joi, martie 28, 2024

Hybris si ideologie: Ascensiunea si caderea lui Adrian Severin

Nimeni nu va plange la caderea lui Adrian Severin (parafrazez aici inceputul unui editorial celebru al lui Noel Bernard despre Leonte Rautu). O cadere care de fapt a avut loc, in pofida incredibilei indarjiri a lui Adrian Severin de a nu tine cont de pozitia familiei sale politice, de prestigiul tarii, de ceea ce ar trebui sa-i dicteze un elementar simt al decenţei. Pana si Ion Iliescu a iesit din convenabila-i tacere si a grait in acest sens. Nu exista nimic tragic in aceasta auto-ruinare a unui personaj de un imens orgoliu, un om care pana mai deunazi se visa comisar european. Adrian Severin a fost una din marile sperante ale FSN-lui. Amic apropiat al lui Adrian Nastase pe linia ADIRI, pretuit de hiper-consilierul iliescian Iosif Boda, el era vocea modernitatii  intr-un grup altmineri dogmatic, vetust, eterogen si plin de relicve ale “academiei de partid” (unde, de altfel, lucrase si el). Versatil si prompt in replici casante, format ca jurist dar abil integrat in nomenklatura ideologica, Severin a devenit rapid unul dintre oamenii lui Petre Roman. A ajuns ministru al reformei si vicepremier (alaturi de Gelu Voican Voiculescu). A avut prudenta sa nu se amestece in tenebroasele intrigi urzite de Iliescu, Roman si Magureanu, a afisat un fel de independenta care, uneori, chiar era autentica. Cand a cazut guvernul Roman, Severin a invatat regulile jocului in opozitie (mai intai formala, apoi tot mai acuta).

L-a urmat pe Roman si a devenit o figura centrala in PD. Cand s-a format guvernul algoritmat, s-a vazut instalat ministru de externe. A avut un rol important in calmarea frictiunilor romano-maghiare. Rivali din anii studentiei (unul a terminat dreptul la Bucuresti, celalalt la Cluj, ambii au fost sefi de promotie, dar se pare ca asupra lui Ciorbea s-au facut presiuni politice sa repete un an, este o poveste mai lunga), Adrian Severin si Victor Ciorbea s-au avut la cutite. Apropiat de Sorin Rosca Stanescu, a cazut in maniile conspirationiste ale acestuia. Multe din editorialele sale din “Ziua” deversau ranchiuna si invidie, erau pline de insinuari, aluzii, intepaturi, ironii gratuite. Convins ca are un destin de lider national si international, a fost tot mai frustrat de ascensiunea lui Traian Basescu. Asa s-a nascut o animozitate transformata cu timpul in manie. Pentru Severin, Basescu a fost si ramane arhi-inamicul.  Adrian Severin a trebuit sa demisioneze ca ministru de externe pentru ca s-a trezit vorbind lucruri pe care nu le putea proba. “Lista lui Severin” ramane in analele gafelor politice romanesti. Nu stim cine era pe acea lista (putem banui fara mari dificultati), insa  faptul ca un om politic responsabil promite sa o faca publica dupa care uita de ceea ce a fagaduit si ingroapa subiectul ca si cum n-ar fi existat spune multe despre labilitatea acestuia. A plecat din PD, s-a reintors la matca fesenista (adica pedeserista, ulterior pesedista). Mereu sub semnul aceleiai nesabuinte, al aceluiasi hybris.

Adrian Severin pozeaza in ideolog, dar de fapt este un cinic absolut, un operator imun la cantecele de sirena ale utopiilor. Nu pentru ca ar impartasi aversiunea unui Havel pentru ideologii, ci pentru ca il irita normele etice. Ii repugna de fapt ideile, il enerveaza valorile.  Severin nu este un true believer, ci un true self-promoter. Ceea ce nu-l face mai putin activ intru sustinerea pozitiilor pesediste, ba chiar dimptriva. Este ceea ce reiese limpede dintr-o documentata analiza aparuta pe blogul In linie dreapta: http://inliniedreapta.net/cap-de-traseu-pentru-adrian-severin/

Imi amintesc cum a vorbit la Washington, prin 1993, despre guvernul Roman ca “guvern disident”. Nu-l stingherea oximoronul. Ori guvern, ori disident, amandoua insa n-au cum convietui sub aceeasi umbrela conceptuala. Dar Severin nu se impiedica in fleacuri logice ori subtilitati doctrinare. A coordonat, prin 2002, un raport european pentru condamnarea comunismului, un text extrem de aspru cu dictaturile de tip leninist. Ceea ce nu l-a impiedicat sa apara in varii emisiuni, dupa 18 decembrie 2006, si sa spuna exact contrariul. La o asemenea emisiune am fost impreuna. Inainte sa inceapa talk-show-ul mi-a soptit: “Nu te supara pentru ce voi spune, eu sunt aici in delegatie de partid si guvernamentala…” Din acest punct de vedere, Adrian Severin se aseamana cu Mircea Geoana, este ideologul-teflon. A devenit director coordonator al Institutului “Ovidiu Sincai” al PSD, dar nu s-a implicat decat pe directia atacului contra lui Traian Basescu cu manifeste apocaliptice gen „Cezarul trebuie oprit!”. Nimeni nu a insistat mai mult decat Severin pe ideea absurda ca Romania de azi ar fi dictatura unui lider comparabil cu Castro si Lukasenko (ori chiar mai rau, de tipul unor Hitler, Mussolini si Stalin).  Alaturi de Dan Voiculescu si Ion Iliescu, Adrian Severin a fost principalul artizan al „monstruoaselor coalitii” din ultimii ani, conglomerate trans-ideologice avand un singur scop: doborarea lui Traian Basescu.

Adrian Severin are o mare facilitate discursiva. De aici si o inclinatie auto-distructiva de a se lasa amagit de vorbe (mai ales de propriile vorbe). Crede in valentele magice ale cuvintelor. Este un mare maestru al palavragelii.  Ca europarlamentar a intat in jocuri care, in cele din urma l-au pierdut. Combinatii oculte, tranzactii veroase cu pseudo-lobbyisti, toate s-au petrecut intrucat Adrian Severin a invatat de-a lungul deceniilor ca totul este permis, ca nu platim pentru faptele noastre, ca pana la urma gasim o cale de a ne descurca. A perorat despre statul de drept, dar iata ca la un ceas al unei veritabile incercari, a esuat la capitolul onestitate. Coruptia financiara este inseparabila de aceea morala, dar pentru Adrian Severin moralitatea este terra incognita. In cazul Severin, originile acestei nonsalanţe etice vin din ucenicia la curtea gruparii Iliescu-Roman ori chiar de mai devreme, din epoca UASCR-„Stefan Gheorghiu”. Lectia acestei prabusiri este ca nici un om politic nu este imun la efectele legii, ca normele etice sunt universale, ca oricat s-ar fi crezut Adrian Severin de protejat, pana la urma a trebuit sa plateasca pentru faptele sale. A bon entendeur, salut…

Recomand aceasta remarcabila analiza

PS As vrea sa precizez ca nu am absolut nimic personal cu Adrian Severin. Desi situati pe pozitii valorice diferite, uneori opuse, intalnirile noastre au fost intodeauna politicoase.  Ne-am vazut pe vremea cand era ministru de externe si am apreciat viziunea sa realista.  Am ripostat cand a scris lucruri aiuritoare despre „minoritatea fascistoida” din randul intelectualitatii romanesti (Plesu, Patapievici, Cartarescu, Liiceanu, Mihaies).  I-am reprosat in repetate randuri abuzul de hiperbole agresive.  Articolele mele din ultimele zile se ocupa de el intrucat consider ca este vorba de un caz grav de abdicare de la normele etice.  Cum prevedeam acum doua zile, acelasi Victor Ponta care zpunea ca nu stie nimic despre acest scandal, acum stie totul si in plus, cerandu-i lui Severin demisia din PSD si din Parlamentul European. In chip logic, nu vad cum ar mai putea AdS sa conduca Institutul „Sincai” al PSD. Adrian Severin se obstineaza sa boicoteze aceste indemnuri, se auto-victimizeaza in conversatii onctuoase cu jurnalistii de pe „Antene” si sustine ca nimeni nu este un mai mare aparator al transparentei decat domnia sa. Nu stiu ce cred cititorii, dar eu unul consider ca dubla demisie este o chestiune care se va rezolva foarte curand. Inteleg ca grupul europarlamentar al PSD ii cere acum demisia.  Lipsit de sprijin politic, Adrian Severin este redus la zero.  Ma insel oare?

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Un epitaf ca la carte!
    Multumesc pentru linkul la hotnews! Desi sarcastic, comentariul e foarte bine scris.
    Celalalt, desi laborios prin colectia de gafe severiniene, e evident scris intr-o nota profund vindicativa, iar principalul sau scop e de a extrapola vina asupra uslamismului. Wow!

  2. Domnule Tismaneanu,
    nu imi este foarte clar dar totusi am impresia ca aveti o parere nu atat de rea pe cat ar trebui pentru perioada inceputului anilor ’90 in privinta carierei acestui om si a celor ca el. Folositi cuvinte dure dar totusi prea complicate pentru un rol mult mai prozaic jucat de acesti tineri, pe atunci, din FSN. Inteleg ca unii dintre ei au ajuns la PDL dupa o serie de tribulatii interne, dar pe atunci la inceput au fost in FSN si nu se poate uita rolul nefast daca nu chiar si criminal jucat de acesti oameni atunci. Romania ticalosita, a doua republica sa ii spunem asa, atunci a fost creata peste cadavrele sperantelor noastre. O sa fie o data interesant a fi revazute istoria acelor ani, otrava raspandita de presa de partid, un partid nascut din intrigile lui Iliescu, ultimul pe lista. Toti acei oameni au ajuns iata sa aiba un prezent relativ respectabil pentru ca lumea in general uita. toti au ajuns care pe unde au putut inalbindu’si trecutul. A.S. e doar un exemplu. Si ca si in alte cazuri… este nepotrivit a se vorbi despre el ca un om sedus de putere, de propriiile cuvinte, de un derapaj etc. Pentru ca toate acestea sugereaza ca la inceput ar fi fost mai buni decat astazi. Or, in opinia mea, nu este adevarat. Erau doar mai atenti sau aveau acoperirea mai buna.
    Dumneavoastra chiar credeti ca nimeni nu stia in tara asta ca vamesii sunt corupti !? Toti stiam dar nimeni nu putea face nimic. Asa si cu aceste personaje. Toti stim dar ce putem face ? Este lumea creata de Iliescu si activistii lui de partid care azi guverneaza tara.

    • subscriu in mare parte . mie mi se pare supradimensionat efortul analitic al lui tismaneanu. tot efortul asta ajunge sa declanseze un efect pervers: da statura unei creaturi gelatinoase, nevertebrate. avem de a face doar cu un demagog tenace si neobosit, nascut cu darul „papagalului”. amputat fiind din nastere de alte insusiri, supracompenseaza frenetic, exersand neobosit „darul” cu care a fost blagoslovit.

    • Am propus in acest articol o schita analitica inspirata de metoda psiho-biografica. Am incercat sa leg actuala situatie de meandrele unei cariere derulata vreme de peste doua decenii in interiorul unei clase politice care se crede, imi lasa impresia, deasupra legii. In cazul de fata este vorba de fapte concrete, de implicarea lui Adrian Severin intr-un scandal care a dus la demisia a doi colegi europarlamentari, ei insisi fosti ministri in tarile lor. Oameni care au gasit resursele interne sa faca acest pas, in mod penibil amanat de AdS care prefera strategia perdanta a auto-victimizarii.

      Evident ca exista coruptie in Romania post-comunista, urmare a regimului trecut, dar si a unor metehne care nu s-au nascut in 1944. Dar exista acum DNA, se poate crea o masa critica de lupta impotriva acestui flagel. Care este solutia? Dupa parerea mea (si nu doar a mea, ci a unei intregi literaruri stiintifice pe subiect) este nevoie de intarirea statului de drept, de independenta justitiiei, de mobilizarea variilor asociatii ale societatii civile (de genul Coalitiei pentru un Parlament Curat), de o presa care sa aiba curajul sa-i numeasca pe cei culpabili de asemenea acte. Adrian Severin este un exponent emblematic al clasei politice post-decembriste cu ambitiile, aranjamentele si interesele acesteia, adeseori in contradictie cu cele ale cetatenilor (ceea ce numim alienarea acestei clase). Nu este nici pe departe o exceptie, dar, repet, acum, in aceasta discutie, vorbim despre el, nu despre Vanghelie, Ridzi ori Voiculescu. Va multumesc pentru comentariu.

      • Parerea mea este ca Adrian Severin va trece peste incident si va ramane in politica fara sa miste un deget pentru ca electoratul este …mai putin inteligent decat el. Iar in genere mi-e teama ca DNA-ul nu poate compensa lipsa de educatie sau chiar de moralitate a majoritatii care are dreptul (democratic) sa is aleaga alesii. Adrian Severin nu este mai rau acum decat era in 90, este la fel si totusi an de an si-a gasit un loc caldut pe scena politica autohtona si nu numai. Sa asteptam 6 luni sa vedem cine are dreptate….

        • Nicolae Iorga spunea ca pana nu moare, nimeni nu este definitiv terminat in politica romaneasca. Lucru dovedit cu asupra de masura de longevitatea unui Ion Iliescu, de resurectia unui Adrian Nastase, de „europarlamentarizarea” lui Vadim. Ceea ce se poate spune esta ca acum se incheie itinerariul inceput de Severin in primele luni ale anului 1990 cand, din ratiuni ce tin de influenta sa in anturajul lui Petre Roman, de prietenia cu Adrian Nastase, de trecutul stefangheorghist, a ajuns pe creasta valului politic. Nu stim ce va face in continuare, dupa inevitabila demisie (ori excludere din PSD). Cineva sugera ca peste cateva luni ar putea deveni lobbyist pentru vreo companie rusa, precum Gerhard Schroeder.
          Tinand cont de aplombul sau, eu as zice ca in cateva saptamani…

          • Am inteles, din alte articole, ca, in baza reglementarilor PE, nu exista posibilitatea demiterii lui. Cred ca AS nu va demisiona din PE. Poate nu va mai participa la sedintele PE, dar se va prezenta la casierie in ziua platii salariilor. Nu poate renunta la cei 7000 EUR lunar.

          • Va asigur ca pretuiesc gluma Dvs. Dar chiar si in cazul, de atatea ori in ultimii ani jenant, al fostului presedinte Emil Constantinescu observ ca nu se retarge din politica activa, emite judecati definitive, da note, puncteaza, mormaie frustrat si si se plange continuu ca nu i se recunosc „meritele istorice”. Sigur, este o stea de mult stinsa, dar au grija variile antene si irealitati sa creeze impresia ca mai lumineaza…

      • Domnule Tismaneanu,

        frumusetea smarcurilor dambovitene consta in faptul ca justitia nu se misca decat atunci cand are o comanda politica, că răul prospera precum balariile în maidanul viran, şi că după o vreme omul va reveni în prim-planul vieţii publice.

        Cel mai probabil omul strangea bani nu pentru el ci pentru peshchesul datorat paşei ce l’a pus acolo în functie. Pozitiile astea în general se cumpara. Nimeni, dar absolut nimeni nu a fost pus acolo pentru calitatile de reprezentant pe care le’ar avea în PE pentru tara romaneasca. Nimeni! Ori au fost plaţi la mijloc, ori relatii persoale, ori calcule politice (i.e. incomozi trimisi la plimbare). Romanii nu au nici o treaba cu Parlamentul European. Nu au nici o nevoie, nu se intereseaza de nimic acolo. Foarte rare sunt excepţiile. Nici acum daca s’ar face un sondaj nu cred ca populaţia (şi înca vorbesc de cei cu internet nu de ceilalţi) nu cred ca înţelege ce a gresit A. S. Greşeala care i se imputa este ca ne’a facut de ras, atât. Dar, altfel… nu cred ca spaga luata ar fi considerata de multi ca greseala mai ales ca a fost luata de la niste nenorociti de straini. Da’i naibii de prosti, sa plateasca, nu’i asa ? Asta este spirul ţării, şi nu de puţina vreme.

        Apoi sunt altii care cred ca il invidiau sincer pe A. S. pentru calitatile sale manageriale… asta e eticheta de marketing pentru smecherie. Asta pentru ca a ajuns in politica toata mahalauau smarcurilor dambovitene si a altor garle mioritice. Oameni platiti cu salarii fabuloase pentru romanii de rand dar care „fura” pliculetele de zahar de la receptii, care vaneaza pranzuri gratuite, si care ar da orice sa impuste un gologan in plus, orcat de mic. Arivism neaos. Asa se comporta in tara asa si afara ei. Macar sunt consecventi cu ei insisi.

        Am intrat in modernitate mai devreme decat trebuia. Nu legi le trebuiau canaliilor acestea ci biciul, taiatul urechilor sau a nasului, sau a mainii in caz de furt. Asa au inceput toate marile civilizatii. Noi mimam civilizatia dar adevarul ca suntem inca in mahalaua civilizatiei. Pentru a da de personajele cele mai apropiate de realitatea noastra ar trebui sa citim ce scriau altii prin secolul 17 sau 18 in cel mai bun caz. Si A. S. este doar o mica picatura in oceanul fesenist de azi care isi trateaza supusii cu dispretul cuvenit fraierilor.

        Este timpul cred pentru o reinventare a politicii dar in sensul adevarat al cuvantului nu prin scalambaielele acestor comedianti. E nevoie de un alt fel de politica asa cum e nevoie de un alt fel de socializare a oamenilor in jurul unor valori care sa ii uneasca in numele unor idealuri. Trebuie creata acea reprezentativitate nu bazata pe rating ci pe respect, nu pe sticla sau pe val ci pe principii. Abia atunci se va putea vorbi din nou de politica. Altfel va fi doar circ si dl. eurodeputat va reveni in tara si va ocupa o alta pozitie pe care i’o va acorda paşa sau vizirul lui pentru serviciile depuse (cash eventual).

        Apropo de cash… chiar nimeni nu stie ca toate proiectele culturale sau mai putin culturale sunt zeciuite de mai marii ministerelor implicate ? Sau peste 10 ani un alt presedinte va citi uimit un raport SRI zicand ca nu a stiut nimic ? De unde banii pentru partide, pentru deplasari etc. Sa nu imi spuna cineva ca din cotizatii ca murim de ras.

        altfel numai de bine

        • Am vrut sa copiez aici doo randuri din comentariul lui Razvan. in semn de pretuire … mi-a fost insa imposibil sa le aleg. Consistenta mesajului, logica impecabila si densitatea ideilor, lipsite de arabescuri fara valoare ma impiedica s-o fac. Pentru ca astfel le-as stirbi nepermis.

          Multumesc, Razvan!

  3. problema e ca omul isi va incasa in continuare leafa si celelalte venituri grase de la parlemantul european. stie ca politic e terminat chiar daca si-ar da demisia. in ziua de azi banul conteaza. ceea ce a facut nu cred ca este de natura a-i aduce acuzatii formale de natura juridica asa ca isi vede de treaba si asteapta sa treaca interesul mass media dupa care isi va termina mandatul linistit.

    • Eu nu sunt asa de sigur ca nu o sa vedem oarece repercusiuni, relativ rapide, asupra domniei lui Adrian Severin in Parlamentul European.

      Sa nu confundam comisiile de analiza din Romania cu cele de la Bruxelles. Sa nu uitam ca in urma nu cu multa vreme, prima lupta anti-coruptie declansanta sub Romano Prodi a scos ceva „luptatori” din „trupe” si a schimbat aerul si regulile in Parlamentul European.

      Oamenii sunt vii acolo si cred ca au ceva influenta asupra atmossferei patriarhale din Romania pentru ca numai mentionarea oficiului OLAF intr-un proiect cu finantare europeana a stranit miscari puternice, de sperietura, printre minunatii alesi locali din Romania.

      Ma astept ca acelasi lucru sa se intample si acum. In ceea ce priveste lasitatea putem spune tare, si cu fruntea sus, ca Romania dovedeste inca odata ca este ultima in ceea ce priveste asumarea raspunderilor pentru faptele,imprejurarile si vorbele aruncate.

      Cazul Severin devine singular la Bruxelles, celelalte doua persoane implicate in scandal au demisionat din Parlamentul European, dar extrem de popular in Romania, unde coruptia si foloasele necuvenite sunt asternute mereu in presa si nimic nu se intampla…

      Este cumva o chestiune legata de vointa politica din Romania???

      PS de cand comentez pe aici, m-am trezit cu un „tovaras istoric rus” in cocoasa mea, si de aceea, pe aceasta cale il rog sa ma scuteasca de prezenta si insistenta. Multumesc urmatoruluicu consideratie.

  4. vă aduceţi aminte despre iniţiativa legislativă a monicăi macovei, intitulată „test de onestitate”? ea presupunea dreptul legal ca fiecare funcţionar bugetar să fie tentat cu diverse avantaje, aşa cum i-au tentat englezii de la sunday times pe toţi europarlamentarii. evdent, mârlanii noştri nici n-au vrut să audă. uite că au auzit alţii… iar monica macovei, aflată pe o listă vadimistă lansată în chiar parlamentul european, probabil că zâmbeşte cu jenă. jena de a fi colegă cu de-alde bodu şi severin.

  5. Din cate imi amintesc domnul Adrian Severin e celebru si prin faptul ca, la un moment dat, fiind in opozitie, a criticat aspru guvernul pentru ca apa din Romania contine 66% hidrogen.

    Cat de tampit trebuie sa fii ca sa faci asa ceva ?

    • Unul din cei 80% (si am fost optimist cu cifra asta) din locuitorii Romaniei care habar nu au care este compozitia chimica a apei…

  6. Din celebrul interviu din Azi, toata lumea aminteste doar de „lista lui Severin”, lista pe care n-a facut-o publica ( s-a speriat?), desi mulre dintre acuze par si azi reale, sa amintesc doar de directorii de ziare in slujba „unei puteri straine” – ghici care ? -, vizand pe Tinu si pe cel mai bun prieten al lui.
    Interviul cu pricina mai continea ceva important : bazandu-se pe sondajele timpului, care aratau o popularitate de peste 60% a presedintelui Consyantinescu si a guvernului Ciorbea, din care Severin facea parte, propunea o continuitate a regimului in urmatoarea legislatura si sustinerea lui Constantinescu pentru un nou mandat. Atitudine care l-a scos din sarite pe Roman, care cu 25% din voturi in ’96 se visa presedintele Romaniei.
    Atunci a inceput acesta, prin interpusii sai Basescu si Berceanu sa atace violent si imund pe Victor Ciorbea si guvernul din care faceau ei insisi parte, veche practica folosita de comunisti si pe vremea guvernelor Sanarescu si Radescu. Si tot atunci si de aceea, nu pentru lista, a fost silit Severin sa demisioneze.
    Atitudinea lui Basescu de atunci, cand s-a pus in slujba unor interese meschine de partid impotriva intereselor Romaniei, multa lume nu i-o iarta nici azi si nu i-o va ierta nici istoria, chiar daca de atunci a facut multe lucruri bune, scapandu-ne de Roman, de Nastase si de Geoana.
    Cred ca a fost „ziua magica” a lui Severin,pe care insa nu a avut taria si curajul s-o duca pana la capat !
    In rest, tot ce spuneti despre el e corect, as fi insistat mai mult pe nerusinare si pe prejudiciul pe care atitudinea lui il produce Romaniei.

    • Cuvinte tari si de impact in aceasta „analiza” cu iz sententios.

      Domnilor, sa ma identific: Florin, roman, 27 de ani, corporatist. Ah, si Bucuresti…

      Citind acest articol, simt cum furnicaturi indraznete mi se catara pe sira spinarii, imi aglomereaza buzele si imi irita nervul si simtul intelectual.

      De ce? Nici pe de parte sa comentez in vreun fel pozitia domnului Tismaneanu cu privire la perioada de dinainte de ’89, raporturile domniei sale cu domnul Severin etc. Nu am competente sa pot aprecia asa ceva.

      E drept, ca orice roman dornic de cunoastere a propriului trecut si definit in gandire si actiuni de „common sense”, am citit despre acele perioade si despre personajele care condimentau viata de atunci. Nu insist insa pentru ca sigur vor exista voci care vor spune: „Bai pustiule, tu in 1989 aveai 5 ani. Fugi de aici!”… Sunt prea interesat de propria igiena intelectuala cat sa intru in polemici atat de triviale cu personaje dominate de complexul dimensiunii…

      Dar aceeasi igiena ma trimite si catre a-i adresa domnului Tismaneanu cateva intrebari. Scopul este unul pur de inventar: clarificarea textului domniei sale, altminteri interpretabil de catre public, deci, imperfect in formulare si intentie. Asadar, sa chestionam filosofia domnului Tismaneanu:

      1. Care este hybrisul unui om care „se visa comisar european”? Si domnul Ungureanu (printre randuri spus, reprezentant al aceleasi tagme intelectual-basescofile ca domnul Tismaneanu) „se visa” ambasador al Romaniei la Londra…

      Nici unul, nici altul nu a ajuns ce „se visa”. Dar poate uneori, domnule Tismaneanu, ar fi bine sa visam pentru ca si visul are forta creatoare, pentru ca si visul se naste in mintea noastra ca o proiectie a idealului si, implementat in realitate, poate produce rezultate remarcabile…

      Sau mai bine ar fi sa nu mai visam deloc si sa bantuim trecutul ca un ciudat si oximoronic demers cu intentia de a condamna regimul comunist, demers de care majoritatea covarsitoare a romanilor nu sunt interesati? De ce? Pentru ca au common sense: prezeentul este cel care trebuie sa acapareze energia creatoare a omului intru dezvoltarea unui viitor sanatos.

      In calitate de voce formatoare de idei, domnule Tismaneanu, ar fi mai bine sa va ingrijiti de transmiterea unor idei valide si cu impact creator, nu de faurirea stahanovista a unor manuscrise de sute de pagini care adreseaza un public reinut in jurul unei minoritati tehnice sau stiintifice…

      2. Care este masura vinei la domnia voastra, dle Tismaneanu? Spuneti ca domnul Severin a demisionat dupa incidentul „lista lui Severin”, dar amintiti gestul o singura data, punctand insa de mai mult de trei ori faptul ca ba am avut o gafa de proportii, ba a fost ceva foarte grav etc.

      Remarc atat: „un om politic responsabil promite sa o faca publica dupa care uita de ceea ce a fagaduit spune multe despre labilitatea acestuia”. Domnul presedinte Traian Basescu a spus ca demisioneaza in cinci minute dupa ce este suspendat. Nu a facut-o. Este labil (lucru usor de probat de orice medic psihiatru sau de orice psiholog, la drept vorbind, in cazul domnului Basescu). Dar logica domniei voastre il califica in acest mod.

      Nu cautati explicatii care sa diferentieze situatia domnului Severin de cea a domnului Basescu. Nu asta e important; situatia, principial, e aceeasi, scenariul e identic, deznodamantul e diferit. Sau, pentru un moment, domnule Tismaneanu, ati uitat ca sunteti un mare fan al actualului regim si logica v-a jucat o festa?!

      Deja e prea mult… Jignitor si revoltator pentru orice roman care se asteapta la mult mai mult de la un intelectual si primeste naivitati cursive, dar tendentios de nelogice.

    • Poate ca ar fi util sa prezentati, pentru cei ce nu stiu prea multe despre acea perioada, ce a putut face domnul Basescu atat de groaznic incat sa determine asa antipatii. In cartea domnului Tom Gallagher am citit ca era foarte vocal la sedintele guvernului Ciorbea, dar vazand acum ce figuri triste au facut parte din el si ce evolutii jalnice au avut acestia in anii ce au urmat, nu mi se pare ca un om cu asa vointa si dorinta de a face ceva se putea impaca.
      Nu cumva chiar lipsa de caracter a acestora ii determina sa spuna astazi ca albul e negru si negrul e alb, in pofida evidentelor, doar din dorinta de a-l lovi pe dusmanul lor?
      Ma intreb si eu, simplu cetatean.

      • @Gabriela Guvernul Ciorbea se pierdea in sedinte lungi si inutile, adica totul de discuta in ritmul vorbirii PM. Dupa cum ati vazut ulterior, Basescu este un tip eficace, care stie cum sa abordeze problemele si cum sa le rezolve. Din cauza ca batea apa in piua zile in sir, sigur ca incepea sa-l ironizeze pe Ciobea. De aici porneste intreaga ura a taranistilor pt Basescu, la care se adauga complexul ca Basescu a realizat ceea ce electoratul astepta de la ei si de la ex-presdintele Constantinescu.

  7. da, ce lipsa de bun simt, cum numai pe malurile dambovitei mai gasesti. dar… la ce sa ne asteptam de la unul care sta langa norica nicolai & nepoata ei, marean vanghelie, crin antonescu si victor ponta? de catalin voicu nu mai zic nimic, desi poate ca el i-a aratat prima directie lui adrian severin (spaga) si cred ca e timpul sa i-o indice si pe cea de-a doua (inchisoarea).
    mie mi-e scarba de psd si de pnl.

  8. „…faptul ca un om politic responsabil promite sa o faca publica dupa care uita de ceea ce a fagaduit spune multe despre labilitatea acestuia.”
    Ce bine se potriveste asta si mentorului dvs. spiritual, la care faceti referire din ce in ce mai des in ultima vreme, care si el isi dadea demisia in 5 minute si apoi s-a facut ca ploua. Severin e o nulitate, asa cum sunt majoritatea celor intrati in politica dupa revolutie, care din pacate acum au ajuns sa conduca tara. Nici unul, de la presedinte, prim ministru, ministri, parlamentari si pana la nivelurile de mai jos (poate cu exceptia primarilor care unii mai incearca sa faca cate ceva) nu e cu nimic mai breaz. Niste nimeni ajunsi sa se plimbe cu girofarul prin oras (de fapt s-a multiplicat doar girofarul lui Ceausescu) sub excorta politiei care le deschide calea printre gloatele pe care cica le conduc (asta cand nu isi plimba fundul cu elicopterel – de acolo viata pare mai frumoasa)…

  9. Imi aduc aminte cand eram student la ASE si aveam cursuri intr-o sala apropiata de o sala ce cursuri unde isi tinea cursurile domnul Severin.

    Usa salii era deschisa, si imi era jena, pentru ca era mult zgomot, noi terminseram mai repede cursul si eram la o vorba, si pe de alta parte, pentru ideea nastrusnica ce dovedea cat era de avid de promovare…

    Pentru ca stiam si povestea cu Oxigenul in apa, omul Severin nu m-a surpins niciodata, si doveste ca partidul lui stie sa isi puna interesele mai presus de orice ratiune pentru a isi impune cerintele si doctrinele.

    Sunt doctrinele intelese? Sunt ele acceptate?

    Sau mereu PSD-ul merge pe instigarea la ciolanada pentru a isi stimula membrii care ulterior sunt confruntati cu situatii din cele mai jenante, dar partidul nu ii lasa, ca doar asa se face mare cum a declarat?

    • „Imi aduc aminte cand eram student la ASE si aveam cursuri intr-o sala apropiata de o sala ce cursuri unde isi tinea cursurile domnul Severin.”

      Te-ai gandit vreodata sa te perfectionezi? La „litere”, spre exemplu …

  10. Transformarea proprietatii socialiste de stat (”a intregului popor”) in actiuni –
    intreprinderile deveneau societati comerciale cu doi actionari paritari FPP si FPS –
    s-a creat astfel cadrul juridic pentru privatizare…conceput de Severin

    …replica dura a lui Severin care nu convine cand e contra lui Basescu i-a vizat candva
    pe niste dinozauri extrem de duri – Dan Martian si mai ales Barladeanu – mai rai parca decat Iliescu …ceea ce a si dus la rasturnarea guvernului Roman…
    *
    Finalul lui Severin e lamentabil , dar in momentele acelea 1990 – 1991
    el era varful de lance al spargerii structurilor economice si juridice comuniste…

    Taranistii si liberalii stateau pe margine si chibitau NENUANTAT si contra lui Severin&Roman ca si contra lui Iliescu

    Singurul care a avut un moment de luciditate in acele momente critice
    din vara lui 1991 a fost Dinu Patriciu ….intre timp trecut si el pe lista odiosilor….dar
    care a atras atentia ca
    este de preferat sustinerea gruparii Roman din FSN.

    Nu l-a ascultat nimeni ….nici macar Seniorul…cica mare vizionar ….
    poate ca am fi avut o constructie de tip CDR
    inca de atunci si evitam ”deshertul Vacaroiu& Iliescu”
    din intervalul 1992 1996…
    Poate aveam si Rege in locul tuturor panaramelor prezidentiale…
    *
    Asta nu scuza nerusinarea actuala a lui Severin,
    dar parca nici asa – vazandu-l cazut sa – i mai tragem si noi un picior…

    • Ai oarece dreptate!
      Dar nu uita duplicitatea lui Petre Roman, prim ministru , considerat pe nedrept, reformator; era si s-a dovedit limitat! Reactiile sale la manifestatiile de strada, conflictele de munca si „actiunile muncitoresti” i-l descalifica, atat ca lider de partid cat si ca administrator.
      Acum nici nu merita sa-l pomenim.
      REMEMBER: In 1990 – politic era un nimeni, Brucan l-a legitimat ca PM in guvernul FSN. Psiho -socio – familial era JALE!! – si prezentul confirma!! ramane acelasi „gigolo nomenclaturist”!
      In decembrie `89 si ianuarie `90 „tatucul democratiei originale”, Ion Ilici Iliescu, adunase in FSN si apoi cooptase in CFSN, prin mijlocirea lui Astalos Magureanu tot felul de „figuri”:
      a) ca „cadre” de baza pentru FSN pe toti cei care detinusera functii in UTC si UASC in anii anii 70 (atunci I.I.I. fusese pe cai mari – ministru al tineretului). Acestia puteau da „sange tanar in instalatia neo-comunista” adica: Dan Martian, Ion Aurel Stoica, adrian seveirn etc;
      b) rude ale celor din vechea nomenclatrura, dar cu numai recomandate de la vechea garda (Brucan) si verificate de el.
      Aici PR este tipic: tatal fusese politruc in diviziile militarilor romani comunizati in URSS = dezertori /prizoneri Astazi marea majoritate sunt in retragere, veterani de razboi, care au stipendii si pensii nesimtite, ca mert fiindca ne-au adus comunismul pe tunuri, in timp ce colegii lor care au luptat in Fagaras sau au fost deportari in Baragan se judeca sa li se dea reabilitare juridica.
      Nu prea l-a agreat Ilici – deh… tatal lui PR (Neulander), fusuese comunist ilegalist, facuse campania din Spania, indoctrinase militarii romani in Siberia, era redactor sef la Editura politica, pe timpul cand Ilici studia la Frunze hidrotehnica. In anii 70 Ilici era ministrul tineretului si propavaduia „crearea omului nou”, redacta codul etic al comunistului, iar Petrica, in Franta, studia ingineria si experimenta actiunea castravetilor sculati /murati si a salamului cu zoi…in combaterea acneei post- juvenile.
      c) lichele si scursuri politice ambalate in „ifose mai noi si mai vechi ale politichiei dambovitene” cu misiunea de a contacara formare a si ascendenta la putere a partidelor istorice, prin infiltrare in structuripolitice sau in media. din pacate se mai vad si acum parte din acestea!

      Intrebare: Unde si ca facea Petre Roman atunci? ca in media din Franta, dupa 13-19 iunie 90, si la la Alba Iulia in acelasi an, cred ca era altcineva in locul lui!! Similar la prima revenire in tara a Regelui Mihai. S-a trezit la abia la lovitura din URSS a lui Ianaev contra lui Gorbaciova; intre-timp dormise!!. Si inca mai doarme pe el; se trezeste doar ca sa spuna ceva cotnra guvernului/fostului colreg Basescu la irealitatea si pe antene!! Sunt convins ca doar din motive pecuniare … pampersii costa, daca nu si i-a schimbat la timp!

      • ” in timp ce colegii lor care au luptat in Fagaras sau au fost deportari in Baragan se judeca sa li se dea reabilitare juridica.”

        da …alti criminali care au luptat din necesitate.cand omorasera si deportasera atatia oameni inainte nu s-au mai impotrivit,dar apoi cand cad ei victime ale persecutiei nu le mai convine.ucigasii striga ucigasii

  11. Este incredibil sa constat citind unele dintre comentariile de mai sus ca discutia ajunge la … Basescu.

    Ca sa nu mai vorbesc de cei care il ataca pe dl. Tismaneanu. Este de fapt aceeasi atitudine ca si lui AdS care, prins fiind cu mâta-n sac, cere capul celor de la ziarul britanic.

    Deci nu conteaza ce a facut AdS atata timp cat mizeria est generala iar altii sunt si mai si. Bravo, frumoase concluzii domnilor Razvan, Florin si altii…

  12. Aveti mare dreptate, domnule Tismaneanu, cu aceasta analiza. M-a amuzat la culme idea ideologului-teflon :)
    Dar ceea ce ma intristeaza la culme este reactia opiniei publice, sau mai exact, lipsa de reactie. Majoritatea nu intelege ce a facut asa de gresit dl. Severin, ca a „ciupit” si el de ici de colo, doar asa face toata lumea ajunsa la „ciolan,” nu??

    Multi nu pun semnul de egalitate intre coruptia morala si cea financiara. Multi cred ca dl. Severin ar trebui sa ramana acolo unde e, pt ca, PRIN COMPARATIE, e mai bun decat Vadim sau Becali. Ma exaspereaza greselile astea elementare de logica, venite din partea unor oameni pe care ii credem bine ancorati in niste realitati imediate. Pur si simplu nu inteleg cum nu le e clar ca nu conteaza daca s-a lasat mituit pt 12,000e sau 120,000e, daca amendamentul in sine dauna sau nu Romaniei, OMUL A ACTIONAT IMPOTRIVA FUNCTIEI PT CARE A FOST ALES. Asta e esential. Nu faptul ca stie sa scrie si sa citeasca, in comparatie cu Becali, sau nu face spume de cate ori vorbeste, ca Vadim. Nu ma intereseaza comparatiile. Nu inteleg de ce oameni respectabili din tara gandesc doar plecand de la premisa „raului cel mai mic.”
    Nu exista rau „mic,” exista doar coruptie, lipsa valorilor morale, lipsa coloanei vertebrale si constiinta ca scapa, „no matter what.”
    M-a frapat, in discutiile despre cazul Severin, faptul ca multor connationali nici nu le trece prin cap sa vada ceva gresit in atitudinea lui. Din contra, am fost pusa la colt cu intrebarea „ei, si tu, ce tu n-ai face la fel?” EI, BINE, NU! Nici eu si sper ca nici multi altii! Este o onoare sa reprezinti o tara intr-un parlament international! Cum sa calci totul in picioare, pentru ce??

    Dar la noi oricum, functioneaza logica intoarsa pe dos. La noi oamenii care cred in ceva sunt dati la o parte, se inventeaza perdele de fum, in spatele carora infractori venali isi vad de treaba, iar „prostimea” danseaza fericita in ritm de manele, aratand ca romanii au talent.

    M-a intristat cu totul afacerea asta, sper ca macar PE sa aiba destula putere si sa il bage la cosul de gunoi al istoriei europene pe aceasta non-valoare a politicii romanesti. Ca va fi primit ca un erou invingator si tratat ca o victima, in tara, asta deja imi e clar. Dar macar sa nu ne mai faca de ras in public…

    • Majoritatea nu intelege ce a facut asa de gresit dl. Severin, ca a “ciupit” si el de ici de colo, doar asa face toata lumea ajunsa la “ciolan,” nu??

      Exact asta este! Daca nu suntem pagubitii directi, n-are decat! Nu e o situatie singulara, dar daca a ciupit de la inglezi, ce ma intereseaza pe mine? Nici daca vamesul isi face conac nu ma doare. Bine ca se gasesc tigari ieftine la oachesa din colt! Acu’ a dat unu’ iama-n ei si cine stie cat o sa dau statului?! Ma doare-n cot si de Libia si relatia cu UE. Ce ma intereseaza daca altu’ se cearta cu frantuzul ala? Ce ne trebe’ avioane? Avem nevoie de conced maternal? Ce am intereseaza de Anastasjia aia de zic unii c-o furat? Voturi?! Nu-mi trebe’ …. ca nici nu se mananca, nici nu se bea.

  13. „Imi amintesc cum a vorbit la Washington, prin 1993, despre guvernul Roman ca “guvern disident”. Nu-l stingherea oximoronul. Ori guvern, ori disident, amandoua insa n-au cum convietui sub aceeasi umbrela conceptuala.”

    Optica asta de „disidenţă” se regăseşte, din punctul meu de vederea, chiar şi-n cea mai recentă declaraţie a lui, cum că el ar fi „foarte incomod” – n.m printre colegii de PE – cum că Sunday Times „l-a lucrat” pe „bani foarte mulţi” „la comandă” – n.m de cei incomodaţi de el în PE.

    Recunosc că nu m-ar surprinde ca, exact în acelaşi spirit al acestei disidenţe, să auzim mîine-poimîine de la el şi de la pesedeii noştri că grupul socialiştilor din PE s-a abătut de la ideologia socialistă, că a devenit un grup de interese aservit…

  14. Ma mir oameni buni ca pierdeti timpul cu unul care a raspuns la intrebarea de ce formula apei este H2O, a raspuns stupefiant : comunistii n-au montat filtrele care trebuie. Astfel de oameni promovati, astfel de roade culegeti.

  15. EXCELENT !! acest articol si caracterizarea unui tip de politician „roman ?”
    Tradator din prima zi a intrarii in poltica – l-a vindut pe P Roman in citeva clipe, fara ezitare, acest monstru politic creiat de poltichia romaneasca dupa 1989, are un tupeu sinistru…
    Ar trebuii Dle Tismaneanu sa mai scrieti astfel de caracterizari… Success ! j bilco

  16. Lipseste ceva – faptul ca amendamentul lui Severin a fost introdus de Bodu. Adica un fel de lobby la lobby. Aici nu e pericol?

  17. Am I wrong ?
    Spune dul Tismaneanu .
    In PSD ,in mod special ,sint multe bisericute care tin mai mult de trecut ,decit de situatiile acutale .
    Toti cei care inainte de 89 au avut o pozitie clara in PCR si de preferinta locuia in Primaverii,sint mai egali decit ceilalti .
    Severin inainte de 89 ,nu a fost nimic ;a facut parte din CC-UTC ,ca membru mai mult sau putin supleant .Nu a avut o functie politica .
    Nu i s a iertat asccensiunea mult prea mare si fulgeratoare dupa 89 .
    Singurul care il iarta este Iliescu ,care stie ceva mai multe decit spune despre Severin.
    Severin fiind banuit ca face parte din Internationala Socialista cu sediul la Moscova ,are un ajutor ,dar nu pe fata .
    Asa cum i a fost uitat trecutul in Romania ,probabil ca si la Bruxell ,va fi aceiasi situatie .

  18. Eu as avea o propunere : de ce nu mergem fiecare pe blogul tovarasului Severin , asta e linkul :http://adrianseverin.com/bine-ati-venit-domnule-ambasador-scrisoare-deschisa-adresata-noului-ambasador-al-sua-in-romania-dl-hans-klemm-partea-a-iv-a/ sa-i lasam cate un comentariu . Bineinteles bine argumentat pe cat posibil , cu educatie si bun simt . Cred ca ar fi un exercitiu democratic interesant mai ales in cazul in care Seve s-ar „deranja ” sa ne raspunda .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro