vineri, martie 29, 2024

Hidroelectrica ar putea ajunge pe harta burselor europene

Știrea zilei este că KPMG a evaluat Hidroelectrica la peste 51 miliarde de euro! Motivul pentru care a fost realizată această evaluare este pregătirea pieței pentru oferta de vânzare de acțiuni ce urmează a fi inițiată. Acum câteva săptămâni, Fondul Proprietatea, care deține 20% din totalul de acțiuni la Hidroelectrica, văzând că statul Roman, care deține restul de 80% prin Ministerul Energiei, nu dorește scoaterea pe bursă a celui mai mare producator național de energie electrică, a hotărât să vândă 75% din acțiunile sale, ceea ce înseamnă 15% din acțiunile companiei. Blocarea vânzării acțiunilor ce aparțin statului român a fost demarată de PSD, cand se afla în opoziție la începutul pandemiei și era majoritar în Parlament, bocare care s-a materializat printr-o lege în august 2020 (173 / 2020) și care interzice vânzarea de acțiuni de către stat până în august 2022. Totuși, în PNRR, România se obligă sa listeze cel putin 15% din Hidroelectrica. Asta înseamnă că într-un viitor oarecare pe piață vor fi peste 30% din acțiunile aceastei companii.

Evaluarea este bazată pe piață, nu este o evaluare patrimonială și nu sunt prea multi specialiști care să fie în stare să emită judecăți de valoare despre calitatea acestei prime valori rezultată. Valoarea reală va fi dată de valoarea cu care acțiunile se vor tranzacționa pe burse.

O mare problemă a unei listări este perioada în care se realizează. Dacă bursele sunt pe maxim, valoarea de vânzare a acțiunilor e mare. Problema este că în conjunctura crizei din Ucraina și a crizei economice care începe să afecteze din ce în ce mai mult economia mondială, adică toate bursele sunt pe roșu, este posibil ca valoarea pachetului de acțiuni scos la vânzare să fie diminuată. Putem să venim și cu contraargumentul că fiind o companie energetică importantă pe plan regional, conjunctura să fie favorabila, mai ales că astăzi România trece printr-un deficit de energie electrică major și rezultatele financiare de anul trecut ale Hidroelectrica au dus la un divident substanțial per actiune. Mai adăugăm și faptul că în ultima perioadă sunt „la modă” companiile care produc energie verde.

Între timp a intervenit ASF-ul care a limitat sever listarea în paralel pe bursa românească și pe una din bursele străine care nu poate depăși 2% din totalul acțiunilor. Trebuie amintit că Fondul Proprietatea a mai listat pe London Stock Excenge acum câtiva ani acțiunile Petrom. Decizia ASF-ului nemulțumeste managementul Franklin Templeton, compania ce administrează Fondul Proprietatea, CEO-ul acesteia, Johan Meyer, declarând: „Decizia privind certificatele de depozit este una foarte nefericită şi va avea efecte negative pe termen lung asupra pieţei de capital locale. Ea ameninţă succesul listării companiei la bursă a Hidroelectrica şi este un pas înapoi pentru piaţa de capital românească şi pentru modul în care este percepută de către investitorii internaţionali.”

Ar putea exista o discuție pe subiectul îngrădirii de care aminteam: ajută sa nu bursa românească? Indiscutabil că pe termen scurt ajută la mărirea lichidității, dar pe termen lung? Dar dacă listarea unui pachet la mare de acțiuni ar face mai atractivă BVB, aducând mai mulți investitori și crescând, e adevărat, într-un timp mai mare, capitalizarea bursei? Asta nu ar duce la întărirea economiei românești? Se pare că listarea acțiunilor proprii Fondului Proprietatea la Londra este un succes prin creșterea numărului de investitori străini și printr-o creșterea substanțială a prețului pe bursa londoneză.

Evoluția acțiunilor FP la LSE – Sursa: https://www.londonstockexchange.com/stock/FP./fondul-proprietatea-s-a/company-page

Și listarea Petromului pe aceeași bursă londoneză putem să-l numim un succes:

Evoluția acțiunilor Petrom la LSE – Sursa: https://www.londonstockexchange.com/stock/PETB/omv-petrom-s-a/company-page

Măcar despre aceste două companii putem să spunem că se supun regulilor drastice privind transparența și a regulilor privind calitatea managementului corporativ.

Revenind la listarea Hidroelectrica, probabil că dacă România nu se obliga prin PNRR la listare și Fondul Proprietatea nu iniția această ofertă de vânzare, nimeni nu mai vorbea de acest subiect. Acum doi ani, după ce PSD-ul bloca vânzarea acțiunilor statului cu surle și trâmbițe populiste, analizam oportunitatea listării și scriam că nu se dorește transparentizarea companiei pentru a astupa căpușarea. (Daca citiți articolul de acum doi ani, vă rog să accesați lincurile din conținut.) După doi ani, compania a rămas în aceeași ceață opacă și cu acelasi management aflat în siajul unor grupuri de interese cu apartenență la PSD și la fostul (?) ALDE, azi cu multi cu membri „transferați” la PNL.

Rezultatele bune ale acestei companii nu se datorează calității managementului ci numai și numai legislatiei, conjuncturii geopolitice și crizei energetice. Numai să amintim de gogorițele cu panouri fotovoltaice pe lacurile de acumulare și nedecolmatarea acestora de 30 de ani.

Mișcarea Fondului Proprietatea este cât se poate de bună pentru a-și maximiza profiturile și de a scăpa de durerile de cap date de „concursul de spânzurat bani” al managementului ultimilor ani. Probabil că un calcul al celor de la Franklin Templenton arată că ar câștiga mai mult cu vânzarea unui prim pachet de 15%  după care să vândă restul de 5%, decât dacă ar aștepta listarea inițiată de Ministerul Energiei, după care să-și lichideze o parte din pachetul său de 20%.  

Ce sperăm prin această primă listare a celor 15 procente deținute de Fondul Proprietatea, oricum s-ar produce ea? În primul rând la o creștere a lichidității pe BVB, care cam suferă în ultima perioadă, apoi la atragerea de noi investitori și la o creștere a prestigiului BVB. Acestea atrag până la urmă creșterea economică a României. Dar cel mai important lucru care se va întâmpla este transparentizarea companiei și (sperăm) la aducerea unui management profesionist din afara cohortelor de sinecuri de partid.

Post Scriptum: Aflăm că România scapă din criza energetică printr-un cablu submarin care să trasfere energie electrică din Azerbaijan, prin Georgia, pe sub Marea Neagră, până la Constanța. Vă spun sigur că profesioniștii industriei energetice românești s-au crucit citind o astfel de știre. Să dăm câteva explicații: la nivel strategic, România își va creea o nouă dependență energetică, că să nu mai socotim că această linie va trece destul de aproape de zona de conflict, adică de Crimeia. La nivel tehnic: sunt peste 1000 de kilometri de cablu submarin și peste 500 de kilometri tereștri, ceea ce duce la existența de pierderi mari și la probleme tehnice greu de rezolvat. Tehnologia există, dar în cât timp se va pune în funcțiune un astfel de sistem și cât va costa? Oare cu banii dintr-o astfel de investiție nu ar fi mai sigur să construim noi capacități securitare de producție de energie electrică? … Și când zic asta, mă gândesc la faptul că Transelectrica nu este în stare de mulți ani să construiască câteva linii terestre care să închidă „inelul” de transport de energie din jurul Bucureștiului, ca să nu zic de cel din jurul României …

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Nu sunt specialist, dar nu cred ca listarea la Londra va imbunatatii managementul Hidroelectricii…Spun asta ca om caruia azi ii pare rau ca a investit in EL, companie care e la pamant cu toata listarea de acum 8 ani si la Londra…Atata timp cat politicul dicteaza, prin numirea unor panarame in functii de conducere al companiilor pe care le mulg cum vor muschii lor, tara se va scalda in mizerie si va fi pe ultimul loc in toate domeniile…

  2. Hidroelectrica are profit si produce energie electrica. Nu vanzarea ei va rezolva problemele ci imbunatatirea managementului. Sunt necesare fonduri pentru investitii in producerea de energie aici in Romania si nu vanzarea unei companii care produce si care are de unde sa produca. S-au vandut o mutime de companii si s-a vazut ca aceste vanzari nu au facut decat sa duca la disparitia lor, inclusiv demontarea lor si vanzarea de materiale feroase si neferoase. Vezi se s-a intamplat cu Arpechim Pitesti, Doljchim, etc. Hidroelectrica face multora cu ochiul ca are potential urias iar vanzarea ei ne va aduce in situatia de a cumpara energia electrica de la altii la preturi dictate. Referitor la preturi cele practicate de Hidroelectrica pentru populatie sunt semnificativ mai mici decat cele de la Enel, de exemplu. Asa ca nu mai dati cu pietre ci ajutatii sa-si imbunatateasca activitatea.

  3. Binevenit articolul. E vorba de varful aisbergului unei ultime mari ticalosii ce se coace in economia romanesca: privatizarea – pe bursa- a singurelor companii PROFITABILE ramase in proprietatea statului roman; de parca n-am trait pe pielea noastra privatizarea BCR, PETROM impreuna cu resursele, s.a. Caci una e sa privatizezi companii ineficiente si alta pe cele profitabile. Printre ele: Hidroelectrica, Salrom, CECBank, Trans – electrica si gaz, Aeroporturile Otopeni si Baneasa, Portul Constanta,etc,. etc.
    Se doreste profit mai mare si constatam ca un management- eventual prost- le impiedica? Pai, sa se faca concurs international si sa se aleaga un alt management, platit pe criterii de performanta! Cum sa vinzi si putinele gaini care-ti dau, zilnic, oua; iar cand se termina banii luati pe ele, sa te duci in piata si sa cumperi oualele de cateva ori mai scump?

    • Ati auzit in vest de ocuparea unui post de conducere prin concurs ? Asa ceva se intimpla numai in Romania, ca sa creeze ideea ca „a iesit” cel mai bun. Organizarea concursului o face cine trebuie si iese cine trebuie. Ne batem joc de noi fara mila.

  4. bursa este cel mai bun instrument al economiei. cu cat sunt listate la bursa mai multe companii, cu atat mai bine.
    in privinta companiilor, astazi de stat, regula ramane valabila.
    s-a demonstrat ca statul este cel mai prost administrator.
    problema este pana unde statul poate sa-si vanda actiunile intr-o companie strategice!
    cred ca totusi 51% trebuie sa-si pastreze in aceste companii.

  5. Frank Templeton de la Fundu Proprietatea?

    Da p[arca Findu ala s-a facut constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate abuziv de statul comunist ..

    Cu despăgubiriili cum stam ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro