joi, aprilie 25, 2024

Guvernul le spune miilor de cercetători din Institutele Naționale că-și vor primi salariul de bază dacă sunt bani

După ce acum o săptămână vă spuneam de lefurile babane ale directorilor generali (DGi) de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) (detalii aici) acum să ne uităm și la „plebe” și drepturile lor salariale. La patru zile după publicarea articolului nostru a apărut în Monitorul Oficial al României Hotărârea 481/2019 pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a institutelor naționale de cercetare- dezvoltare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 637/2003. Pe scurt: drepturile salariale ale cercetătorilor în INCD-uri sunt condiționate prin noul HG de „încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual”, printre altele.

Contextul în care apare acest HG este dat de vântul austerității care bate pe la Ministerul Cercetării, unde s-a executat după jumătate de an doar 26% din cel mai mic buget alocat cercetării în ultimii 10 ani (0,17% din PIB), rectificarea negativă bătând la ușă. Mai mult, se pare că vântul austerității bate și pe la „case mari”, adică Academia Română, așa cum reiese din comunicatul Asociației Ad Astra de aici.

Revenind la texte de lege, față de Proiectul de Hotârare de Guvern, disponibil pe pagina Ministerului Cercetării și Inovării între Proiectele de acte normative inițiate – dezbatere publică, in varianta publicată în MO apare următoarea modificare/adăugare:

La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Acordarea drepturilor de natură salarială prevăzute în contractul colectiv de muncă al institutului național se face pe baza evaluării individuale anuale a performanțelor personalului și cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Să nu uităm că, atunci când au dat concurs, DGi au prezentat o ofertă managerială în care au explicat cum vor crește INCD-urile patriei și cum vor lupta d-lor pentru asigurarea resurselor financiare necesare bunei funcționări a acestora. Iar din articolul nostru precedent a rezultat că unii DGi primesc bonus de până la 12 salarii brute, ca urmare a performanțelor manageriale.

Lăsând la o parte obligațiile asumate ale DGi, îi rugăm pe guvernanți să ne explice „cum se pupă” acest articol cu Legea Muncii unde scrie așa:

Art. 40

(2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă (CCM) aplicabil şi din contractele individuale de muncă (CIM).

Art. 41

(1) CIM-ul poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a CIM este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod; (n.r., iar prevederile unui HG ca cel de mai sus nu bat legea)

(3) Modificarea CIM se referă la oricare dintre următoarele elemente:

e) salariul.

Să nu uităm de asemenea că INCD-ul nu poate suspenda unilateral CIM-urile dupa bunul plac, ci doar in conditiile prevazute in Codul Muncii (Art. 50).

Deci, care este procedura prin care se poate diminua legal salariul cercetătorilor, fără acordul acestora, pentru „încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual”? Și dacă tot suntem aici: câți DGi au avut salariul diminuat ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor din contractul de management? Că de prime am auzit deja. Și câți miniștri ai cercetării și-au asumat faptul că salariile din INCD-uri depind în ce mai mare măsură de competițiile de proiecte lansate la nivel național, în prezent asistând la o adevărată penurie în aceste sens. Iar de Programul Nucleu să nu ne ziceți, că doar ne porniți …

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Distribuie acest articol

    11 COMENTARII

    1. De parca n-ati sti. Nu se modifica nimic, CIM ramane neatins, cercetatorul nu-si ia banii.
      Asa functioneaza tot ce tine de stat de la revolutie incoace.

    2. 26% din si asa cel mai mic buget al Cercetarii din ultimii 10 ani? Iata motiv de iesit in strada, dar romanului, in general, nu-i pasa decat de ce anume are in farfurie, ce telefon, masina si prietena/sotie, etc, isi poate etala.

      • Așa e. Am scris și despre poziția „ghiocelul” a cercetătorului român aici (Cercetătorul roman adoptă poziția ghiocelului ca să treacă „iarna”, dar cizma îl strivește)

    3. Cred ca de data asta autorii „amesteca” putin lucrurile

      Sa ma explic.

      Formularea ” încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual prin bugetul de venituri și cheltuieli.” ,daca se refera la altceva decat la incadrarea STRICT in suma prevazuta pentru Cercetare in Bugetul National, poate fi atacata,criticata, doar in conditiile in care Guvernul vine si taie din ACESTI bani lasand ” plebea” fara salarii . ( evident,nu ? )

      Daca INCD -urile, prin reprezentantii lor DGi, au umflat sumele necesare pentru cercetare la elaborarea propriilor bugete sau nu au fost in stare sa gestioneze resursele financiare alocate si se constata ca pe primele sase luni ale anului Executia Bugetara arata ca s-a cheltuit doar 26% din bugetul alocat atunci e firesc sa-ti pui intrebarea ,de ce asa ?, si sa redristribui banii,la o prima rectificare bugetara, acolo unde este nevoie de ei.
      Daca,la o a doua rectificare bugetara care se va face,probabil prin octombrie,noiembrie,se constata ca sunt necesari bani justificati pentru cercetare atunci acesti bani se vor aloca.

      In ceea ce ce priveste CCM si CCI acestea sunt documente juridice incheiate intre Angajator , INCD prin reprezentant legal ,adica DG, si angajati ( depuse apoi la ITM ) iar responsabilitatea asigurarii salariilor Angajatilor cade exclusiv in responsabilitatea DG si nu a Guvernului.

      DG trebuie sa gestioneze eficient resursa financiara si sa raspunda in cazul in care nu are suficienti bani pentru plata salariilor !

      Pe langa DGi trebuie sa raspunda si ministrul cercetarii,daca e sa fim corecti pana la capat, pentru ca mentine in functii oameni neperformanti !

      Revin insa si cu intrebarea pusa in contextul unui comentariu la un articol anterior :

      -Unde gasim pe piata produse pe care sa scrie Conceput in Romania? ca rezultat al unor cercetari serioase si nu Reengineered in Romania ( ca sa fiu elegant in exprimare ) pentru ca stiu institute care asta fac !

      • Cred că suntem pe fond de acord și depinde doar de unghiul din care privim problema. Da, DGi sunt cei care trebuie să asigure salariile cercetătorilor, conform contractului de management încheiat cu MCI. Din ce surse? Treaba lor. Dar știți că grosul banilor în INCDuri vine prin Programul Nucleu, Programele sectoriale și programele naționale competiționale, toate 3 de la MCI. Tot MCI aprobă prin OM bugetul de venituri și cheltuieli al INCDurilor. Deci faptul că Guvernul dă un HG prin care condiționează plata salariilor angajaților de INCDuri de încadrarea strictă în BVC contravine legislației muncii. BVC-ul trebuie astfel gândit încât să asigure în primul rând plata salariilor.

        • Domnilor,

          Plata salariilor este un lucru, indiscutabil, important .
          Nu as avea nimic de comentat aici daca dimensionarea ” capacitatii ” de cercetare ar corespunde nevoilor reale ale Romaniei si, de ce nu, a comunitatii stiintifice internationale.

          Temele propuse spre cercetare si mai ales valorificarea teoretica ( prin publicatii internationale ) si practica a acestora ( prin implementarea rapida a rezultatelor cercetarilor aplicative in diverse domenii ale economiei) trebuie sa fie prima grija a unui cercetator adevarat.

          Nu trebuie sa facem cercetare de dragul cercetarii ( sau de a ne juca de-a cercetarea )si pentru a lua niste salarii !… iar asta v-o spune cineva care a lucrat in cercetare vreo 20 de ani,si inainte si dupa ’89.

          M-am uitat peste rezultatul evaluarii proiectelor componente ale Programelor – Nucleu competitia 2019-2022 si am constatat ca aceleasi „comportamente „referitoare la modul de a prezenta niste teme banale ca fiind niste teme de cercetare de top ,cu cuvinte pompoase in titlu, de gen DEZVOLTARE DURABILA ( suna bine pentru necunoscatori sau pentru cei care se fac ca nu vad micimea subiectelor abordate ) sau CERCETARI AVANSATE in bla,bla,bla… ori chiar prezenta unor TEME RELUATE de acum 10-15 ani in urma cu titlul schimbat ,sunt in continuare perpetuate fara sfiala.

          Poate ca ar fi bine sa fie discutate si aceste aspecte cu prilejul unor articole viitoare daca vrem sa fim sinceri cu noi insine !

    4. Interpretarea mea ar fi asta: anual, fiecarui cercetator i se poate indexa salariul cu x%, in functie de punctajul obtinut la evaluarile anuale. In cazul in care acele indexari nu sunt prevazute in bugetul alocat anual pentru salarii si cheltuieli, directorul general, pe baza acestei noi reglementari, are libertatea de a nu-ti acorda acel x%. Eu nu inteleg ca ar fi vorba de diminuari, ci ca cresterile pot fi conditionate de bugetul alocat.

      • Textul de lege se referă la „acordarea drepturilor de natură salarială prevăzute în contractul colectiv de muncă”. Sporurile sunt o parte a acestor drepturi, prevăzute în CCM. Chiar și dintre acestea, o parte trebuie acordate automat, cum ar fi de exemplu sporul pentru vechimea în muncă, conform legii. Condiționarea acordării drepturilor salariale printr-un HG contravine legii.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Autor

    Doi Mici si un Anc
    Doi Mici si un Anc
    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

    Sprijiniți proiectul Contributors.ro

    Pagini

    Carti noi

     

    Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
    Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

    Carti noi

    În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
    Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

     

    Carti

    După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

     
    „Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
    Cumpara cartea

     

     

    Esential HotNews

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro