sâmbătă, mai 8, 2021

„Hărmălăii” și banii

Scandalul creat de Gabriela Firea în jurul eșecului în alegerile pentru primăria Capitalei a fost dominat de două voci la fel de stridente: a protagonistei și a presei. Jurnaliștii arondați cauzei, numiți de C.T.Popescu „hărmălăi”, au amplificat circul, producând o hărmălaie din care publicul nu avea ce să înțeleagă, fiind stimulat emoțional să preia mesajul de fraudă electorală. Victimizarea fostei primărițe, pe nimic bazată ca date, cifre, fapte cu care jurnalistul e obligat să lucreze, a fost însă insistent orchestrată, folosindu-se inclusiv imagini falsificate. Antena 3 difuza, la o zi după alegeri, imagini cu persoane care ar scotoci în sacii cu voturi într-o incintă a Biroului de Circumscripţie Electorală a Sectorului 1, pe sub nasul jandarmilor. Totul în tandem cu primărița furioasă de eșec, care a folosit imaginile pe Facebook pentru a lansa alerta de „fraudă” și pentru a cere renumărarea voturilor și, mai mult, reluarea alegerilor. Nici fostul primar Tudorache de la Sectorul 1 n-a stat degeaba cerând renumărare în prezența câtorva zeci de manifestanți. Verificările au arătat că imaginile erau de la numărarea propriu-zisă a voturilor, unde se găseau și observatorii partidelor. Autoritatea Electorală a respins, de altfel, toate solicitările de renumărare sau de repetare a alegerilor. Însă, răspunsul lipsit de promptitudine a autorităților a dat spațiu speculațiilor, isteriilor și manipulării cetățenilor.

Mai puțin dedicate, dar prezente, aceleași televiziuni de non-știri au avut grijă să lucreze la imaginea negativă a unor candidați din țară care puteau lua fața PSD-ului. Despre germanul Dominic Fritz, RTV a difuzat o așa numită „corespondență” de la Timișoara, plină de prostiile folosite de contracandidații săi în campanie, fără o minimă verificare sau respectare a regulii jurnalistice de a asculta și cealaltă parte.

Publicul își poate pune întrebarea de ce ar face jurnaliștii jocul unor personaje politice care au creat în ani multă zarvă și puține rezultate bune, cum este Gabriela Firea. Ziarul Libertatea a publicat în mai mult rânduri cheltuielile nesăbuite dispuse de Firea pentru o publicitate care nu are justificare reală, anumite instituții arondate primăriei, cum este Administrația Spitalelor și Serviciilor Municipiului București, nefiind în competiție de piață. Contractul-cadru prevedea aproape 5 milioane de lei de cheltuit între august 2019- decembrie 2021 pentru spoturi TV, radio și multimedia pentru 7 posturi TV ( ProTV, Antena 1, Antena 3, Kanal D, România TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24), promovarea radio – difuzarea spotului radio pe minim 8 stații radio (Radio România Actualități, Digi FM, Kiss FM, Magic FM, Europa FM, Smart Radio, Radio Guerrilla, Radio ZU), promovarea online și difuzarea spotului în mediul online, minim 11 site-uri (www.adevărul.ro,www.digi24.ro , www.a1.ro,www.antena3.ro , www.stiripesurse.ro , www.psnews.ro , www.cancan.ro,www.prosport.ro , www.ciao.ro , www.dcnews.ro, www.digisport.ro ), iar o monitorizare citată de Libertatea, în plină campanie, în săptămâna 31 august-6 septembrie, au fost difuzate 635 de spoturi de reclamă, adică în medie de 20 de ori pe zi, cele mai multe pe televiziunile Antena 3, Realitatea Plus, România TV, Digi24 și B1 TV. Sumele au intrat în companiile media, spre prosperitatea patronatului.

Ce i-ar face pe jurnaliști să țină isonul scandalurilor în beneficiul acestor personaje, să falsifice faptele, să transmită informații contrafăcute, să amplifice hărmălaia? Intră, oare, în buzunarul lor ceva din acești bani? De cele mai multe ori, nu în buzunarul jurnaliștilor de teren, care fac compromisuri doar pentru a-și păstra jobul. Poate buzunarul șefilor, bine plătiți pentru a sta cu biciul pe jurnaliștii din redacție să nu se abată de la linie, se mai umflă. Am văzut și cazuri de plecare a jurnaliștilor de la televiziuni sau publicații pe motivul clauzei de conștiință, fiindcă nu au vrut să încalce un principiu de valoare al jurnalismului: onestitatea. Din păcate, nu sunt covârșitoare aceste exemple. Pauperizarea presei și interesele politice ale patronilor produc efecte devastatoare prin abandonarea deontologiei profesionale.

Articol apărut în Revista „22”

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. ati spus asa: „Am văzut și cazuri de plecare a jurnaliștilor de la televiziuni sau publicații pe motivul clauzei de conștiință, fiindcă nu au vrut să încalce un principiu de valoare al jurnalismului: onestitatea. Din păcate, nu sunt covârșitoare aceste exemple.”

    imi cer scuze, dar sunt atat de multe cazuri, incat nici n-au mai intrat la socoteala sau, au fost uitate, pur si simplu

    si din motivul ca multi jurnalisti n-au vrut sa faca tapaj in privinta plecarii lor, pe motivul clauzei de constiinta, tocmai pentru a nu-si compromite si mai mult publicatiile sau statiile de radio si tv la care au lucrat

  2. Pentru igiena mea mentala si emotionala nu mai urmaresc Antena 3 de vreo 11 ani iar pe Romania TV nu m-am uitat si nu ma uit niciodata. Nu poti sa-i obligi pe oameni ce post tv sa urmareasca. Exista insa un mecanism autoimun, prin care, dupa un timp (care difera de la o persoana la alta), minciuna in exces este rejectata si cumva privitorii o resping automat. Insa cand primul ministru si noul primar al capitalei intra in casa unor indivizi care i-au linsat public zi de zi, crezand probabil ca trebuie sa se adreseze si publicului acelui post, cred ca fac o mare greseala. Nu poti sa creditezi prin prezenta ta un astfel de post tv doar pentru a castiga un anumit electorat. Cred ca mesajul lor poate ajunge la publicul captiv al acestor posturi si altfel.

  3. Cei care pierd striga ca prim plagiatorul national: au furat mai mult ca noi :D
    „Ce i-ar face pe jurnaliști să…”
    Si eu ma intreb ce i-a facut pe jurnalisti sa descopere tirziu de tot, dupa votarea mortului, ca la Sibiu a fost aleasa primar, fostul primar destituit si cu interdictie de a mai ocupa 3 ani functii publice. Incompatibilitate intr-o anumita perioada. Peste poate.
    Jurnalistii sint dintre noi si ca noi.
    Eu nu ma mir de ceea ce se minte la Antena 3, ci de ceea ce mint sau omit jurnalistii care nu vor sa arate ca jurnalistii de la Haznaua 3. Sau ne spun ca nu sint ca ei.

    • Ultima ora:
      „Primarul reales al municipiului Sibiu, Astrid Fodor, susţine că efectele stării de incompatibilitate în care s-a aflat au încetat, astfel încât este convinsă că instanţele de judecată îi vor valida mandatul. Astrid Fodor se află pe o listă a Agenţiei Naţionale de Integritate cu persoanele care au interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică pe o durată de trei ani.”
      Da, instantele pot valida mandatul pentru inca o stare de incompatibilitate :P

  4. Presa peste tot in lume este supusa regulilor economice, profit si vanzare sa fac cu stiri de senzatie, false, circ cu sau fara bani, violenta, sex si curiozitati.
    In acest context presa romaneasca functioneaza bine si nu intereseaza pe nimeni care sunt efectele, libertatea de exprimare, de idei si altele fiind mantra. Cu cat publicul este mai needucat politic cu atat mai usor le este politicienilor sa profite de acest fapt, constient si fara scrupule ei investesc in sustinerea acestei prese, e simplu.

  5. Aș dori,dacă ,,doamna”Firea e sigură că a fost fraudată
    ,să-și pună în joc cariera politică să plătească, dacă nu are dreptate, acest circ.Cred că nu va plăti nici cheltuielile care vor rezulta din procesul cu care amenință. Au o mare școală a manipulării prin presa aservită acesti hoți care strigă hoții și niciun pic de demitate când pierd.

  6. „Jurnaliștii arondați cauzei, numiți de C.T.Popescu „hărmălăi”…”

    Cu siguranță domnia-sa cunoaște foarte bine fenomenul, aflându-se în anul 1990 printre „hărmălăii” care i-au aplaudat în presă pe minerii care m-au fugărit prin Piața Universității.

    …Iar, de curând, printre „hărmălăii” care îi reproșau vehement d-lui Nicușor Dan că „să susții că ai intervenit pentru ca respectivului ins, acel bișnițman, să „i se facă dreptate”, să nu-i fie demolată hardughia aceea restaurant plus vilă construită în Orășelul Copiilor și să spui că a câștigat în instanță – pentru că niște articole coroborate cu… nu s-a respectat cutare, litera legii, cunoscând bine cârciogurile avocățești, a reușit să obțină această hotărâre de anulare a demolării din partea instanței -, fără ca domnul Nicușor Dan să se uite cine este persoana respectivă…”

    Adică,o sentința a instanței nu are nicio valoare pentru „hărmălăi”, dacă ea vizează o persoană („bișnițman”) care a avut vreodată probleme cu legea. Dar, în cazul acesta, „hărmălăul” de serviciu, care se pretinde gazetar și emite opinii care sunt luate drept repere, s-a referit la un om care are cazierul curat și i-a fost demolată abuziv, pe lângă extinderea ilegal construită, casa pe care a cumpărat-o (și a fost ridicată) cu acte în regulă cu decenii în urmă.

    Așadar, după cum am spus în repetate rânduri și în consens cu informațiile prezentate în articol, în patria noastră, practic NU există presă!

  7. eu ma ntreb ce nseamna jurnalist. cind un camion a strivit un pieton sau bianca lu pastrama si a expandat fesele, daca tin cu tot dinadisul sa vad cit de mult au lacrimat victimele cu siguranta voi gasi un posesor de telefon ce a surprins momentul si l a trimis in internet / hiperspatiu. este posesorul telefonului jurnalist ? sint fituicile lui cristoiu, adevarul, libertatea sau cancan ziare iar cei ce mizgalesc in ele ziaristi ? mai exista azi telefonisti, birjari sau dactilografi ? mai slabiti ma cu jurnalismul si scoala de jurnalism. zilele unor voiculescu, gusa / guse (not sure), ghita sau bobby (supranumiti moguli) sint numarate. nu zic ca n or fi sumedenie de creduli si carute ntregi pline cu prosti, dar vedeti dvs, pina si astia s cuplati la retele in care gasesc macar un cunoscut mai luminat si de incredere.

    • @man of war _ „…este posesorul telefonului jurnalist ?”

      Dap! Poate exista un ziar/jurnal realizat (parțial sau total) de către persoane care nu au studii de specialitate, ori de către cititori/ascultători/public. Acceptăm astăzi tot mai mult că jurnaliștii pot fi nu doar profesioniștii, cei care țși câștigă existența (obțin venituri) exclusiv din practicarea meseriei de ziarist/jurnalist, ci oricine poate prezenta o știre, eveniment etc. care atrage interesul publicului.

      Spre exemplu, bloggerii, vloggerii șamd. practică o formă de jurnalism gustat de un public numeros. Mijloacele de comunicare moderne generează inovații în presă. Este adevărat că jurnaliștii „de modă veche” nu sunt pe de-a-ntregul de acord, dar lucrurile evoluează și fără acceptul lor. „Jurnalismul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane”, indiferent dacă este folosit telefonul, ori condeiul.

      Nici specialiștii în literatură nu sunt cu toții încântați de această direcție în evoluția publicisticii, iar școala are încă reticențe în a o trata cu seriozitate, deși fenomenul este deosebit de amplu și are caracter universal.

      Lipsa de moralitate a jurnaliștilor români, caracterul extrem de mercantil, lipsit de orice scrupule, al publicațiilor din România, care se pun aproape în totalitate în slujba cleptocrației, îi descalifică pe autori, dar nu-i împiedică să fie jurnaliști. Imorali, precum cei menționați de dumneavoastră, dar, unii dintre ei, buni jurnaliști.

  8. @ Dan
    Ceea ce spuneti este aplicarea dictonului: Divide et Impera !

    In democratie este libertatea fiecaruia sa-si aleaga postul TV preferat.
    A confunda preferinta dvs. cu misiunea unor persoane numite sau alese (primul ministru, primarul, presedintele etc.) mi se pare ca nu suna a democratie si-mi aduce aminte de vremurile de dinainte de ’89 cand „tot poporul strans unit in jurul conducatorilor……..”

    Dimpotriva, in democratie, conducatorii trebuie sa UNEASCA si sa-i slujeasca pe toti cetatenii unei tari si asta jura cu mana pe Biblie chiar si in Romania nu-i asa ? Si un mijloc de a-si indeplini aceasta menire este si comunicare prin prezenta la posturi TV care nu-s foarte prietenoase.
    Este dificil dar asta-i parte din „job description” si este o ocazie de a corecta si/sau clarifica unele „balbe” inerente.
    Totodata, exista ocazia de a informa/clarifica problemele pe care le-ar avea cei care urmaresc aceste posturi TV.
    Cine nu-i de acord cu noi este impotriva noastra, cred, ca n-ar trebui sa existe in Romania 2020.

    Nu este necesar sa fiti de acord cu opinia mea. Asa-i in democratie.
    Eu vorbesc din experienta mea de viata (de adult) traita in perioade aproximativ egale (20 de ani) atat in Romania comunista cat si intr-o tara democrata „ca afara”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro