vineri, martie 29, 2024

Homo Praevaricatus sau falsa seninatate a tovarasului Victor Ponta

Pe 20 septembrie, premierul Romaniei, Victor-Viorel Ponta, tovarasul Ponta, companero Victor, implineste patruzeci de ani. Dintre care, cei mai multi, i-a trait sub zodia minciunii. Era sa scriu, „patruzeci de ani de viata si douazeci de ani de activitate revolutionara”. Comunist ca forma mentala, Victor Ponta, sa o spunem din capul locului, nu este un prieten al adevarului, ori, mai putin eufemistic formulat, este un mincinos. Nu fara motiv, l-am numit pe acest plagiator dovedit un Munchausen din Balcani. Nu este un prieten al onoarei si, cum s-a vazut in nevrozanta vara a acestui an, nu iubeste statul de drept, deci nu este un prieten al libertatii. Textul de fata este un exercitiu politologic realizat pe baza datelor existente in domeniul public, o analiza scrisa la rece a unei biografii de om politic ale carui actiuni influenteaza neindoios destinul Romaniei.

La ora actuala, scopul lui Ponta este sa stearga urmele faradelegilor comise in primele trei luni de guvernare, in special cele ale loviturii de stat pseudo-constitutionale din 3-6 iulie 2012. Nu mai putin important, el urmareste sa neutralizeze posibilele miscari sociale care ar putea sa prinda fiinta pe fondul saraciei si al ineficientei dezastruoase a guvernarii actuale. Seninatatea nonsalanta pe care o afiseaza, ranjetul permanent, nu pot ascunde anxietatea profunda care il devora pe Ponta.

In interviul din „Le Monde”, Victor Ponta admite ca are ar avea unele regrete pentru natura impulsiva, impetuoasa si nu tocmai atent-gandita a actiunilor care au dus la suspendarea lui Traian Basescu si la referendumul din iulie 2012. Indraznesc sa-l contrazic: nu a fost nimic impetuos in tentativa de anihilare a statului de drept in Romania. Nesabuinta a constat in subestimarea reactiei internationale si a curajului membrilor Curtii Constitutionale a Romanei de a se opune abuzului proto-dictatorial. Finalitatea puciului era clara: acapararea justitiei, suprimarea acelei puteri din stat care impiedica mafiotizarea tarii.

Victor Ponta, impreuna cu principalul sau complice, megalomanul demagog Crin Antonescu, a indeplint cu precizie si fara urma de ezitare planul urzit de Felix si aprobat de adevaratii tragatori de sfori din PSD, Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea si altii din echipa respectiva. In acelasi interviu, Ponta vorbeste despre caracterul excesiv de polemic al culturii politice din Romania post-totalitara. Sa fim bine intelesi, nu cultura politica romaneasca a dus la reactiile socate din Occident, ci actiunile unui grup de inamici ai democratiei liberale.

Victor Ponta este succesorul impenitent al culturii politice a fesenismului originar, al acelei structuri infractionale de gandire si actiune pentru care legea nu este decat un instrument de realizare a propriilor ambitii. De aici si reactiile sale atat de virulente impotrva Monicai Macovei. Pentru cei din sleahta lui Ponta, calcarea in picioare a legii este modul lor de existenta. Sa ne gandim la Dan Sova, negationistul Holocaustului, cu ale sale minciuni din CV pe care le modifica de trei ori pe zi ori chiar mai des.

Politic, Ponta este odrasla lui Adrian Nastase. Dar, spre deosebire de parintele sau politic si intelectual (Nastase i-a condus doctoratul bazat pe plagiat), Ponta este un personaj lipsit de grandoare. Chiar cand pacatuieste, Nastase o face cu o anumite superbie. La Ponta, minciunile sunt meschine. Nu are nici pasiune, nici curaj. Este omul care se fofileaza, se strecoara, cauta mereu o supapa de salvare. Nu este don Corleone, ci un pisicher de mahala. Alta plamada, alta anvergura.

Ideologic, Victor Ponta este confuz, lipsit de orientare precisa, se lasa dus de vant, nu are nici valori, nici convingeri. Admiratia pentru Che Guevara ori Mao se trage din strict mimetism, nu din lecturi istorice serioase. Ii este complet indiferenta experienta istorica a totalitarismului, il lasa rece condamnarea comunismului. Se declara socialist, dar n-a dovedit niciodata o minima cunoastere a traditiilor social-democratiei anti-totalitare romanesti ori internationale. De aici si uimirea sa ca SPD si ziarele de stanga din Germania il privesc cu suspiciune ori chiar cu dispret. Oricat s-ar bate cu pumnul in piept, este limpede ca afinitatile sale, simpatiile sale profunde trimit spre Est, nu spre Vest. La acest capitol, se intalneste mai degraba cu Ion liescu, decat cu Adrian Nastase sau Mircea Geoana.

Pshihologic, este un poltron, un mincinos in serie, un personaj care triseaza fara urma de jena. Cum observa Andrei Plesu, infantilismul moral al lui Ponta il impiedica sa inteleaga cu ce-a gresit atunci cand a furat peste o suta de pagini din teza sa doctorat. Nu pare sa inteleaga distinctiile esentiale dintre bine si rau, claritatea morala ii este cu desavarsire straina. Numirile pe care le-a facut la Ministerul Educatiei spun totul despre cum vede Ponta credibilitatea unui indrumator al invatamantului romanesc. O impostoare, un plagiator, un nevolnic, o doamna care pare specializata in a distruge tot ce mai functioneaza normal in acest domeniu. Demolarea ICR printr-o „Ordonanta” de sorgine chisinevschiana, numai pentru ca-i statea in gat conducerea acelei exceptionale institutii, arata ca personajul, lipsit de interioritate etica, este inclinat spre vendete stupide, spre un funest nihilism valoric. Comunismul distruge omul interior, scria un mare poet polonez. La Victor Ponta, omul interior a disparut inainte de a se naste.

In repetate randuri, Victor Ponta a spus ca el este primul premier roman fara trecut comunist. Nu contest acest lucru. Dar comunismul a lasat in urma mosteniri politice, economice, cultural si morale. A lasat in urma o forma mentala ilustrata pana la cele mai mici detalii de Ponta. Intre trasaturile acesteia, sa amintim gangsterismul, necinstea, fatarnicia, amoralismul, cinismul, coruptia, clientelismul. Victor Ponta n-a avut cand sa devina, asemeni lui Ion Iliescu, un perfect Homo Sovieticus. Dar el este Homo Praevaricatus in versiunea sa paradigmatica. Adica omul care minte, zi de zi, ceas de ceas, minut de minut, secunda de secunda…

Intr-un text mai vechi, publicat pe propriul sau blog, la scurta vreme dupa moartea lui Adrian Paunescu, Victor Ponta ma acuza de fascism, legionarism si cate altele. Legatura dintre Ponta si istorie ca stiinta umana este nula. Am mai pomenit aberatiile pe care le debiteaza pe tema „complotului medicilor”, sinistra operatie antisemita din ultimele luni de viata ale lui Stalin.

Ostatec al mitologiilor totalitare de stanga, nu se sfia sa reia poncifele cele mai abjecte ale propagandei securist-vadimiste. Cel mai tale il enervase pe Victor Ponta faptul ca indraznisem sa scriu un articol, aici, pe „Contributors” despre menestrelul comunismului dinastic, Adrian Paunescu. Finalul articolului este memorabil: „Concluzia e simpla – trebuie sa aratam ca in Romania poti sa fii intelectual si fara sa-ti tradezi parintii si chiar tara, fara sa iei bani publici si fara sa-l pupi mereu pe Basescu in acel loc in care Presedintele nostru are dureri cand vine vorba de oameni de cultura! Si, inca o data, fie ca Dumnezeu sa-l tina pe Adrian Paunescu aproape de El si departe de acesti pigmei!” Sa ne miram ca Ponta a decis sa ucida ICR-ul?

Deci Mircea Cartarescu, Mircea Mihaies si cu mine (numiti in text) suntem niste nimeni, detestabili pigmei, fiinte odioase cu agende dictate de vrajmasii Neamului, cata vreme sicofantul suprem al ceausismului, Adrian Paunescu, a fost un exemplu de patriotism, de puritate morala si devotament civic. La implinirea varstei de 40 de ani, premierul plagiator Victor Ponta se infatiseaza ca discipolul fidel al lui Ion Iliescu, Adrian Paunescu, Adrian Nastase si Dan Voiculescu. Slujeste cu credinta traditia Partidului, a Securitatii si a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste.

Sigur, Victor Ponta nu se dezminte nici macar acum, scrie cu simulata candoare despre nevoia de concordie, de armonie, de pace. Razboinicul din iulie se reinventeaza sub ochii nostri ca porumbel al pacii. Amnezic el insusi, mizeaza pe amnezia celorlalti. Care este insa pretul acestei paci? „Mă gândesc la viitor, în primul rând, cu încredere şi asta vreau să le transmit tuturor, fie că mă apreciază, fie că mă iubesc mai puţin: important e viitorul pe care ni-l facem, în România, după ce se închid ecourile războaielor. Epoca urii trebuie să se încheie, chiar dacă unele vestigii ale sale încă nu se dau duse. Avem împreună forţa de a crea un val al schimbării – nu (doar) politice, sau electorale, ci de destin! Trebuie doar să ne dăm seama de acest lucru, ca să putem face acest pas către regenerare.”

Daca lui Victor Ponta ii pasa de viitorul Romaniei, primul lucru pe care ar trebui sa-l faca ar fi sa nu se infatiseze la Conferinta „Diaspora si cercetarea stiintifica”, sa renunte la postura de un netarmurit ridicol de „patron” al acelei manifestari. Sa fie primul care da un exemplu elevilor si studentilor din Romania ca furtul nu renteaza si sa renunte, de bunavoie, la un titlu care nu-i apartine, pe care l-a dobandit prin frauda. Sa se tina de cuvant, sa nu uite ce-a spus in interviul din „El Pais” si sa faca acel pas inapoi care se numeste demisie de onoare.

Versiune largita si actualizata a articolului aparut in editia online a Revistei 22:

http://www.revista22.ro/homo-prevaricatus-sau-falsa-seninatate-a-lui-victor-ponta-17939.html

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Explicatia extremei strimbaciuni mentale a lui Victor Ponta este, dupa opinia mea, destul de simpla. Sa pornim de la ce spune Lucian Boia in MITOLOGIA ŞTIINŢIFICĂ A COMUNISMULUI pag.199:

    „…Fostul „om comunist” a fost supus ― încă de la naşterea lui, în cele mai multe cazuri ― unei extraordinare şi contradictorii presiuni psihice. Mitologia ştiinţifică ― demonstrînd superioritatea istorică a „lumii noi” ― i s-a insinuat în spirit, în doze variabile. Pe de altă parte, a fost martor, şi participant, al unui dramatic regres istoric, poate cel mai grav de la sfîrşitul Antichităţii pînă astăzi. S-a tot adîncit o prăpăstie între ceea ce ştia şi ceea ce trăia. Nicicînd în istorie nu a existat un asemenea divorţ între ideologia afirmată şi rezultatele aplicării sale efective. Nu o simplă neconcordanţă, ci o opozitie de 180 de grade. O societate în derivă îşi proclama bunăstarea şi îşi sărbătorea zilnic triumful.

    A-ţi structura ideile şi comportamentul pe două axe contradictorii, în fiecare moment cu sentimentul de a avea şi de a nu avea dreptate, este un exercitiu care poate deforma pînă şi spiritele cele mai ferme. Sistemul dublei gîndiri… a făcut ravagii, pornind de la această dublă realitate: imaginară şi materială.”

    Prin metodele de mai sus comunismul l-a facut diform pe Adrian Nastase care, insa, a mai pastrat un soi de lustru de suprafata datorat tot comunismului fiindca si pe atunci se mintea cumplit dar cu o anumita noima datorata ideologiei. Lui Ponta ii lipseste complet acest suport raminind doar cu inclinatia patologica de a insela. Chestia cu „structurarea pe doua axe contradictorii” i se potriveste manusa. Desigur mai intervin si particularitatile individuale – in acest sens este evident ca Nastase e MULT mai destept decit Ponta sau mai degraba invers: Ponta a fost promovat de Nastase fiindca e mult mai prost decit el.

    • Eu ii pun un diagnostic mai simplu: Ponta se comporta ca orice om ajuns intr-o pozitie cu cateva niveluri peste competentele pe care le poseda. Isi da seama ca n-a castigat pe drept nimic din ceea ce are, prin urmare se arunca asemeni unui pitbull asupra a ceea ce-i ameninta pozitia.

  2. aia cu curajul curtii constitutionale,io zic ca ar trebui spusa mai rar!
    era unu in 89 care shi o pus piciorul in ghips pina se despart apele sa vada unde sa sara.
    dar asta e treaba aia cu rivolutia furata,parca asha i zicetzi dvs!!?

  3. Personal ma bucur Domnule Tismaneanu ca nu ne lasati sa uitam, furati de grijile marunte ale vietii, prin ce am trecut vara asta, cit de aproape este inca pericolul de noi si cit de mult mai avem de tras. Cred ca puciul din Romania ar trebui studiat la drept constitutional in tarile civilizate ca sa se stie cum niste gansteri au speculat pas cu pas si punct cu punct fiecare slabiciune a sistemului constitutional – slabiciune provenita din prezumarea unei relative bune credinte si unei relative decente in relatiile interumane, sociale.
    Apoi, nu sint deloc de acord cu Andrei Plesu cind il considera pe asta „infantil”, lucru de natura a ne face sa lasam garda jos, sa uitam cit de periculos acest individ care minte din viciu profund, din suveran dispret fata de cumintenia omeneasca si bunurile sufletesti ale omului. Munchausen? Nu! Munchausen era simpatic! Ponta … nu stiu cu ce personaj literar se aseamana. Poate cu Richard al III -lea, bine deghizat.

  4. „Am făcut opinii separate la toate deciziile care au fost adoptate referitoare la controlul de constituționalitate al procesului de suspendare. Și în aceste opinii separate au existat încălcări grave ale statului de drept. Nu aveam cum să elaborez într-o opinie separată această teorie a loviturii de stat constituționale. Pentru a elabora această teorie trebuie să existe un studiu academic foarte aprofundat, care cu siguranță se va face, pentru că există un interes foarte mare, și din partea altor Curți Constituționale și din partea Academiei Internaționale în legătură cu ce s-a întâmplat în România în această perioadă. Trebuie să facem o disctincție din punctul de vedere al celui care face lovitura de stat, un politician sau un jurnalist, și modul în care o face” a spus judecătoarea CCR Iulia Motoc.

    http://www.b1.ro/stiri/politica/judecatoarea-ccr-iulia-motoc-atacurile-la-adresa-ccr-au-dus-la-fragilitatea-cur-ii-lovitura-de-stat-din-romania-a-fost-o-inginerie-juridica-evidenta-38070.html

  5. In primul rand inainte de a incepe comentariul meu doresc sa-i urez „La multi ani” lui Victor Ponta. Omeneste consider ca este normal. In al doilea rand tot articolul dumneavoastra( si cu completarea domnului Vasiliu Mircea Paul) explica in cei mai fini termeni persoanalitatea lui Victor Ponta. Mai avem cca. 2 luni de existenta cu acest premier, dupa care sper ca Romania va intra din nou spre fagasul cel bun.
    Domnule profesor, la inceputul acestui an auzeam o zicala care spunea de ” cel mai cinstit guvern din Romania de la revolutie pana acum” . Va spun sincer ca la un moment dat credeam si eu in aceste vorbe, nu stiu de ce, consider o ratacire… sau altceva, dar pt asta imi fac „mea culpa” caci vad pe viu ceea ce ne serveste usl!!!!!!!!!!!!

  6. Cu pacatele astea care in orice societate evoluata l-ar scoate din viata publica, Dl Ponta este politicianul preferat al romanilor. Pe locul unu. Deci un fel de erou. De ce s-ar schimba?
    De ce s-ar schimba cei de la varf cand ei sunt de fapt oglinda majoritatii?
    De ce ar dori Ponta sa fie altfel? Nici nu poate, dar daca ar putea, de ce ar face-o?

    • Oare???

      Drumul pe care a pornit Ponta este infundat, iar un capat este pe marginea prapastiei, iar celalalt duce la puscarie!

      Va rog sa puneti niste indicatoare cu STOP!, sau DRUM PERICULOS, cad stanci!

      Societatea civila – daca vreti sa ii spunem altfel – cetatenii sunt responsabili si capabili sa opreasca politicienii „defectati”. Asta pana nu este prea tarziu!

      Personal ma opun CONTINUARII, in forma sa agravanta, a acestui dezmat!

  7. Victor Ponta ştie foarte bine ce face, nu minte din plăcerea de a minţi, Victor Ponta minte (în ţară sau în străinătate) numai pentru a manipula electoratul românesc (ştie că Occidentul nu îl crede). El urmăreşte să fie crezut de electoratul USL, nu îl interesează că ceilaţi nu îl cred.
    O minciună nu se poate susţine decât cu “argumente” false, dar pentru el asta nu are nici o importanţă. Se repetă minciuna, până când cineva s-ar putea să creadă că este adevăr.

    Dicţionarul explicativ al limbii române:

    MANIPULÁ vb. tr. 2. a antrena, prin mijloace de influențare psihică, un grup uman, o comunitate sau o masă de oameni la acțiuni al căror scop aparține unei voințe străine de interesele lor; a influența opinia publică prin mass-media sau prin alte metode persuasive. (< fr. manipuler)

    LOVITÚRĂ, lovituri, s. f. 4. (În sintagmele și expr.) Lovitură de stat = act de violare a constituției stabilite prin care un grup de persoane preia cu forța puterea într-un stat.

    NOTĂ: Într-o lovitură de stat se violează constituţia. Parlamentul şi guvernul USL au încălcat Constituţia României, lucru care a fost sesizat în ţară, dar care a surprins şi Comisia Europeană, care a intervenit pentru stoparea loviturii de stat.
    Victor Ponta afirmă ori de câte ori are prilejul altceva: că în România nu a fost lovitură de stat, pentru că nu au dat o lovitură de stat cei care au votat la referendum, iar Comisia Europeană a fost surprinsă de agresivitatea luptelor politice, în care toată lumea a fost vinovată.

    Toate acestea sunt spuse, evident, pentru manipularea electoratului român. Spuse cu seninătate de doctorul Victor Ponta, pentru care minciuna nu este condamnabilă (aşa cum nu este nici hoţia, plagiatul adică). Seninătatea vine şi din speranţa lui că poate s–au găsit unii care să-l creadă.

    Problema este că cei mulţi care se lasă manipulaţi (minţiţi) nu numai de doctor, ci şi de alţii ca el, ar trebui să fie ajutaţi să înţeleagă, să distingă adevărul şi să nu creadă minciuna care li se serveşte.

    • Multumesc pentru aceste accente binevenite. Intr-adevar, plagiatorul are doua discursuri paralele. Unul intern si unul extern. La Bruxelles spune un lucru, la Bucuresti cu totul altceva. Dupa ce a asmutit ceata de experti in linsaje mediatice impotriva lui Barroso, acum declara in „Le Monde” ca pretuieste echilibrul acestuia. Daca il pretuieste, de ce nu-i pune la punct pe lachei? De ce nu-l contrazice public, categoric si deschis, pe demagogul egoman? De ce nu-l contrazice pe Emil Constantinescu? Stim cu totii de ce :)

    • Ponta dovedeste prin ceea ce face ca este infantil – in gandire si in actiune.

      Aceasta nu inseamna ca nu este insa periculos precum spune un proverb: „Un prost arunca o piatra si zece intelepti se chinuie sa o scoata!”.

      Personajele grotesti care ne-au ocupat aceasta vara, dottore si KKR, nu ar trebui sa populeze cultura manageriala si politica in nici o tara din lumea aceasta, si deci nici in RO.

      Dezastrul produs de ambitiosii verii a aruncat RO mult inapoi si efectele nu se vad inca, dar vor aparea insa in curand. Sper sa ii soseasca in curand si cadoul domnului Ponta pe care il merita pentru actiunile 3-6 si 29 Iulie!

      Fie ca acest cadou sa fie implinirea pe care o merita la aniversarea implinirii celor 40 de ani

  8. La implinirea varstei de 40 de ani ii urez tovarasului Ponta, din toata simtirea mea,

    „Back to school!”

    Vad scoala ca pe un instrument necesar si obligatoriu pentru un tanar ambitios care cred ca isi doreste, si daca nu isi doreste poate sa afle ca i se impune, dezvoltarea personala in mediul politic, profesional si personal.

    Cu ganduri alese pentru un viitor mai bun in RO!

    • Poate asa va fi dar asta nu schimba aceasta realitate: majoritatea romanilor il prefera, nu le pasa de plagiat, nu le pasa de minciuni, nu le pasa de dublul limbaj. Pe ei nu-i deranjeaza.
      Asta e mai trist decat toate pacatele lui Ponta. Asta te duce cu gandul la profetiile lui Brucan si la ai lui stupid people. Daca a avut dreptate?

      • Din pacate aici este partea goraznica a problemei pe care o avem in fata. Nu atat nimicnicia unor personaje de gen Ponta sau Antonescu cat mai degraba nepasarea (sa-i spunem indolenta seninatate?) cu care romanii accepta abjectia morala ca parte a firescului cotidian. Putem sa afirmam ca romanii si-au pierdut compasul moral si etic? Pentru ca daca s-a ajuns pana acolo ufff, este rau de tot.

  9. Este poate cea mai buna analiza a acestui personaj politic: «lipsit de interioritate etica, /… /inclinat spre vendete stupide, spre un funest nihilism valoric.»
    Mai ales inconsistenta ideologica (despre care nu prea se vorbeste…) este excelent punctata – si aici lucrurile ar trebui clarificate analizate, comentate. Parlamentarii europeni ar trebui asadar sa nu se compromita prin relationare cu un asemenea personaj pe care lipsa de lecturi temeinice il face sa para senin, fara convingeri, simplist si mimetic in plan ideologic.
    Excelent este surprins gestul de demolare a ICR-ului, gest impulsiv si aproape infam prin modul in care s-au desfasurat lucrurile si prin reformularile „menirii” institutiei din ordonanta de reorganizare.
    Foarte intemeiata si o alta remarca: « La Victor Ponta, omul interior a disparut inainte de a se naste.» Am observat acest lucru prin faptul ca Ponta pare a nu fi atins acel prag al formarii judecatii morale cand are loc instalarea cenzurilor propriului control – acel prag de maturizare care atinge de obicei la varsta de 7 ani. Or, acest om neframantat de nici un dubiu moral e lipsit de minima intelepciune traditionala, aceea cand devii constient ca trebuie sa distingi intre bine si rau. De aici e doar un pas pana la trasaturi fixate ca adult, precum: «gangsterismul, necinstea, fatarnicia, amoralismul, cinismul, coruptia, clientelismul».
    In concluzie, textul este antologic, iar formularile antologice: «Ostatec al mitologiilor totalitare de stanga» !

  10. Sincer, citind aceste articole pe care le tot scrieti de o vreme incoace, nu stiu ce sa fac mai degraba sa rad sau sa va compatimesc pentru cat ati decazut fata de vremea cand va ascultam la VOA… Trist… Si pentru informarea dvs., nimeni nu-si face iluzii cu privire la capacitatile lui ponta sau Antonescu… Pur si simplu alegem raul mai mic… Cel mare e Basescu…

  11. Redau mai jos titlul unui articol aparut in RL cu rezultatele ultimului sondaj IRES, ca si un scurt citat, autoexplicativ, din articol:

    SONDAJ IRES: Popularitatea lui Crin Antonescu se PRĂBUŞEŞTE

    „Faţa de decembrie anul trecut, Antonescu e în picaj, de la 24% la 17%, Traian Băsescu a crescut cu cinci procente, iar Victor Ponta şi-a triplat scorul, de la 8% la 24%.”

    Mai jos citez un comentariu semnat „cerebel”, care nu mai necesita comentat:

    2. cetateanul turmentat 22:08 | 18 Septembrie cerebel

    Intr-o tara in care prim ministrul e plagiator dovedit si are o popularitate in crestere, stai si te intrebi ce fel de oameni o locuiesc ?

    • IRES nu este institutul DL-ui Vasile Dancu cel care dorea ca partidul sau PSD sa conduca tara in urmatorii 10 ani? Imi amintesc ca mai dorea si ca partidul sau sa impuna finalmente si un presedinte la 10 ani dupa Dl. Iliescu… Poate sunt eu suspicioasa, dar asta imi aminteste un citat din Dune al lui Frank Herbert: „Speranta intuneca observatia”…

  12. In definitiv acesti oameni sunt mereu in situatia de a se zbate sa supravietuiasca intalnirii, sa tina in viata aparentele de normalitate, sa tina in viata discutia, mai ales discutia televizata.

    Dar acesta discutie, suscitata de ei in mod artificial, e mai mult moarta decat vie, e mai degraba un soi de golem, golita de adevar, de mobilurile naturale ale schimbului de replici. Are maini, picioare, cap, se misca, emite replici, are ochii intredeschisi, dar nu are sens; vine din abisurile personale ale acestor oameni si se intoarce in acelasi abis.

    Ti se face mila intr-un tarziu sa tot privesti acest nou genus de interactie intre oameni.

  13. Daca Derbedeului plagiator, mincinos, incompetent si impertinent ii pasa de viitorul Romaniei, ar trebui sa-l faca urmatoarele lucruri :
    – 1. Sa recunosca faptul ca au dat o lovitura de stat si au fraudat masiv referendumul
    – 2. Sa recunoasca faptul ca Presedintele nu a incalcat in niciun fel constitutia
    – 3. Sa recunoasca faptul ca PDL-ul a salvat tara de la faliment, de la dezastru, de la colaps economic, de la incetare de plati, ca PDL-ul a scos tara din recesiune si a readus-o pe crestere economica, ca PDL-ul a declansat si a sustinut lupta impotriva coruptiei
    – 4. Sa recunoasca faptul ca in usl sunt de o suta de ori mai multi corupti decit in PDL, iar coruptii si infractorii din usl au furat de o mie de ori mai mult decit cei din PDL.
    – 5. Sa recunoasca faptul ca ei au organizat o armata abjecta pentru manipularea electoratului prin minciuni, calomnii, dezinformari si intoxicari
    – 6. Sa recunoasca faptul ca ei ii reprezinta si ii apara, de fapt, pe marii corupti si pe marii infractori, care au devalizat tara
    – 7. Sa recunoasca ca ei au fraudat masiv si alegerile locale de anul acesta si alegerile din 2009 (din fericire, in 2009, nu au putut fura, cit au votat Romanii impotriva lor).
    – 8. Sa voteze in parlament anularea imunitatilor pentru parlamntari si trimiterea in judecata, in regim de urgenta, a tuturor infractorilor din parlament
    – 9. Sa ceara urgentarea proceselor infractorilor din parlament
    – 10. Sa-si dea demisia din toate functiile si sa dispara pentru totdeauna din viata publica

  14. Ponta și zambetul său pubertin, cum spunea dl. Pleșu … nu cred că putem face mai mult decât să așteptăm să își consume prostia.

    PS: N-aveţi careva un urs de împrumut? :)

  15. Ponta e megaloman.De cate ori se adreseaza cuiva spune”eu sunt prim ministru”,”guvernul condus de mine”,”eu am fost procuror” plus ironia si zeflemeaua impardonabile la adresa
    lui Basescu,Boc,PDL si alti adversari.Nu se poate abtine de cate ori vorbeste.Ati observat?

    • :-)

      Domnul Ponta – să trăiască, la mulți ani! (și niscaiva glagore) – e un mic megaloman, un pici politic cocoțat voios pe creasta organigramei guvernamentale…

      • Asa e! spre deosebire de Boc, care era doar un mare becisnic, un urias politic scoborand docil functia detinuta la subsolul organigramei statale.

  16. 1. Domnule Tismaneanu, dvs. ziceti asa: „Dar el este Homo Prevaricatus in versiunea sa paradigmatica. Adica omul care minte, zi de zi, ceas de ceas, minut de minut, secunda de secunda…”

    Fiind vorba de un cuvant necunoscut mie, am cautat pe internet si am gasit asa:
    -Laorusse: Prevarication = Action de prevariquer, de s’ecarter de la justice, de manquer de ses obligations.
    -Wikipedia: La prévarication est une faute ou un manquement consistant pour le détenteur d’une charge ou d’un mandat à accomplir aux obligations résultant de la charge.

    Intrebare: unde pot gasi definitia citata de dvs.?

    2. Dl. Ponta m-a castigat complet de partea Domniei Sale zilele trecute, cand a spus ca Domnia Sa nu cheltuieste nimic, niciun leu, pe actiuni de protocol, ca toti oaspetii straini si-i trateaza la restaurant, pe bani din propriul buzunar. Asta il face in ochii mei cel mai cinstit om din aceasta tara. Sunteti de acord?

    • Este un concept introdus de sociologul rus Iuri Levada. Homo Prevaricatus este omul cu gandire dubla, cu limbaj dublu, urmasul lui Homo Sovieticus.

      Intre ceea ce spune dl Ponta si ceea ce face el este, de cele mai multe ori, o imensa distanta. Pe Dvs v-a convins, pe mine nu :)

    • 2. Cand am semnat ultimul contract de angajare, am remarcat un articol neobisnuit, cum ca eventualele inovatii pe care le-as face in timpul proiectarii apartin de drept companiei. Mirat, am cerut lamuriri. Mi s-a raspuns ca daca voi gasi ceva acasa si fara legatura cu temele proiectelor de rezolvat, atunci nu vor face reclamatie la Patentamt. Daca insa binevoiesc sa fac asta in vreme ce sunt platit as avea parte de niste bonusuri.
      Cam asa si cu Ponta : strainii n-ar veni la el daca n-ar fi premier, iar eventualele rezultate pozitive ale muncii sale nu-i apartin lui, ci noua, aia de-l platim.

    • Termenul „prevaricatiune” (engl. prevarication) isi datoreaza circulatia moderna mai ales unor lucrari din domeniul logicii si al filosofiei limbajului – el apare la Quine, Carnap, Russell, Hjelmslev, Searle, Ch. Hockett. La acesti autori „prevaricatiunea” este una din proprietatile limbajului (alaturi de alte trasaturi precum: discursivitatea materiala a semnalului; arbitrariul semnului in raport cu ceea ce semnifica; semioticitatea etc.)

      Cat priveste sensul clasic: in latina, termenul „praevaricatio, -onis” reprezenta o abatere de la lege (fr. abandon de la loi divine, action de s’écarter de la justice, de manquer au devoir – am citat din Trésor de la lg. fr.). Cuvantul era destul de transparent in lb. latina: „prae + varius” pt ca facea referire la „prae” (anticipare) si la „varius” (cale intortocheata, stramba, inconstanta; deviere); „a prevarica” inseamna deci a merge pe cai strambe, a premedita o conduita care nu e dreapta; a minti, insela cu intentie.

      Dvs. citati o definitie din surse enciclopedice (Larousse, Wiki); aceste surse descriu mai degraba realitatea de sub cuvant decat acceptiile lui. Asadar, de la evocarea unui sens moral de „abatere” sau de cadere in pacat, cuvantul a ajuns sa reprezinte ocultarea gandului sau draparea intentiilor unui subiect, in ambele acceptii termenul descrie drumul sinuos al unei conduite ilegitime, al unei incalcari de reguli.

      De aici vin utilizarile moderne ale cuvantului pentru a evoca in principal capacitatea omului de a-si ascunde adevarate intentii (in mod particular: folosindu-se de limbaj).

      Atitudinea unui ins „prevaricator” se opune atitudinii unui om cinstit, direct. Astfel, in franceza, dictionarele moderne dau ca antonim al lui „prévaricateur” pe … „intègre” !!! Cine este INTEGRU nu e PREVARICATOR… Iata de ce termenul merge asa de bine pentru personajul in discutie !!

      f. interesanta pt mine referinta dvs la Homo praevaricator = H sovieticus. In momentul acesta imi dau insa seama ca forma in participiu este doar o reconstructie a dlui Tismaneanu : „Homo praevaricator” asa ar fi trebuit sa fie in latina (forma cu -atus ar trimite la cineva care sufera actiunea, deci la cel inselat).

      • Maria, vad ca esti o buna semioticiana si latinista, motiv pentru care salut interventia ta luminatoare in dezbatere, dar dl. Tismaneanu ma pune in incurcatura. Daca „forma cu -atus ar trimite la cineva care sufera actiunea, deci la cel inselat”, de ce autorul o utilizeaza, cand este evident, de la un capat la altul al articolului, ca intentia sa este una contrara?! Cine pe cine inseala?!… Nu pot decat sa zambesc la ideea ca „Praevaricator”-ul Ponta ar putea fi confundat cu un „Praevaricatus”! Ar fi fost chiar culmea ca cel mai frumos cadou sa fie si cel mai nemeritat de ziua lui!!!

        • Sincer, nu mi-am dat seama la prima lectura (mierc. spre joi noaptea) ca ar fi ceva gresit, abia dupa ce am raspuns azi noapte am constatat ca „numele de agent” pe care il evocam in latineste praevaricator si in fr. prévaricateur, -trice nu corespunde cu termenul folosit de dl. Tismaneanu !! Stupoare ! Asta inseamna ca textul se decodeaza bine de catre cine stie despre prevaricare.

          Dar, repet: forma in -atus este forma de pasiv (vezi participiul din romana) prin urmare trimite la cel care suporta actiunea de prevaricare (la cel inselat, mintit). F.f.f.f. nostima confuzia !!

          Dubletele acestea, de felul: praevaricator/ praevaricatus (cel care actioneaza/ vs/ cel care sufera) pot fi in sine expresive. De ex. expresia fr. «l’arroseur arrosé» = farseur-ul tras pe sfoara !!!

          Pentru ca acest articol este absolut antologic (ca si textele lui A. Plesu, de ex. interviul din 22) dl Tismaneanu va vedea la republicare daca mentine forma in -atus sau trece la aceea in -tor.

          • Va multumesc mult. Fiind un concept introdus de un respectat si regretat sociolog, Iuri Alexandrovici Levada (1930-2006), citat ca atare in literatura de specialitate, nu pot sa-l modific, desi, fara a fi specialist, banuiesc ca aveti dreptate.

            • Homo sovieticus poate fi obiectul unei prevaricatiuni, victima unei manipulari de catre statul care isi induce in eroare cetatenii. Poate aici e explicatia formei in -atus, din studiul lui Levada.

              Asadar Ponta este in egala masura victima unei ideologii care l-a malformat.

  17. @ Vladimir Tismaneanu

    Revin…

    Domnule Tismăneanu,

    :D Din câte îmi dau eu seama, “Prevaricatus” nu are neapărat sensul de “minciună”. Într-o formă precisă a sensului termenului, “prevaricatus” cred se aplică aproape tuturor politicienilor, mai ales celor care nu mint. Sensul lui exact cred că este acela de a folosi un limbaj evaziv, neclar, ambiguu, astfel încât să nu fie exprimat adevărul, dar nici minciună să nu fie.

    Cuvântul de origine latină este compus din “prae” şi “vāricare”. Eu aş traduce aşa ceva drept “mersul beţivului”. Respectiv Homo Prevaricatus ar înseamna o persoană ce se foloseşte de un comportament aberant şi ilogic pentru a zăpăci “auditorul”. :D

    Sau poate nu…

    • @ Bibliotecaru
      Cred ca dvs. ati dat definitia corecta, care se potriveste d-lui Ponta. Intr-adevar, Domnia Sa se exprima de cele mai multe ori evaziv, ambiguu, atunci cand e pus in situatii delicate. De retinut si observatia pertinenta a d-lui Cristoiu, ca Ponta vorbeste la posturile TV in functie de ceeace ar vrea sa auda telespectatrii fideli posturilor respective. Dar in niciun caz nu poate fi facut mincinos. Nu am retinut nici-o minciuna flagranta spusa de Dl. Ponta ca prim-ministru.

      Eu reiau si repet ceea ce am spus mai sus: faptul ca, spre deosebire de inaintasii sai, care cheltuiau in medie cate 3.000 USD sau EURO pe zi pentru actiuni de protocol (fapt recunoscut chiar de fostul prim-ministru Petre Roman, in direct, atunci cand se vorbea de sumele similare cheltuite de MRU), Dl. Ponta nu se atinge de niciun leu din fondul de protocol, ci achita din propriul buzunar toate mesele oferite oaspetilor straini, este ceva nemaiauzit. Si asa ceva nu poate fi o minciuna, pentru ca, daca nu ar fi asa, s-ar face de ras in fata salariatilor de la Guvern, care, desigur, cunosc adevarul. De orice am putea sa-l acuzam pe Dl. Ponta, dar ca nu ar fi constient de ceea ce spune, asta nu!
      Inchipuiti-va cati lei scoate dansul din propriul buzunar atunci cand ofera la un restaurant de lux o masa cu, sa zicem, 30 de oaspeti! Ma intreb ce mai duce acasa din salariul sau, de cca 6.000 lei.

  18. Romania a fost (de ce peste 50 de ani a fost transformata in „gradina zoologica”,
    in „rezervatie naturala”), de-naturata (dez-naturata) in proportie ( la data Revolutiei)
    de 92 %. Doar 8 % mai ramasese „viu” din fostul „stejar”.
    Verdele acestui „stejar” la ’89 nu mai era constituit din frunzele lui ci era acoperit
    de „iedera”.
    Iedera este o planta eminamente „versatila”.
    „versatilitate” (dex) : (despre oameni) Care își schimbă cu ușurință părerile;
    nehotărât, nestatornic, schimbător, instabil.
    „Iedera necesita o atentie deosebita tocmai din cauza acestei capacitati de a
    se dezvolta excesiv – este necesar sa o tunzi destul de des. De asemena, daca
    plantezi iedera in zone in care nu are pe ce se urca, aceasta se va extinde pe sol
    si iti poate sufoca restul plantelor din gradina” (google; iedera, o planta versatila).

    Retineti acel „iti poate sufoca”.

    In virtutea dreptului la viata, si iedera si-l cere pe al ei (iar asta nu e anormal)
    chiar daca (in acest caz) viata ei inseamna moartea suportului pe care s-a
    catarat.

    Ponta reprezinta „Romania denaturata”. „Romania denaturata” nu e deloc mica
    si greseste cine face abstractie de faptul ca … ea exista.
    Repet, nu contest balariei dreptul ei existenta. Vinovata nu este ca exista ci ca,
    negospodarit fiind la timp locul i-a ramas loc de rasarire.

    Esenta raului Romaniei este in profunditatea ei (in interiorul ei) si nu afara.
    Cei care ne-au aruncat peste bord (vorbesc doar de cei care au fost aruncati)
    sunt in interior si nu au de ce sa-si doreasca sa ne reantoarcem.
    Intamplarea face sa cunosc pe cineva care a plecat zilele astea in Anglia.
    Vestea plecarii a luat aceasta persoana prea din scurt pentru a-si prezenta
    legal demisia ( adica „cu preaviz” ) si isi va pierde ( ca atatia altii ) drepturi.
    Aceste drepturi nu se pierd ci … se redistribuie. Cui? „invingatorilor”.
    „Indraznetii”… inving. Iar ponta, este exponentul lor.

    Se disputa acum „locul sub Soare”. Capusa nu se va opri nicicand din supt
    sange victimei ei din teama ca in acest fel ar ramane fara craca de sub
    picioare si pentru aceea ca ceea ce ea face ii este chiar motivatie existentei
    ei.
    Romania are un razboi greu.
    Un razboi civil virtual care este infinit mai greu decat un razboi civil real.
    Eu zic insa ca varful tsunami-ului. Acumularile de „proasta energie” au fost
    enorme si s-au defulat acum, in vara.
    Un al doilea tsunami de o asemenea cantitate de „proasta energie” nu mai
    are din ce, vreodata, constitui.
    „Omul nou” ….a pornit sa se desumfle. Nu peste mult timp ponta va fi un
    mare „fas” de care, ca si de tariceanu, vor uita chiar si ai lui.

    • Cat adevar in ce spuneti ! Gandesc intocmai si eu :
      «Romania are un razboi greu. Un razboi civil virtual care este infinit mai greu decat un razboi civil real. »

      Dar sunt mai putin optimista: chiar daca varful tsunami-ului a trecut, daunele mi se pare ca sunt irecuperabile. Mi-e greu sa asist la deriva atator oameni, de ex. la orbirea ideologica si politica a unui Daniel Barbu, Adrian Iorgulescu, Dan Petre/ Zoe Petre, Ovidiu Simonca etc. etc. , care de bunavoie se inscriu alaturi de SR Stanescu sau de «fostele cadre» care isi cer drepturile in Cotidianul.

  19. Domnule Profesor, am impresia ca se exagereaza un pic…Individul este un un oarecare si a ajuns intr-o pozitie de sef prin jocul altora. Nu prin merite personale. Practic este mintea si bratul altcuiva..Nici macar comunist nu este..Nu e nimic.Toate discutiile despre el nu duc decat la legitimarea sa. Ponta nu e politician, dar comentariile despre el il ajuta sa devina in perceptia generala. Si reclama negativa foloseste unor categorii . Poate gresesc, dar i se acorda mai multa atentie decat merita .

  20. Domnule Tismaneanu, prea luati lucrurile in serios si prea le puneti la inima, pariez ca lui Victor Ponta putin ii pasa, ca oricarui om sanatos la 40 de ani, care nu poate fi decat senin, dar D-stra excesul de energii negative chiar v-ar putea dauna, aveti o varsta, totusi… Cred ca Ponta este mai degraba un „Man the Player” („Playing Man”), pentru a-l cita pe profesorul Johan Huizinga, care a gasit in politica un mediu excelent, in care se misca precum pestele in apa. Nu stiu daca va dati seama, dar descrierile pe care i le faceti chiar se potrivesc unui astfel de personaj, care pune probleme si cauta solutii prin joc, ceea ce, ar trebui sa recunoastem, nu este lipsit de inteligenta. De aici rolurile cand de „pucist”, cand de „pacifist”, cand de „uliu”, cand de „porumbel”…

    • Va asigur ca nu sufar in niciun fel, scrierea acestui text chiar mi-a facut placere, este un exercitiu politologic util pentru studiul despre lovitura de stat pseudo-constitutionala din 3-6 iulie 2012 la care lucrez (pentru o revista occidentala. Va multumesc pentru grija ce mi-o purtati :)

    • Domnule profesor,
      Subiectul PONTA aduce tensiune in viata Dv, prin scris va eliberati, dar problema este DÂRA care rămâne în structura Dv. după ce zi de zi puneţi sub microscop patologia Ponta.

      • Va multumesc ptr grija ce mi-o purtati. Va asigur ca nu ramane niciun fel de „dara”. In plus, subiectul Ponta aduce tensiune mai degraba in viata atator cetateni romani care s-au saturat pana peste gat de minciunile, fabulatiile si fabricatiile sale.

        • D-le Tismaneanu,
          Aveti dreptate, „subiectul” Ponta a facut praf, prin tensiunea pe care-o amintiti, vara multor romani…Din pacate, m-am numarat printre ei DAAAAR am descoperit recent ca se poate lupta cu asta; am lipsit acum, in septembrie, 2 sapt din tara si am reusit sa ma tin deoparte de vestile de-aici. Fiecare zi in care reuseam sa nu „intru pe net” decat pt. a verifica urgentele de corespondenta personala era o victorie (nici acces prea facil nu aveam…). In a doua saptamana a fost tot mai usor, apoi a inceput sa aiba chiar farmec, parca simteam ca e un chiul scolaresc reusit, din alte vremi…Totul a culminat cu fantasmarea din drumul de intoarcere: mi s-a derulat un scurt si fascinant scenariu, in care intrebam, la sosire (cu obida si parca si cu vinovatia „chiulului”) „Da’ Ponta ce mai face?!” si mi se raspundea „Ponta?! care Ponta?!”
          Doamne, dac-am putea face regulat acest exercitiu mintal, ceva scurt, igienic si eficient, ca un spalat pe dinti…Fara mare anvergura si fara spectaculoase asteptari psihologice, doar un drastic spalat pe dinti. De 2-3 ori / zi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro