vineri, martie 29, 2024

Hai să schimbăm sistemul de vot pentru europarlamentare (2)

Unele State Memebre (SM) ale Uniunii Europene (UE) permit candidaturi independente la Parlamentul European (PE), altele nu. Dintre cele care permit, Romania are cele mai drastice condiții: raportându-ne la nivelul de participare la alegerile europarlamentare din anul 2009, un candidat independent a trebuit să strângă 100.000 de semnături și ar fi avut nevoie de doar 120.000 de voturi (coeficientul elctoral) pentru a a deveni  europarlamentar. Adica ai nevoie a convingi 100.000 să-ți dea semnatura și de 20.000 în plus să pună ștampila pe numele tău în ziua votului. Evident, acesta este o aberație logică, procentul de semnături necesar pentru a participa ar trebui să fie mult mai mic raportat la numărul de voturi necesare.

Fără un aparat de partid în spate, misiunea unui independent este aproape imposibilă. Nu este niciun secret că independenții noștri, Elena Băsescu și Laszlo Tokes, au beneficiat de sprijinul PDL și, respectiv, UDMR la alegerile europarlamentare din iunie 2009.

Este știut faptul că grupul independenților din PE nu are mare influență și că un Membru al Parlamentului European (MPE) nu este foarte eficient dacă nu se afiliază unei familii politice.  Dar discuția capătă o altă dimesiune și semnificație în România, tara cu unul dintre cele mai restrictive condiții de a face politică dacă ne uităm la barierele impuse constituirii unuor noi partide și la filtrele (inclusiv pecuniare) pentru depunerea candidaturilor.

În ceea ce privește barierele în depunerea candidaturilor practica SM este cât se poate de diversă. Există state care nu impun niciun fel de condiții (Suedia) și state care impun condiții extrem de restrictive, cum este România. În România, pentru ca un candidat independent să-și depună candidatura are nevoie de 100.000 de semnături!!! Un partid politic pentru a-și depune lista de candiadați are nevoie de 200.000! Cele mai multe state membre (dintre cele care permit candidaturi independente) nu impun astfel de limitări sau dacă o fac, solicită 3.000, 5.000 de semnături.

Pragul electoral

Pragul electoral este folosit pentru a evita o mare dispersie a voturilor. Deoarece afectează proporționalitatea voturilor, nu este acceptat un prag electoral mai mare de 5%. O treime (nouă) din Statele Membre practică pragul electoral maxim admis (printre care Germania, Franța sau Polonia), în total 12 SM impun praguri electorale de peste 3%. De remarcat că majoritatea –  15 Statea Membre – nu practică pragul electoral. Danemarca, Ungaria si Italia sunt printre statele cu cele mai restrictive condiții.

În tabelul de mai jos cele mai restrictive condiții la depunerea candidaturilor.

Stat Membru Semnături necesare depunerii candidaturilor independente Semnături necesare partidelor Număr de locuitori
România 100.000 200.000 19.000.000
Danemarca nu permite independenți » 71.500 5.600.000
Ungaria 20.000 20.000 10.000.000
Italia 30.000 nu solicită 60.000.000
Spania nu permite independenți 15.000 47.000.000

Vezi aici Hai să schimbăm sistemul de vot pentru europarlamentare (1)”

Centrul Roman de Politici Europene a publicat un raport cuprinzator si o situatie comparativa a sistemelor de vot folosite in UE. Raportul ”România are nevoie de sistem electoral competitiv pentru europarlamentare” poate fi descăract de aici.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. In conditiile votului pe lista, in care pentru a obtine un mandat ai oricum nevoie de 3,3% din totalul voturilor (la 30 de mandate), pragul electoral ar trebui eliminat. Oricum, e aberant sa impui prag electoral independentilor, in masura in care nu se admit liste de independenti.

    Precizare: Tokes a candidat pe lista UDMR. Independent a mai fost Pavel Abraham.

  2. As ataca prevederea cu cele 100.000 de semnaturi invocind normele de protectie a datelor cu caracter personal. Candidatul independent nu are practic raspundere legala pentru ce urmeaza sa faca cu datele personale ale sustinatorilor. Semnatarii sunt astfel expusi pericolului de a li se folosi datele personale de catre grupurile de criminalitate organizata.

    Va sfatuiesc sa apelati la AvP pentru a indrepta legea. Iata modelul:
    http://wp.me/pKahb-gX

  3. Domnule Ciucu, dupa lectia pe care am primit-o la aceste alegeri mai aveti vreo speranta? Nu zic ca PDL-ul este perfect, nici candidatii nu au fost perfecti dar, din cei cativa oameni curati, fara ani de furtisaguri in spate, s-a ales vreunul? Poate nu stiu eu. Prin cele cateva locuri in care PDL a venit, timid, cu niste candidati curati si noi (vezi sectorul 4), acestia au pierdut cu brio in fata unor oameni harsiti in rele si in ipocrizie. Deci, nu inteleg de ce vreti sa-i oferiti poporului roman ceva ce nu-si doreste. Eu v-as propune o alta tema. Presupunand ca n-ar exista Uniunea Europeana sa ne puna conditii, este poporul roman suficient de matur astfel incat democratia sa supravietuiasca prin forte proprii fara sa esueze in dictatura? Este poporul roman deranjat de coruptie? Impresia mea este ca, in general, coruptia cam place. Nu le place cuvantul dar o practica cu spor aproape toti. Isi doreste poporul roman sa nu existe o casta deasupra legii? In conditiile in care, asa cum se pare, ne dorim o elita suprema propun sa se legifereze in mod cinstit acest lucru.

  4. Un drum de o mie de li începe cu primul pas… Independenții îs prea puțin influenți în Parlamentul European pentru că-s prea puțini. Păi hai să le sporim rândurile atunci! Și, până la urmă, dacă cei doi europarlamentari ai Partidului Piraților ce reprezintă Suedia reușesc să miște Parlamentul European împotriva unor chestii neplăcute precum ACTA și legea „three-strikes”, de ce nu ar putea și un independent mai înfipt?

    În plus, e de necrezut că în ultimele două decenii niciun candidat independent n-a reușit să câștige un loc de parlamentar ori europarlamentar în România. Cred că acest lanț de slăbiciuni trebuie rupt unde e veriga cea mai slabă, la europarlamentare. N-am pus-o la socoteală pe Elena Băsescu, nu era un candidat independent veritabil.

  5. Este un decalaj demn de luat in seama in ce priveste nr de semnaturi ce sunt necesare unui partid in romania pentru europarlamentare _ 200 000 ! De ce in SPANIA , tara cu 47 000 000 locuitori e nevoie de doar 15 000 de semnaturi , iar in Romania , tara cu nici 20 000 000 locuitori e nevoie de … 200 000 semnaturi !? Exemplele pot continua _ ITALIA nici nu cere semnaturi ! Oare om fi noi mai caposi ?!?! Eu cred ca , dimpotriva _ suntem mai idioti !!

    • NU, nu noi suntem mai idioti ..ci partidele noastre prevazatoare ..daca ar da liber la alegeri s-ar umple in primul rand parlamentul nostru de independenti si cine ar mai vota cum cere partidul!?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro