joi, martie 28, 2024

Hai ca se poate, de data asta chiar avem urgenta. Puscariasii-oameni-de-stiinta submineaza increderea in justitie

Am urmărit cu mare atenție și plăcere prezența doamnei ministru Raluca Prună la Digi 24 din seara zilei de 6 ianuarie 2016. Toate bune și frumoase, nu le voi mai trece în revistă pe cele bune ci mă voi concentra pe singura așteptare pe care o am de la guvernul Cioloș care se pare că nu-mi va fi îndeplinită. Este vorba despre pușcăriașii-oameni-de-știință.

Enormitatea situației a fost prea bine explicata de Florin Negruțiu în editorialul Profesori care se prostituează (aici): “În chestiunea deținuților care scriu „lucrări științifice” pentru a-și scurta pedeapsa, […] mulți dintre ei analfabeți învederați care se exprimă prin scuipați și emoticoane, sigur că este de teatrul absurdului ca niște condamnați penal pentru furt din banul public să producă într-un timp record „analize” cu morgă științifică despre legislație și Justiție. Noul val al scriitorimii române nu face în pușcărie altceva decât făcea în libertate: caută portițe de scăpare în legi special construite anapoda”.

Doamna ministru se opune situației descrise de Negruțiu, o are în vedere, o are pe agendă și va face ceva pentru a o îndrepta. Asta e bine. Cum va face însă nu este bine, în sensul că nu este eficient și nu este suficient de repede. Mai multe voci din societatea civilă i-au cerut o ordonanță de urgență pentru tăierea rapidă din rădăcină a posibilității ca infractorii să se folosească de acestă portiță legislativă care le scurtează pedeapsa. Deci idea este să eliminăm rapid portița legislativă care face ca actul de justiție (care include și componenta punitivă) să nu fie dus până la capat. Și nu cred că astfel știința va fi văduvită de contribuția unor infractori care publică astăzi mai mult decât institutele noastre de cercetare.

Doamna ministru a făcut un apel la înțelegerea noastră explicându-ne că ordonanțele de urgență trebuie ținute pentru urgențe și că nu trebuie să continuăm practica ordonanțelor de urgență, așa cum au făcut toate guvernele anterioare. Cu alte cuvinte doamna ministu este de acord pe fondul chestiunii cu noi, dar preferă ca lucrurile să fie rezolvate acolo unde de drept ar trebui rezolvate, în Parlament. Problema este că noi știm că acolo nu vor fi rezolvate. Acesta este parlamentul cu cel mai mic grad de încredere din istorie, de când se măsoară încrederea în Parlament, acesta este parlamentul căruia i se mai spune și Parlamentul Penalilor. Iar acestui parlament i se termină mandatul anul acesta, atunci când se termină și mandatul guvernului Cioloș. Din  punctul meu de vedere nu putem să avem astfel de așteptări de la acest parlament.

Întâmplare face ca tot doamna ministru (care, subliniez, are meritul că s-a autosesizat și a insistat pe chestiune) să ne fi dat argumentul urgenței care să motiveze emiterea unei astfel de ordonanțe. Ne-a citat o statistică interesantă din care reiese că “din 2007 până în 2010 am avut o lucrare pe an. În 2011 sunt trei lucrări, în 2012 șase, în 2013 sunt 11 lucrări, în 2014 sunt 69 și în 2015 se atinge un vârf – 331 de lucrări științifice.”

Din punctul meu de vedere numărul de cărți publicate de deținuți se corelează cu vârful de activitate al DNA. Dacă cineva ar face o cercetare cred că ar releva cu ușurință și cauzalitatea, nu doar corelația. Se vede cu ochiul liber raționamentul descris de Negruțiu: tertipuri găsite de oameni corupți pentru a-și scurta pedeapsa.

Și așa ajungem la urgență. Caracterul de urgență al unei situații este dat și de amploarea unui fenomen și de importanța acestuia. În acest moment imaginea sistemului de justiție, în întregul său, are de suferit și oamenii simt că nu se face dreptate până la capăt. Cum încrederea în justiție este esențială într-un stat de drept, fenomenul care subminează această încredere trebuie stopat. De urgență! Mai mult, m-aș mira ca acst aspect să nu apară și în următorul raport MCV.

Guvernul Cioloș nu are mult timp la dispoziție, toată lumea vorbește despre acest lucru și despre multele sale urgențe și nevoia de prioritizare corectă. Dar Guvernul de tehnocrați nu a fost adus pe valul protestelor populare doar pentru a guverna tehnic corect, pentru a mai pune o piuliță colo, să mai strângă un șurub dincolo. Evident și la asta ne aștemptăm dar Guvernul Cioloș, sprijinit de Președintele Johannis (ambii cu legitimitate și în stradă și în proteste) trebuie să-și asume gesturi simbolice care poate n-ar fi pe placul PSD și PNL. Ne datorează asta nouă. Acesta ar fi un puternic gest simbolic. Dar asta doar dacă sunteți de acord cu raționamentul cum că încrederea în justiție a devenit astăzi, acum, în acest moment o urgență.

Guvernele de tehnocrați, venite la sfârșit de ciclu electoral, au câteva posibile ieșiri de la guvernare, dat fiind că nu sunt legitimate direct prin alegeri. Cineva tot va trebui să capitalizeze electoral activitatea lor. (1) Guvernează ca și cum nu ar fi ziua de mâine, asumându-și orice risc politic (inclusiv acela de a fi demise), așa cum spunea mai ieri Dan Tapalagă; (2) Capitalizează în interes propriu guvernarea urmând să deconteze spijinul popular câștigat într-o mișcare politică proprie; (3) Se topesc într-unul dintre partidele politice existente cu intenția de a le revigora; (4) Guvernează cuminte, pun o șăibă aici, strâng un șurub dincolo, asigurând o tranziție lină către următoare guvernare.

În orișicare dintre primele trei variante nu înțeleg ce ar opri Guvernul Cioloș să atace de urgență acest subiect cu mare potențial electoral. Punctul patru este cel mai problematic, așa cum se vede dinspre mine, pentru că nu propune și nu asumă schimbare reală. Este vorba de acea schimbare curajoasă pe care o așteptăm cu toții.

Doamna Raluca Prună spunea spre sfârșitul emisiunii că una dintre țintele personale ale domeniei sale este să producă schimbări ireversibile în justiție, să seteze sistemul pe baze solide și juste. Ireversibil. Dar nu va reuși acest lucru fără gesturi curajoase pe care trebuie să le facă rapid pentru că fereastra de oportunitate este într-adevăr scurtă.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. 331 de lucrari stiintifice scrise de penalii din puscarii :P
    Poate ca unora (Felix am citit ca are 8 carti scrise), Academia Nationala de Informatii de exemplu, li se poate da titlul de dottore.
    Curajul dnei ministru Pruna pare la nivelul curajului altui ministru referitor la plagiate.

    • „Doamna ministru a făcut un apel la înțelegerea noastră explicându-ne că ordonanțele de urgență trebuie ținute pentru urgențe”
      Foarte corect ceea ce ne zice ministrul „tehnocrat”.Ia sa vedem noi cam pentru ce urgente se pastreaza ordonantele in sertar:
      -În şedinţa din 16 decembrie, Cabinetul Cioloş a decis prin OUG că aplicarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 25 aprilie 2016.
      Adica dupa ce au venit cativa ciobani in excursie in Bucuresti s-a putut da o OUG de suspendare a u unei legi „nedrepte” dar pentru „lucrarile stiintifice” din puscarii nu e nicio graba.
      -Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov
      Asta este si mai urgenta decat precedenta…
      Madam ministresa Perja nu se grabeste cu OUG pentru ca stie bine ca actul normativ se va aplica de la data publicarii in Monitorul Oficial. Astfel le da timp tururor infractorilor sa isi termine „operele” pentru a se putea bucura in liniste de prevederile vechii legi. Pe cand o contestare la CCR a legii care contine mirificele prevederi ale lucrarilor scrise in puscarie ar anula toate capodoperele scrise de infractorii neeliberati pana acum. USL traieste!

  2. domnule, ati citit constitutia ? ordonantele sint cum le spune si numele (oug) doar pentru urgente. asta inseamna :
    – mariri de salarii pentru magistrati (astia apara statul de drept, sa nu cada n mina hotilor), militieni si spp isti (asigura protectia elitelor de furia multimii), parlamentari si demnitari (farurile calauzitoare ale natiei)
    – pensii speciale pentru sus mentionatii (precum in cer asa si pe pamint / bine m am descurcat in tinerete tot asa sa mi mearga si la batrinete)
    – taxarea imediata a plebei, taranimii si mahalalei inepte (altfel se prabuseste democratia)
    – impozitarea sarantocului, care nu prea are de unde da, de vreme ce n are unde munci, nici macar la negru. altfel n are sustenabilitate sistemul pensiilor speciale (tot ale sus numitilor) si remuneratiile nesimtite ale capitalistilor (care sint) lefegii ai statului
    ar fi mult mai multe, dar cititorul poate pricepe din aceste simple exemple,ce nseamna urgente

    • Domnule, traiti in Romania? Daca nu, va spun eu: guvernele romanesti dau cate un OUG la fiecare masa principala, si asta de vreo cateva decenii

  3. Sigur ca legea este aberanta, dar cine trebuia n-a contestat-o la CCR.
    Principial vorbind sunt total impotriva OUG. Ele sunt profund neconstitutionale pentru ca permite Guvernului sa iasa de sub controlul Parlamentului, Presidentiei si al CCR. Ceea ce nu e in regula.
    Ca place sau nu o lege trebuie modificata tot prin lege, nu prin OUG.
    Acum nu stiu, Legea permite reducerea pedepsei pentru orice ai scrie? Adica ceea ce scrii nu e supus nici unui control?

    • OUG nu sint nici simplu si nici profund neconstitutionalitate din moment ce sint prevazute in Constitutie. Ca s-a abuzat de ele, este alta meniu guvern-parlament.

      • Despre Guvern in Constitutie se scrie de la art.102 la 110. Cel ce face referire la actele guvernului e 108.
        Despre OUG se scrie la art 115 intr-un mod ascuns. Fiindca articolul incepe cu ” Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”
        Si abia vreo 3 alineate mai jos se pomeneste despre OUG.
        A fost o capcana abil ascunsa, fiindca daca ai fi pus intrebari initial ti-ar fi raspuns (daca cineva ar fi raspuns) ca acele OUG vin numai in cazul vacantelor parlamentare, cind parlamentul poate delega atributiile. Capcana a venit din diferentierea semantica cintre ordonante si ordonante de urgenta.

        In acelasi fel Constitutia incalca art 16 alin 1 „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”, cind eu n-am dreptul sa ma adresez CCR. Dupa cum scrie la art 146 din Constitutie, CCR se pot adresa singure numai 4 persoane: Presedintele, Premierul si presedintii celor 2 camere parlamentare.
        In rest numai grupuri, ori 25 de senatori ori 50 de deputati.
        Avocatul poporului nu e persoana, ci o institutie!
        Si mai putem continua cu art. 71 unde in acelasi articol, alin. 3 vine in contradicitie cu alin. 2.
        Dar eu sunt un neica nimeni, care comenteaza si el.

        • Din moment ce un articol din Constitutie precizeaza „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”, cum poti sa afirmi ca ordonantele sint profund neconstitutionale ori sa vorbesti despre „moduri ascujnse”?

          • Pai aici e smecheria. Am si uitat de cind Parlamentul n-a mai dat lege pentru delegarea responsabilitatii. In schimb Guvernul da OUG pe banda. Au fost perioada cind Parlamentul s-a ocupat in principal cu legiferarea OUG.
            Se vorbeste de legi ordinare, de legi nu stiu de care, de ordonante si de lege pentru abilitarea cuiva de a da ordonante, dar numai in articolul respectiv si intr-un aliniat mai jos „se inventeaza” termenul de ordonanta de urgenta.
            Mai vreti smecherii? Pai cea mai recenta de care m-am lovit este ca exista o Ordonanta de Urgenta ce modifica legea privind petitiile. Aceasta OUG spune ca „unele animale sunt mai egale decit altele”. Adica unii au dreptul sa-si stabileasca ei termenul de raspuns. Pe site-ul modificat al presidentiei anunta ca si l-au stabilit la 45 de zile. (Si revenim la problema ce fel de de zile. Ca daca sunt lucratoare, cu vacantele presedintelui poti ajunge si la 3 luni calendaristice). La parlamentari din experienta proprie termenul lor e calendele grecesti.
            Si daca termenul meu de Constitutie anticonstitutionala va pare paradoxal, atunci puneti Constitutie smechera si evident, legi smechere.

            • Întâmplător, Parlamentul dă o lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe înainte de fiecare vacanță parlamentară. Lege în care se precizează și domeniile în care Guvernul poate da ordonanțe. Ultima astfel de lege a fost în decembrie. Deci uitarea cred că se datorează exclusiv neștiinței.

  4. Bun, dar cati condamnati a avut DNA in toti acesti ani? Sa nu uitam ca probabilitatea de a scrie o carte este evident mult mai mare la o persoana arestata pentru coruptie decat la una condamnata pentru furt din buzunare….

    Cred ca este si o parere indusa de presa in cautare de sensational. Nu invinuiesc presa, este treaba ei sa gaseasca subiecte. Dar este si treaba oricarui om responsabil sa se intrebe ce releva de fapt asemenea date, in context mai larg.

    Problema mare nu este ca s-ar putea restrnge aceasta posibilitate de a scapa de „bratul lung al legii” ]n cazul celor condamnati pentru coruptie, ci ca ar fi inlaturata o cale de reeducare simpla si utila pentru cei care chiar ar fi folosit-o „pe bune”.

    Si, pana la urma, stau si ma intreb: este chiar atat de important ca se reduce pedeapsa in acest caz?

    Sunt de accord ca trebuie cu masura si ca ar trebui controlata mult mai bine aceasta cale de reeducare. Dar de aici si pana la a o desfiinta total este o cale lunga.

    Stiu ca pentru unii „vajnici luptatori civili impotriva coruptiei” (citezte un del de Conu Leonida fata cu reactiunea multiplicat pe foirumuri…) coruptii ar trebui jupuiti de vii si sapnzurati. Dar sa-i lasam pe acestia sa se lamureasca si sa mergem inainte cu apararea justitiei, asa cum este ea si sa nu ne lasam atrasi de ura. Justitia nu se face cu ura, oamenii nu se indreapta cu biciul.

    Justitia nu are viscere doamna mijnistru. Are doar ratiune.

  5. Radu Garmacea
    18 ore ·
    S-a indignat lumea că ies din puşcării condamnaţii pentru corupţie în baza cărţilor ştiinţifice publicate. Hotnews, de pildă, a întors problema pe toate feţele şi a ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună pentru oprirea acestui abuz vădit ar fi sesizarea Curţii Constituţionale.
    Ideea denotă neînţelegerea problemei şi îmi aduce aminte de cei care, acum cîţiva ani, cereau să se dea o „lege a calului” pentru a sancţiona o situaţie punctuală în care nişte cai din Pădurea Letea fuseseră duşi la abator– în loc să ceară aplicarea în literă şi spirit a existentei legi privind protecţia animalelor. Data viitoare ar fi cerut o lege a pisicii, alta a bufniţei şi alta a hamsterului, reţetă sigură de ducere în derizoriu a unui sistem de drept.
    Iată cum stau lucrurile cu cercetătorii puşcăriaşi: sistemul penal românesc prevede ca munca deţinutului să fie recompensată cu zile scăzute din pedeapsă. Iar muncă se consideră, normal, nu numai traforajul sau vopsitul bordurilor, ci şi activitatea intelectuală. În speţă cercetarea ştiinţifică. Deci: publici o lucrare ştiinţifică, ţi se scad 30 de zile. Pare corect, educativ şi de bun-simţ.
    Dar de unde ştim că e o lucrare ştiinţifică? Păi avem proceduri: opera trebuie să fi fost publicată de o editură acreditată de CNCSIS. CNCSIS (CNCS acum, dar să nu ne pierdem în detalii) e un organism care acreditează anual o serie de edituri în acest sens, pe baza unui dosar unde, pe scurt, editurile arată că au proceduri care garantează calitatea ştiinţifică a cărţilor publicate (cărţile sînt avizate de un colegiu editorial format din diverşi specialişti, sînt însoţite de referate de specialitate, sînt redactate de redactori de meserie şi alte asemenea).
    În anul 2015 avem vreo 320 de edituri acreditate de CNCSIS, de la, alfabetic, editura A.I.S.T.E.D.A. – Ion I.C. Brătianu la editura Zigotto. În listă (o găsiţi aici: http://www.umft.ro/…/documente-a…/15/edituri_recunoscute.pdf) se află, desigur, şi editurile importante şi/sau onorabile, dar, aşa cum vă puteţi închipui, majoritatea celor de acolo sînt nişte fantome sau nişte ciurucuri. Zic ciurucuri pentru că acelea nu sînt edituri, adică producători de carte care asigură şi garantează calitatea produsului, ci simpli prestatori de servicii minime care, în fapt, doar atribuie cărţii un ISBN (adică îi lipesc eticheta de carte) şi intermediază tipărirea la o altă firmă, numită tipografie.
    Iată ce spune un asemenea prestator: „Cele două cărți ale domnului prof. D. Voiculescu au fost publicate de noi în regimul de lucru: carte în regia autorului. Asta înseamnă, fapt menționat în primele pagini și în contractul semnat, că autorul își asumă răspunderea asupra conținutului. Nu am asigurat noi evaluarea și revizia științifică. Ne-am ocupat doar de operațiunile redacționale și de tipărirea cărții. Nu am avut voie să comercializăm cartea, iar întregul tiraj a fost preluat de autor. Am fost contactat de un reprezentant al dânsului la Târgul Gaudeamus București din noiembrie 2014. Am semnat, înainte, un contract de confidențialitate trimis de autor. Nu suntem în situația să refuzăm o comandă.”
    Omul recunoaşte că nu a aplicat nici una dintre procedurile care trebuiau să garanteze în final calitatea ştiinţifică, aşa cum minţise în dosarul depus la CNCSIS şi în baza căruia a obţinut acreditarea. Doar a luat banii de la deţinut şi i-a înlesnit astfel eliberarea înainte de termen.
    Ca să se înţeleagă bine: deţinutul a comis infracţiunea de fals, înaintînd drept lucrare ştiinţifică un şmen, o măzgălitură sau un plagiat. Editura e cea care a făcut posibilă fapta, certificînd în mod fals că şmenul ăla e lucrare ştiinţifică şi atrăgînd astfel consecinţe legale (eliberarea înainte de termen a infractorului care îşi ispăşeşte pedeapsa).
    Soluţia e simplă: nu e nevoie să fie schimbată legea, nu trebuie să fie sesizată Curtea Constituţională. Trebuie sesizată însă Procuratura, care să-l ancheteze pentru fals pe deţinut şi pentru complicitate pe aşa-zisul editor, pe avocat şi pe toţi cei care au favorizat infracţiunea. Iar la condamnarea cea nouă se lipeşte, cum se ştie, şi coada din prima pedeapsă.
    De ce e posibilă o asemenea schemă? Pentru că aşa funcţionează aproape toată România, pe bază de fals şi impostură: falşi pompieri, falşi colonei, falşi profesori, false doctorate, false universităţi, false edituri.
    Că doar n-oţi fi crezut că există în România 320 de edituri pe bune.

    Cine a publicat lucrările științifice ale deținutului Dan Voiculescu
    Afaceri minore dezvoltate de membri ai filialelor Uniunii Scriitorilor supraviețuiesc datorită volumelor plătite de condamnații din penitenciare.
    PRESSONE.RO

    • Foarte adevarat. Marii corupti exista pe umerii micilor corupti, care iata nici macar nu se simt vinovati. Sau cum sa ne explicam altfel dezinvoltura cu care „editura” ii publica mazgalelile, in ciuda oricaror regulamente, promisiuni sau asteptari? Nuuuuuu, nici unul nu suntem vinovati (eventual Soros si bubulii), fiecare trebuie sa traiasca…

  6. Citez:
    „Din punctul meu de vedere nu putem să avem astfel de așteptări de la acest parlament.”
    Foarte adevărat.
    Având în vedere însă faptul că guvernul Cioloş este 100% dependent de acest parlament, cel puţin la fiecare iniţiativă care ar putea duce la o schimbare semnificativă a situaţiei politice din România, mă întreb dacă aşteptările majorităţii analiştilor politici nu sunt cumva exagerate.
    Eu personal nu aştept nimic deosebit de la acest guvern, şi spun asta în ciuda respectului pe care îl am pentru noul premier. Misiune imposibilă.
    Singurul motiv pe care pot să mi-l imaginez pentru alegerea lui Iohannis de a evita alegerile anticipate este teama PNL de a primi din partea electoratului scărmăneala pe care o merita (care, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să fie decât cu un piculeţ mai puţin drastică decât ceea meritată de PSD).
    Şi poate vom ajunge într-o zi să considerăm că Iohannis a frânat progresul României în mod inutil, ratând o mare şansă istorică pe care poate n-o vom mai trăi în curând.

  7. Bun, dar care e miza? Obiectiv vorbind. Vă folosește la ceva dacă respectivii infractori petrec mai mutl timp în închisoare dacă nu li se mai iau în calcul ”lucrările științifice”?

    Importantă a fost condamnarea penală, astfel încât respectivul infractor să fie deraiat de pe traseul pe care și-l stabilise. Mai departe, mi se pare nerelevant dacă stă 3 ani în închisoare sau doar 2 ani. Ca fost condamnat ar trebui să nu mai aibă acces la funcții publice pentru un număr de ani și asta e ceea ce contează de fapt. Nu numărul de zile pentrecute efectiv în închisoare.

    • pe mine ma deranjeaza doar faptul ca sunt smecheri in inchisoare dupa ce inainte au fost la fel. adica au gasit si aici cum sa se srecoare printre legi. plus faptul ca se intorc din puscarie la fel de bogati cum au intrat.

      • Nu este doar smecherie, este incalcarea legii. 99% la suta din ei nu sunt in stare sa scrie o carte in inchisoare, nici n-ar avea cum ca nu au conditii pentru asa ceva.

    • Uite daca ma intrebati pe mine as prefera SI sa stea in inchisoare, mai bine mai mult decat mai putin. Asta bineinteles pe langa confiscarea averii – aloooo ANAF se aude acolo ceva?

      • Totuși, legea trebuie respectată chiar și atunci când nu ne plac consecințele. La faza asta, orice psiholog vă va confirma că Becali e sănătos la cap. Așa e normal să reacționeze orice ființă vie, să facă tot ce e posibil pentru a-și îmbunătăți situația:

        ”Cred şi eu că nimeni nu poate scrie 10 cărţi aşa, de unul singur. Dacă eşti ajutat şi dacă legea permite să fii ajutat de îndrumător, de ce să nu fii ajutat ca să scapi de pedeapsă mai repede? Eu pot să fac o carte cu un profesor universitar, el o scrie, eu, fără să scriu nimic, sunt coautor şi îmi dă legea 30 de zile pentru că sunt coautor. Eu nu am darul scrisului şi îl chem pe coordonator la puşcărie şi îi povestesc. El scrie cartea şi eu câştig zilele. Până schimbă Parlamentul legea, mi-am luat eu câştig cinci zile”, a adăugat Becali.

        http://www.gandul.info/stiri/gigi-becali-a-explicat-cum-a-facut-cinci-carti-in-inchisoare-fara-sa-scriu-nimic-sunt-coautor-si-imi-da-legea-30-de-zile-14956431

  8. Ce sens are să ne indignăm doar pentru că așa pare că e la modă și apoi să criticăm politicieni și alți demnitari că acționează „din interes politic”? Apoi, de ce e așa greu să gândim puțin? Nu cumva problema e ceva mai complexă și ține mai mult de calitatea cercetării și învățământului decât de cea a sistemului de justiție? Nu cumva scopul pedepselor este integrarea ulterioară a celor pedepsiți în societate? Atunci, poate că nu e un lucru deloc rău că o lucrare științifică reduce pedeapsa. Dar sigur e un lucru rău că avem un sistem academic care permite ca unele plagiate ale unor analfabeți să treacă drept lucrări științifice.

    • Fără supărare, prima e o veste bună și e normal să se întâmple asta. A doua e doar o reacție umorală și, practic, o prostie. Nu rezolvă nimic.

    • Ma intreba un prieten din strainatate, emigrat demult, daca Romania a devenit o tara de retardati.I-am raspuns ca in mod cert este o tara retardata din multe motive, dar ca nu cred ca avem si o populatie majoritar retardata.
      Ulterior m-am intrebat ce criteriu as putea avea pentru a hotara daca da sau nu, suntem si un popor retardat. Si singurul raspuns a fost analiza presei si a reactiilor publice privind un lucru evident si simplu in evaluarea sa.
      Am inceput sa cred ca raspunsul este afirmativ atunci cand am vazut reactiile de toate felurile la problema plagiatului. Despicare firului in saispe de catre unii cu studii , pretentii si atestate si care nu scriau carti in pusacarie a fost instructiv pentru mine si ma intreb daca aia care au dovedit un anume grad de excelenta in activitatea de hoti, excroci si in genere de mafioti nu ar da raspunsuri mai pertinente.
      Ca sa nu lungesc vorba, al doilea caz generic pentru aceasta trista concluzie(mai sunt multe altele dar asta este flagrant) este problema cartilor puscariasilor.
      Ministrul Raluca Pruna nu este retardata caci a pus punctul pe i si citez:

      „Din 2007 până în 2010 am avut o lucrare pe an. În 2011 sunt trei lucrări, în 2012 șase, în 2013 sunt 11 lucrări, în 2014 sunt 69 și în 2015 se atinge un vârf – 331 de lucrări științifice. E o procedură care cere ca persoana care dorește să scrie o lucrare să atașeze cererii sale o recomandare scrisă de la un profesor universitar care atestă importanța temei pentru domeniul respectiv. Doresc să înțeleg cum s-a aplicat procedura. Dacă voi constata că s-a aplicat defectuos, nu o să fiu timidă în a propune măsuri”, a precizat Raluca Prună, conform Digi 24.

      „E o procedura care cere, printre altele, ca persoana care doreste sa scrie o asemenea lucrare stiintifica sa ataseze cererii sale o recomandare scrisa de la un profesor universitar sau un conferentiar, care atesta importanta temei alese in domeniul stiintific respectiv (…). Am cerut pentru lucrarile din 2015 sa mi se puna la dispozitie toate recomandarile scrise ale profesorilor universitari sau conferentiarilor. Pot exista anumite indoieli, citind numai titlurile, ca unele lucrari nu pot fi calificate ca lucrari stiintifice”, a mai spus ministrul.

      Inchei fara sa trag o concluzie, dorind sa o faca altii care sa dovedeasca astfel ca depasesc nivelul despicaului de fir si astept si eu alaturi de titular sa vasd cum in timp se va rezolva acastsa problema care ca si la plagiat pare din ce in ce mai insurmontabila.

      PS Apropo, nu credeti ca sa cum pentru plagiat sunt necesare comisii docte nu trebuie facut un studiu statistic aprofundat care sa descopere secretul lui Polichinelle referitor la corelatia dintre activitatea DNA si a judecatorilor in speta cu cea a publicarii de carti de mare valoare stiintifica in fata careia si o Elena Ceausescu ar rosi de invidie. :)

  9. Problema nu este neaparat cu legea, respectiv ideea de a reduce condamnarea daca respectivul scrie o carte, problema este cu furtul de proprietate intelectuala, fals in declaratii, mita, coruptie; toate fapte consumate pentru ca un personaj ca Becali sa „scrie” o carte… De fapt omul a recunoscut ca nu el a scris cartea. De ce nu se face o ancheta si se poate dovedi usor, iar autorii implicati sa primeasca condamnari; veti vedea ca nu vor mai sari puscariasii analfabeti sa „scrie” carti.

  10. Cu cat la suta a scazut increderea in justitie ca urmare directa si exclusiva a puscariasilor-oameni-de-stiinta?

    E penibil sa motivezi urgenta prin „subminarea increderii”, cu atat mai mult in justitie, care in genere este un proces lung si incet (si care nici nu e la cote foarte ridicate, de mult timp). Eu cred ca in cercul dvs stramt ati pierdut contactul cu sensul cuvantului „urgenta”.

  11. Haideti sa avansam cu cererea acestei ordonante. Propun sa trimitem o scrisoare deschisa Primului Ministru si Ministrului Justitiei in care sa cerem adoptarea OUG. Daca nu exista reaspuns la aceasta scrisoare, eu ies in strada.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro