018, a ajuns sa faca peste 1 miliard de lei pierdere.
      Deci de investitii pentru a ridica nivelul tehnologic nici nu se mai pune problema.
      In luna iulie 2019 toti oamenii de buna credinta din Complexul Oltenia asteptau ca ministerul sa schimbe managerul, pentru ca si anul acesta se anunta tot cu pierderi, iar minerii si energeticienii din Oltenia stiu exact de ce.
      Dar nu a fost sa fie. Ministerul a ales sa-l pastreze pe manager si sa propuna, in schimb, o schema de ajutor de stat prin care ne baga, noua cetatenilor, mana in buzunar, santajandu-ne cu stabilitatea SEN.
      Concluzie, pentru dvs., domnule Harald:
      Pana la nemti, ne mananca ai nostri, in timp ce-si umfla conturile prin cine stie ce paradis fiscal. Dar cum justitia a fost pusa pe butuci, de cine sa se mai teama?
      End of story.

      • @Cristian Felea – momentul achiziționării certificatelor de carbon nu este prevăzut în nicio lege. Ele nu ar trebui achiziționate deloc, sunt o obligație falsă dpdv economic.

        Separat de asta, managementul efectuat de oameni numiți cu sprijin politic nu va fi niciodată performant. Capacitatea lor constă în a obține acel sprijin politic, nu în administrarea performantă e companiei. Chiar și la corporațiile private există corupție și incompetență din partea managementului.

        • @Harald
          Previziunea = functie a managementului
          Nu, nu ne trebuie o lege pentru a sti cand sa achizitionam certificate de CO2, pentru ca avem legile pietei si, daca suntem manageri, nici macar buni manageri, stim ca intersul companiei pe care o conducem este sa cumpere ieftin.
          Raspunsul dvs. s-a vrut diplomatic. Apreciez.

          • @Cristian Felea – hindsight is easy, spun englezii. Dacă era USR la putere, era pus un super-manager acolo, Ișalnița era deja complet pe eoliene, așa-i?

            • @Harald
              Păi ce facem, politizăm? Sau ne ținem de argumente valide?
              Mă dezamăgiți.

            • Atitudinile parentale adoptate în conversațiile dintre adulți reprezintă comunicare patologică. Scopul comunicării patologice este stabilirea unui ascendent fals asupra interlocutorului, astfel încât acesta să accepte mistificări pe care într-o conversație defășurată corect le-ar respinge. Altceva, cu ce vă mai pot fi de folos?

            • @Harald

              M-am uitat si eu pe harta unde este Isalnita. Acolo s-ar preta de minute un parc fotovoltaic (oltenii stau bine la surse solare) si o centrala noua pe gaz – De ultima generatie ar trebui mai degraba construita la Craiova. Turbinele eolieten se preteaza in Centru (pe crestele Carpatilor), in Moldova si bineinteles in Dobrogea si la Marea Neagra (offshore).

              P.S. atata timp cat in Romania domneste monopolul de stat („interesul strategic”, nepotismul, incompetenta, etc) nu se va intampa nimic. Mai multe -Aici.

    • @Harald

      25/09/2019 la 17:15
      Ce sume au primit companiile cehești și germane care au instalat moriști în România în decursul timpului, așa-i că nici asta nu face parte din articol?

      ____

      Dezvoltarile parcurilor eoliene si solare sunt caracterizate prin cheltuieli mari la inceput -up front. Poate ne dezvalui tu ce sume au primit companiile care au investit in acest tip de dezvoltari in Ro? Au primit inapoi 25% sau 50% din taxele incasate de statul roman (tva, impozite pe salarii, etc)? Mersi anticipat de raspuns!

  2. Sa aprovizionezi cu energie electrica nu e sa vorbesti prostii la TV. Explicati populatiei cum functioneaza un sistem energetic, explicati inca odata ce se invata la scoala la fizica, dupa aratati ca politicienii (care azi e ministru de externe, maine de finante, maine presedinte, primar, deputat, senator …) de fapt nu fac nimic bine, fac mai mult rau. Explicati ca trebuie sa avem o strategie pe termen lung, mediu, scurt energetica si populatia sa fie constienta ce si cat costa, ca trebuie sa ne si aparam interesele pe unde semnam si ce semnam. Ar fi bine sa fim intrebati si ce directii dorim.

  3. in anul de gratie 1989 puterea instalata a sistemului energetic national era de aprox 18600mw din care 30% hidro, nu era cernavoda,virtelnitele din dobrogea si aiurea,in 2019 dupa demolarea industriei,virful de sarcina este -din ziare-9000mw adica jumatate din puterea instalata din 1989,ce se ascunde?normal hotia,energia hidro este tarficata de baietii destepti, iar fraierii platesc un cos zic „specialistii”format din energia termo,atomo si virtelnite

  4. Hai sa vorbim un pic documentat. Isalnita a fost retehnologizată. Are o mare instalație de desulfurare.

    Nu mai e ce era odată. Și la craiova2 la fel.

    Mai degrabă trebuie retehnologizate din CEO toate decât închise. Și decăpușate un pic.

    E o discuție lunga despre nepoluante și reducerea emisiilor. Cum le reduci? Cu nuclear? Vezi fukushima? O fi zona noastră sigura, dar cum îți pui toate ouăle intr-un singur cos la Cernavodă?

    Cred ca mai merg încă cel 30 de ani centralele astea. Cărbune este.

    Vântul nu bate tot timpul uniform, solarul nu e atât de eficient unde suntem noi și e scump. Fără schema de ajutor nu investea nimeni in solar.

    Ion are dreptate. Strategia nu se face de amatori și sunt foarte multe aspecte de luat in calcul.

    Deci nu, la momentul asta CEO e aproape jumate din SEN și nu, nu se poate schimba in 10 ani.

  5. Toate preocuparile sunt despre surse si nicio referire nu se face la utilizatorii de energie, la introducerea unor servicii noi pe piata, de exemplu Demand Response, pentru reducerea varfurilor de sarcina si asigurarea flexibilizarii retelelor.
    Avem proiecte reusite in Romania:
    http://www.dr-bob.eu

    What about distributed generation pentru auto-consum si politici de sustinere?

    O data cu aceasta schema de suport pentru CEO, Guvernul ar putea veni cu un angajament de investitii pentru transformarea unor CET-uri in centrale cu ciclu combinat, cu gaz din Marea Neagra.

  6. Periodic Asociatia producatorilor de energie regenerabila iese in presa si se plinge ca trebuie sa-i fie marite subventiile ca altfel isi pierde profiturile. Trec peste ideea profiturilor obligatorii – asta daca tine trebuie sa fie o idee de Nobel – si zic: bun, nu e voie de la Coana Evropa ecologista pina-n plasele sa retehnologizezi o centrala pe carbuni? Carbuni performanti si ieftini nu din productia interna. Sint ei si din Indonezia si din Africa de Sud si din, vai, Rusia, mult mai ieftini si mult mai performanti decit ce avem noi! Zau? Rog onorata asistenta sa cerceteze cine sint cei mai mari importatori de carbune din Europa, hai, ca-i simplu, si va descoperi ca Eco-Jawohl, Germania si Olanda. Evident ca in acte apar Cipru si Malta, desigur mari consumatoare de carbuni energetici ca e frig rau pe-acolo … dar nimic nu va impedica sa va uitati la cantitatile descarcate in porturile europene. Tiens, tiens – nu stiu cum se traduce in Merkeleza …
    Da’ de Mintia nu ziceti nimic? A ratat programatic retehnologizarea obligatorie. Fie. Ce-ar fi sa fie trecuta pe gaz, BRUA va trece la mai putin de 100 km. Isalnita e dusa. Poate fi retehnologizata? Desigur, gaz sau carbune, alegerea fie a specialistilor, infrastructura de transport carbuni de import e inca acolo.” Am vorbit despre energie „adevarata” nu despre prostii subventionate: toata energia generata de sfirlezele de la Babadag nu e suficient de „densa” incit sa poti face o lingurita de otel din ea. Cu au fara subventii!
    Inca: exista 3 tipuri de reglaj de sistem (exista normative tehnice unificate europene) pentru ca sa avem la priza curent de calitate si noi, consumatorii casnici, dar mai ales industria. De departe cele mai mari probleme, unele presupunind adevarate acrobatii facute de catre dispeceri, le pune energia regenerabila prin insasi specificul ei: inconstanta, posibilitate mica de control, dezechilibrata prin natura ei – sint sau nu nori, vintul bate sau nu, sau bate prea tare caz in care morisca trebuie oprita – etc dar care are prioritate in sistem! Ceva nu e in regula nici aici.
    Asadar daca vorbim despre un sistem echilibrat este cazul sa vorbim si despre costurile echilibrarii de sistem, costuri platite intr-adevar de cei responsabili cu dezechilibrele – regenerabilele in primul rind – dar care nu acopera deloc costurile si uzurile provocate de inchiderile temporare ale centralelor termo atunci cind bate vintul in Dobrogea.
    Exista evident si problema eventualei disparitii a locurilor de munca a CNL Oltenia, cum e ea asa proasta. Nu de alta dar avem experienta anilor 1997-1999 de unde au rezultat orase/municipii fantoma, deserturi industriale si saracie lucie.

  7. Stimata Doamna –
    Nici Europa – aia Unita – nu trebue luata ad literam ! De ce platim – ca prostii – certificate de „codoi” ? Ca asa vrea „muschii” Evropei ! Sau – mai bine zis – a unei parti interesate a EU de a se incasa un nou bir – nu tocmai bine justificat. As dori sa va informez ca aproape JUMATATE din productia mondiala de carbuni – si nu cred ca sunt folositi la alt ceva decat in Centrale Electrice – se produce in China !!! Datele statistice pe 2016 (nu am altele mai noi) – dar nu cred ca s-au produs mari modificari in ultimii doi ani ) : China 3.411,0 mil tone ; India 692,3 mil t ; Indonezia 434,0 mil t ; Kazahstan 102.4 mil t Deci Asia – numai prin aceste tari consuma 4.541,4 mil t fata de un consum total de 7.460,4 mil t – deci 61 % – Si sa nu va inchipuiti ca au instalatii cu tehnologii de ardere avansate, cu desulfurare sau captare de bioxid de carbon ! De fapr si China si India si Indonezia sunt tari cu poluare mai mult decat puternica si fara tendinte de imbunatatire a situatiei. Si la acest combustibil – carbune – trebue sa adaugam si importurile masive de petrol – in special in Chia ! Si atunci DE CE trebue – EU cetatean al Europei – sa platesc un bir mare , care loveste puternic in mine ca cetatean si – mai ales – in economie – cand China face incasari uriase (este tara cu cea mai mare tezaurizare a lumii !) si nu plateste nimic !!! Greu de raspuns.!!!
    Referitor la viitorul energetic al Romaniei ? Este in ceata ! Cu asemenea guverne din ultimii 30 de ani nu intrevad nici o perspectiva ! Amintiti ca in 2026 – 2028 unitatea No.1 de la Cernavoda va fi oprita pentru reparatii capitale . Chiar credeti ca se vor face ? In prezent TOTI BANII din BENEFICII de la centrala atomo-electrica, sunt FURATI de guvern pentru platile abracadabrante : salarii, pensii marita acelerat si fara baza in buget si PUNGASIA ROMANEASCA = PENSII SPECIALE ! Deci nu vor fi bani pentru 26 -28 !
    Referitor la NOI UNITATI : Nu exista nici un program de investitii in termo-centrala !!! Si o investitie la o unitate de 1000 MW dureaza 5 – 7 ani, daca se face serios si cu banii „la vedere” ! Unitatile 3 si 4 de la cernavoda trebuiau incepute de ani buni ! O noua centrala atomica – pe undeva prin Transilvania era – si este asteptata ! O vede cineva – macar in vesnicile si inutilele studii de fezabilitate, pre-fezabilitate si pre-pre … ? Eu n-am auzit nimic . Iar CET Oltenia cu grupuri di 1964 „devine muzeu” curand ! Cam asta este perspectiva ! Si cu neispravitii „din fruntea bucatelor” nu vad nici o speranta.

  8. „Poluarea cu carbon nu este poluare.. este aberatie ideologica ” ? pe ce lume traim ? Lumea amneziei probabil.. Ia uitati-va putin la cum arata capitala Chinei cand bate vantul de unde nu trebuie.. Uitati-va la cum arata Londra cand se amesteca fumul cu ceata.. Aberatie de nu te vezi.. de la mana pana la gura.. Nu tu o Copsa Mica.. Un CSG in vremuri bune cand scotea fum galben si te apuca daca batea vantul peste oras, Nu tu niste clor de la Colorom Codela .. sau Vulcanița cea neagra care se varsa in Olt… Adevarat aberatie ideologica, ideologia socialismului multilateral distrugator de țară, .. Nu-i vorba ca nici Union Carbide nu facea altceva in India… Dar sa te faci ca esti zdravan la minte si la le lauzi.. E prea de tot.

    • Poluarea este murdărirea mediului cu otravă. Ori otrava consta in cantitate, iar nu in calitatea substanței deversate. CO2 se găsește deja in natura, deci nu ar fi neaparat o problema imediata, dar odată ce concentrația sa depășește o anumită limita, chiar și numai regional, gazul respectiv trebuie considerat otrava, deci poluant.

      • @Hantzy – este justificat să ceri unui agent economic să plătească salubrizarea sau depoluarea, atât timp cât cineva efectuează acea salubrizare sau depoluare. Dar depoluarea aerului de CO2 n-o efectuează nimeni, chiar presupunând că ar fi poluant. Pe respirația umană când pune Ursula taxe? Că tu le justifici și pe acelea, am toată încrederea.

        • Sau poți să îl taxezi dacă nu face el însuși depoluare. Dacă un producător are nevoie de apă în procesul tehnologic, el trebuie să plătească pentru acea apă. Dacă o deversează înapoi în circuitul natural, fără să o filtreze, atunci plătește mai mult. La fel ar trebui să se întâmple și cu aerul. Nu e de ajuns gazul sau cărbunele, pentru ardere e nevoie și de oxigen. Iar dacă defecă codoi, atunci fie își pune filtre, fie participă la licitație să își achiziționeze dreptul de a folosi în scop privat aerul tuturor. Așa cum combustibilii nu sunt pe gratis, atunci și aerul, ca agent industrial sau ca mediu de deversare, trebuie plătit conform legilor obiective ale economiei: cerere și ofertă & universalitate.

          • @Hantzy – Nu. In cazul descris de tine il taxezi pentru ca poti. Asta inseamna brigandaj, talharie la drumul mare, chiar daca o practica statul. Aerul nu e al statului.

  9. Ca fapt divers, o centrala pe gaz cu tehnologii moderne s-a construit destul de recent la Brazi, de catre Petrom. Si a costat putin peste 500 mil euro. Capacitatea instalata depaseste CE Oltenia.
    cu 10.5 miliarde de lei s-ar putea construi 4 bucati. Tot ce ar mai ramane de facut ar fi sa exploatam gazele din mare. Si nu ar mai trebui sa le vindem la unguri.
    Problema e ca guvernul nu se gandeste la eficienta energetica, sau la costuri. Problema e ca se gandeste la voturi. Zeci de mii de oameni lucreaza sau depind de CE Oltenia, intr-o zona unde somajul si lipsa locurilor de munca e cronica. Si in loc sa gaseasca solutii economice pentru zona respectiva, in loc sa faca reconversii profesionale (adica sa munceasca pentru a gasi solutii), guvernul prefera sa arunce cu bani in problema. Banii nostri.

    • Domnule Tiberiu – Daca vorbim despre „poluarea cu bioxid de carbon – pentru care se platesc certificatele aberante – atunci, va informez ca si la arderea gazului metan rezulte tot …. bioxid de carbon ! Deci logica lipseste si la Dv si la EU ! – Si pentru ca tot vorbim – capacitatea noului grup de la Brazi este mult mai mica decat a CET Oltenia. Personal – in actualele conditii tehnologice pentru producerea energiei electrice – raman partizan al centralelor atomo-electrice Varianta prin FISIUNE – pentru ca FUSIUNEA este actualmente o dorinta si un vis !

  10. O greseala in comentariul meu de mai sus, capacitatea (teoretica) CE Oltenia e mult mai mare decat a centralei de la Brazi, dar totusi, 4 centrale construite de banii mentionati ar depasi acea capacitate. Fara costuri astronomice cu certificatele. Si ar fi noi.

  11. Cine ar putea concura cu un jucător care primește ajutoare taman ca să nu îl dărâme concurența? Iată cum studiul de adecvanță e, de fapt, o profeție care se împlinește singură: dacă punem perfuzii din banii publicului la CE Oltenia, într-adevăr nu va mai exista investiție nouă de-acum și până în 2030.

    Exact asta este! Ne dorim concurentta, dar când avem toate circumstanțele pentru a o introduce, solicitam sprijin din partea statului. Sub motivul , emoțional croit, că nu poate fi periclitata siguranța cetățenilor. Asta e adevărat, dar modul in care se recurge la acest șantaj stângist este abject. Pentru că siguranța de azi a cetățenilor este obținută cu prețul celei viitoare, problema susținerii financiare amânând doar un deznodământ, nicidecum eliminându-l. Pe de altă parte, deja din anii 60 centralele sunt subvenționate prin oferirea pe gratis a resurselor de care au respectivele unități nevoie. Ori instrumentul financiar al subvenției este gândit doar cel mult pentru un Start-Up, iar nu pentru susținerea la nesfârșit a unei industrii devenita între timp “de muzeu”.
    O soluție ar fi cel mult subvenționarea limitată temporar si fără posibilitate de prelungire a CE Oltenia, dar condiționata de investirea de facto in noile tehnologii. Nu doar vorbe frumoase intr-un raport pe hârtie velina.

  12. Candole ce mai face ?! Adica ce contracte de lobby mai are?

    Si da.. jos CEO! sa inchidem crentarlele alea poluatoare!
    Da daca vant5ul bate mai iute sau sta nitel ce vor face moristle CEZ?!
    Ca suntem siliti sa tinem o centarala termo „gata” degeaba. Asta insemna ca arde crbunele de pomana ca sa produca abur degeaba…

    Ori sa tii o ditai centrala termica in rezerva gata de start .. inseama „pierderi planificate” si poluare degeaba.

  13. Vedeti din ce cauza este necesara centrala de echilibrare Tarnita-Lapustesti? Pentru aplatizarea curbei de consum. Energia electrica obtinuta din fotovoltaic si eolian se poate folosi pentru pompat. Plus de asta, 0 emisii de CO2. Flexibilitate, pe care o termocentrala nu ti-o ofera(exceptand termocentrala turbo de la Brazi). Nu poti sa te joci cu o termocentrala. Ea trebuie sa functioneze constant, nu poti sa o opresti cand e gol de sarcina. Da, in momentul de fata SEN este dependent de CEO. Vestea buna este ca in 2020 se va da in functiune noua unitate turbo de la Iernut, de 430 MW, care se va adauga la cei 800 MW ai vechii termocentrale. Dar vai, Si asta, ca si CEO sa Brazi arde combustibili fosili, asadar produce CO2. Asadar, ce e de facut?
    PS. Daca am fi avut deja centrala de la Tarnita-Lapustesti, nu am fi avut recorduri de pret la EE, asa cum am avut zilele trecute, de 750 lei pe MWH.

    • O informatie pentru dvs., daca se intampla sa mai treceti pe-aici.
      Noua termocentrala de la Iernut este una „de inlocuire”. Din cei 800 MW teoretici ai vechii termocentrale Iernut 300 au fost deja retrasi din exploatare si nu e deloc clara soarta celorlalti 500. Vorbim de grupuri construite cu peste o jumatate de secol in urma, primele avand chiar peste 55 de ani.
      Asa ca, in cazul fericit, in comparatie cu situatia de-acum doi-trei ani Iernut va ajunge la putin peste 900 MW dupa intrarea in functiune a grupurilor noi, deci un plus de numai 100 MW. La extrema cealalta, am putea asista la o reducere la jumatate a puterii instalate.

  14. Din pacate cam aici ne aflam in momentul asta. Studiile facute in Transelectrica si DEN arata starea sistemului energetic national. In aceste studii nu se spune decat ca ne trebuie putere, MW, altfel se stinge lumina. Este mai putin important pentru studiul adecvantei sistemului daca mentinem actualele capacitati sau le inlocuim cu altele mai putin poluante. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca fără 2500 de MW nu putem functiona energetic. Daca închidem CEO trebuie sa construim altceva in locul grupurilor energetice inchise.

    • Ar fi de preferat să se construiască altceva înainte de a închide CEO :)

      Dar deocamdată misiunea alocată românilor este construirea societății socialiste multilateral dezvoltate în Germania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro