vineri, aprilie 12, 2024

Hubrisul totalitar si conditia umana

Ideile contează și au consecințe majore. Istoria și memoria sunt inseparabile, dar sunt și foarte diferite una față de cealaltă. Acestea sunt unele dintre principalele subiecte abordate de Dan Stone în această contribuție edificatoare pentru confruntarea celor mai dificile dezbateri morale, politice și intelectuale alte timpurilor noastre. Stone este în mod clar un continuator al interpretării propuse de regretatul Tony Judt privind dilemele generate de experiența secolului douăzeci. Precum Judt, el vede lumea liberală (instituții, valori și idei) ca fiind asaltată de radicalisme utopice dispuse să renunțe la moștenirile raționalismului, umanismului și la tot ce este asociat iluminismului.

Fascismul este unul dintre dușmanii de moarte ai democrațiilor liberale și de aceea este imperativă înțelegerea naturii poliforme a anti-fascismului. Stone se opune încercărilor, de după Războiul Rece, de a omogeniza si a descredita anti-fascismul drept o simplă farsă stalinistă. Staliniștii au exploatat desigur anti-fascismul, dar acesta din urmă însemna mult mai mult decât propaganda comunistă. În acord cu Judt, Stone insistă asupra faptului că „deși conjuncturile textuale, intelectuale, culturale sau economice sunt importante, cea politic, cel în care ele au fost redactate, este cel mai convingător mod de a le contextualiza” (p. 6). Acesta este un principiu metodologic lucid, iar rezultatele sale din volumul de față sunt dovada pertinenței sale.

Stone examinează chestiuni imperative din punct de vedere moral și politic. Prima parte a cărții se axează asupra diferitelor interpretări ale Holocaustului și discută cele mai importante contribuții privind analiza catastrofei care încă testează limitele reprezentării și face actul de conceptualizare unul extrem de dificil. Eseul despre cărțile formidabile ale lui Saul Friedlander despre Holocaust și dezbaterea controversată despre „antisemitism izbăvitor” (redemptive anti-Semitism) ca nucleu al viziunii naziste asupra lumii este în special impresionantă. La fel de semnificativă și inovativă este explorarea de către Stone a viziunii lui Raphael Lemkin asupra Holocaustului. Inspirat de Hannah Arendt, Stone scrie un pertinent eseu despre nevoia de a redefini însăși noțiunea de condiție umană ca o consecință a prăbușirii antropologice simbolizată de lagărele de exterminare. Aș afirma că, în timp ce referințele la Auschwitz ca esență a dezastrului inimaginabil sunt întru totul justificate, chiar obligatorii, ar fi în beneficiul cititorului dacă și Gulagul ar fi inclus în efortul de a înțelege experiența Răului radical.

Stone scrie despre politicile naziste de anihilare radicală, dar cred că abordarea sa se aplică și în ceea ce privește încercările stalinist, maoiste, ale khmerilor roșii, etc. de a „purifica” umanitatea conform principalelor precepte ale hubrisului lor ideologic. Nu motivațiile economice au dictat practicile genocidare ci un set de convingeri ferme în necesitatea de a elimina presupusele elemente poluante: „nu înțelegem prin ideologie o mașinărie monolit de propagandă care acționează ubicuu asupra subiecților și soldaților celui de-al Treilea Reich, precum în definiția clasică din anii cincizeci a totalitarismului. Mai degrabă, ea este rezultatul fantasmelor, a dorinței de a ucide evreii sau chiar a credinței conform căreia lumea ar fi un loc mai bun fără aceștia, fără nici un fel de sentiment complementar de satisfacție, de purificare sau participare extatică în destinul comunității. Astfel de elemente sunt esențiale pentru a înțelege contextul deciziei de a ucide evreii (și nu alt grup lipsit de drepturi) și ele preced orice problemă legată de nevoi militare sau de economia ocupație.” (p. 53) Cu alte cuvinte, exterminismul este, înainte de toate, expresia unei certitudini ideologice care consideră că prin eliminarea grupurilor dezumanizate (tratate drept paraziți, „gândaci”, viermi, insecte dezgustătoare, populații de prisos, excedentare), umanitatea va atinge un nivel superior de unitate și fericire.

A doua parte a volumului examinează raporturile dialectice dintre fascism și anti-fascism în Marea Britanie. Stone se concentrează asupra a trei intelectuali remarcabili care au dat măsura epocii lor și care au identificat principalul pericol pentru aceasta. Unul este Franz Borkenau, care emigrase din Germania, și care era un apostat comunist ale cărui scrieri rămân unele dintre cele mai pătrunzătoare analize ale mișcărilor totalitare ale secolului douăzeci. Stone citează din recenzia lui George Orwell la cartea lui Borkenau The Totalitarian Enemy (AMS Press, 1940): „Nu putem să luptăm împotriva fascismului dacă nu suntem dispuși să-l înțelegem, un lucru pe care este evident că atât cei de stânga cât și cei de dreapta au eșuat să-l facă – esențialmente desigur pentru că nu au îndrăznit să urmeze această cale.” Al doilea intelectual anti-fascist evocat de Stone este Aurel Kolnai, un emigrant maghiar apropiat de Left Book Club patronat de Victor Gollancz. În volumul The War Against the West (Viking Press, 1938), Kolnai a respins orice formă de triumfalism democratic când a scris cu tristețe despre iluziile generalizate privind posibilitatea unui compromis cu dictatorii totalitari: „Am îmbrățișat convingerea comodă că esența democrației este compromisul … Uităm însă că există o diferență importantă între compromisul în cadrul unei democrații, care presupune un teren comun al democrației care este acceptat de toate grupările diferite care sunt în competiție, și compromisul cu dușmanii de moarte, total convinși și ineluctabili, ai democrației” (p. 72). Un astfel de avertisment lucid ar trebuie citit de cei care cred că un compromis cu dictatorii expansioniști poate fi soluția pentru comportamentul lor extrem de periculos. Al treilea autor inclus în această judicioasă dezbatere este Sebastian Haffner, un distins istoric și jurnalist german.

Eseurile grupate în a treia secțiunea abordează dezbaterile contemporane privind memoria, ascensiunea discursurilor populiste, etnocentrice și primordialiste după încheierea Războiului Rece, dar și dificultățile majore în asumarea trecuturilor traumatice. Renașterea fantasmelor xenofobe din trecut a generat deseori atitudini vindicative de narcisism național în defavoarea dialogului, încrederii și a toleranței. Cartea lucidă, convingătoare din perspectiva analizei istorice, dar și moral inteligentă, a profesorului Dan Stone este o contribuție binevenită la înțelegerea spațiului intelectual și politic al postcomunismului.

Dan Stone, The Holocaust, Fascism, and Memory: Essays in the History of Ideas (London: Palgrave, 2013) recenzie de Vladimir Tismaneanu în International Affairs, vol. 90, no. 4 (2014), pp. 983-985 (traducere din limba engleză de Bogdan C. Iacob).

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. 1.Spuneti, domnule Profesor, in al doilea paragraf ca „Stone insistă asupra faptului că ‘deși conjuncturile textuale, intelectuale, culturale sau economice sunt importante, cea politic, cel în care ele au fost redactate, este cel mai convingător mod de a le contextualiza’ (p. 6). Acesta este un principiu metodologic lucid…” Vreau sa comentez putin pricipiul metodologic de care vorbiti. Cred ca o metodologie bazata in principal pe „conjunctura politica” ca fiind „cel mai convingător mod” de a contextualiza, poate indrepta intregul proces de cercetare catre capcana istoricismului. Un istoricism Heideggerian, ca sa zic asa. Unul din pericolele acestui tip de abordare il reprezinta diluarea responsabilitatii individuale a actului politic, de orice natura ar fi acesta. Se poate sugera ca autorul actului respectiv a actionat intr-un anumit context din care acesta nu poate scapa si ca opiniile exprimate sunt intr-o oarecare masura dictate de „destinul istoric.” Cu alte cuvinte, autorul actului politic nu mai este considerat autor genuin ci un fel de surogat, o victima temporala a manifestarii destinului istoric.
    2. Din citatul pe care-l prezentati in paragraful al 4-lea eu intele ca Stone sustine ca „dorinta de a ucide evrei” nu este insotita de „nici un fel de sentiment complementar de satisfacție, de purificare sau participare extatică în destinul comunității.” Insa, in comentariul dvs. de la sfarsitul citatului sustineti ca fantasmele acestei ideologii exprima convingerea ca prin genocid „umanitatea va atinge un nivel superior de unitate și fericire.” Va intreb, nu este o contradictie intre concluzia dvs. si faptul ca Stone sustine lipsa oricarui sentiment complementar atitudinii genocidare?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro