joi, martie 28, 2024

Iași: „Inima orașului” în pragul infarctului (Actualizat)

E complet falsă tema că nu mai vin investitorii, dacă nu vor fi cocoțați la 100 de metri deasupra Palatului Culturii.

Palas 1 a fost prezentat în toate materialele publicitare ca un „veritabil oraș în inima orașului”. Într-adevăr, despre asta a fost. Întâi a capturat inima, a parazitat comercial imaginea Palatului Culturii, de aceea îi și spune „Palas”, a extras tot potențialul patrimoniului istoric și a oferit la schimb un fason ultramodern. Fără îndoială, Iulian Dascălu a pus Iașul pe hartă – prin firmele care s-au stabilit aici– , și are un merit în dezvoltarea industriei IT. Rămas la un moment dat mult în urmă, nu mai e un oraș din care creierele fug automat la București sau Cluj-Napoca.

Cu ce preț? Cunoscătorii spun că a depășit sistematic liniile roșii stabilite la începutul proiectului. Nu s-a putut abține: a ridicat niște etaje pe un turn peste proiectul aprobat inițial – ca mai toți dezvoltatorii imobiliari –, punându-i Palatului o imensă cocoașă de cămilă, dacă e privit de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Apoi, pentru că i s-a permis, a adăugat noi clădiri, îndesind zona, iar în interiorul complexului comercial au apărut magazinele tarabă. Comparați prospectele de la inaugurare și bazarul de acum! Mereu se lucrează la ceva, tot timpul se adaugă noi clădiri, turnuri, tăind perspective, blocând vizibilitatea, aglomerând și blocând circulația din zona centrală. Când se apucă de construit, Iulian Dascălu e de neoprit. E în plin asalt, iar ceea ce propune prin Palas 2 este de un tupeu miliardar.

La dezbaterea de la Primărie de pe 4 decembrie între reprezenții proiectului Palas 2 și societatea civilă au răbufnit multe revolte justificate: din partea comunității universitare, istoricilor, arhitecților ori a celor care suferă din cauza proximității sufocante a proiectului. „Ideologia” acestui asalt urbanistic numit Palas 2 se rezumă la așa-anumitele „straturi urbanistice din diferite momente ale orașului”, care pot să coexiste și ni se spune că e doar o problemă de obișnuiță până vor fi acceptate în mod natural. Ceea ce unora li se pare astăzi un sacrilegiu ar putea fi trecut cu vederea peste un timp.

Palatul aparține unui „moment” al progresului (1925), Palasul 1 „altui moment” (2012), urmează inevitabil un alt „salt înainte”. Iar ei, promotorii proiectului, se prezintă drept niște mesageri exclusivi ai progresului. Ceea ce este o mare, dacă nu completă închipuire. Sunt conștienți că la această ideologie consumeristă, high-tech, aderă în mod natural tinerii și IT-iștii, forța care poate duce înainte orașul. (Desigur, tinerii pot fi încântați. Nu mai pleacă, câștigă bine, au un mod de viață asemănător celui din Occident. Probabil pentru ei nu este un sacrilegiu că Trei Ierarhi va deveni un fel de capelă de rugăciune la intrarea în birou sau mall, ori că osemintele lui Al. I. Cuza, Dimitrie Cantemir ori Vasile Lupu se vor odihni la umbra unui turn megaloman de sticlă). În consecință, cei care au obiecții față de zgârie-nori la un pas de Palat devin automat niște tradiționaliști reacționari, blocați în trecut, pe care istoria (culmea! aia pe care o cam calcă în picioare Dascălu) îi va pune la punct. Oare?

Simulare, Turn lângă Palat

Privind la rece, Iulian Dascălu speculează la maxim inexistența unui PUG, rezultat al unei administrații devenite celebre pentru haosul urbanistic pe care-l încurajează prin aprobările suspecte acordate diferiților „dezvoltatori”. Ne spune printr-un PUZ că el vrea o „dezvoltare urbanistică”, dar în spatele uriașei campanii de PR e foarte evident că avem o luptă fără menajamente pentru spații comerciale și birouri aducătoare de profit. Metru cu metru, stradă cu stradă, azimut după azimut frontul de construcții înaintează spre emblema orașului. Priviți de la distanță, cei doi zgârie-nori, care în proiect flanchează Palatul Culturii, par pilonii unui sarcofag uriaș.

Miliardarul Dascălu pretinde că e un promotor al dezvoltării Iașului, probabil cel mai important. Însă l-am văzut complet indiferent față de un proiect care ar transforma orașul și întreaga Moldovă, dacă ar fi realizat mai repede – autostrada Iași-Târgu Mureș – aspect sesizat și de presa specializată pe business (Ziarul Financiar). Ceea ce ne face să credem că nu dezvoltarea îl interesează în primul rând, ci mult mai mult profitul propriu. Desigur, nu e condamnabil pentru un om de afaceri, dar e amendabil pentru cineva care pretinde că are patalama de „patriot local”, preocupat de viitorul luminos al ieșenilor.

Și totul e vândut cu o urgență: ne pleacă tinerii, nu vin investitorii, pierdem oportunități! Trebuie să facem acolo și nu altundeva! Ceea ce e departe de realitate: „foamea” de spații pentru birouri e atât de mare încât orice clădire de birouri moderne, construită pe o rază de 3-4 km în jurul centrului orașului, ar fi absorbită automat în momentul de față. E complet falsă tema că nu mai vin investitorii, dacă nu vor fi cocoțați la 100 de metri deasupra Palatului Culturii. Iașul e pe hartă și nu-l va da nimeni jos, fără Palas 2. De exemplu, proiectul Silk District face un pariu decent pe fosta zonă industrială. Inspiră mai multă încredere în viitor și dovedește mai mult curaj decât ceea ce propune Iulian Dascălu în „inima orașului”, o zonă deja brenduită.

Indiscutabil, Palas 2 se profilează de pe acum drept principalul subiect de campanie electorală la Iași în anul 2020. Cum ne dezvoltăm? Care sunt compromisurile acceptabile? Ce oportunități reale oferă? Deja a împărțit comunitatea și, spre deosebire de Palas 1, societatea civilă e mult mai atentă și matură decât în 2005. Atunci nu existau dezbateri și inițiative care să ne spună, precum scrisoarea inițiată de istoricul Laurențiu Rădvan, că trebuie evitată schimonosirea patrimoniului. La parametrii actuali, Palas 2 poate fi o catastrofă pentru moștenirea istorică și o imensă bătaie de cap din punct de vedere urbanistic. Beneficii? Mai vedem.

Update: Ref.: Punct de vedere IULIUS

Stimată redacție Contributors,

Ca urmare a articolului de opinie publicat de domnul Mihai Chiper, «Iași: „Inima orașului” în pragul infarctului», în ediția din 6 decembrie 2019, vă rugăm să găsiți mai jos punctul de vedere al companiei IULIUS. 

Propunerile de proiecte ale companiei IULIUS sunt în etapa de analiză și dezbatere publică, o etapă în care acordăm o maximă atenție tuturor opiniilor, argumentelor și sugestiilor comunității, așa cum este și cea a domnului Mihai Chiper, a personalităților ieșene și a locuitorilor. Această etapă ne oferă prilejul de a colecta toate ideile, foarte importante pentru noi, și de a le integra în cele mai bune soluții, care să asigure dezvoltarea orașului, în egală măsură cu protejarea istoriei sale. Nimic nu este mai important decât să nu-i dezamăgim pe ieșeni și pe toți cei care prețuiesc identitatea istorică și culturală a orașului.

Propunerile de proiecte ale companiei IULIUS au la bază abordări complexe, bazate pe studii amănunțite de arhitectură, urbanism și sociale. Avem experiență în construirea unor proiecte de amploare, care să contribuie semnificativ la creșterea comunității. Mai mult, avem experiență în a pune în valoare clădirile istorice importante.

Ne iubim istoria, ne iubim cultura și ne iubim orașul! În același timp, suntem orientați spre inovație și modernitate. Am demonstrat acest lucru în ultimii șapte ani, de când am inaugurat ansamblul Palas, atât prin modul în care a fost conceput, cât și prin evenimentele și acțiunile culturale și educaționale susținute. Un ansamblu care a pus în valoare Palatul Culturii și a făcut ca latura sa sudică să poată fi admirată dintr-o grădină de inspirație renascentistă, amplasată pe spaţiul fostei grădini a Curţii Domneşti. Un ansamblu care s-a ridicat cu grija ca această clădire simbol să fie sigură și să-și păstreze identitatea, ba chiar să fie în centrul unei dezvoltări moderne, pe care să o domine ca imagine.

Același lucru ne dorim și prin noile propuneri de proiecte, care să continue să dezvolte centrul orașului, inclusiv în zona Sf. Andrei. Ne folosim întreaga experiență în operare și ne bazăm pe opiniile celor mai exigenți și calificați arhitecți și specialiști în realizarea lor, cu expertiză și soluții de succes pentru revitalizarea urbană a mari orașe, inclusiv prin integrarea clădirilor moderne în zone cu importanță istorică. Vă asigurăm că în proiectarea clădirilor s-a acordat o atenție deosebită configurării lor (formă, poziționare, înălțime etc.), astfel încât să respecte toate conurile de vizibilitate spre principalele monumente istorice ale oraşului și să garanteze prezervarea axelor vizuale esenţiale pentru peisajul cultural al Iaşului. O grijă specială a fost depusă în sensul conservării perspectivelor consacrate, niciuna din clădirile propuse nefiind în conflict sau juxtapunere vizuală nefavorabilă cu monumentele istorice.

Noile proiecte propuse nu doar că nu vor afecta negativ clădirile importante, ci, printr-o extindere a sistemului de spații publice verzi și pietonale, într-o manieră coerentă și accesibilă publicului larg, vor conecta și vor pune în valoare, ca niciodată până acum, toate monumentele istorice și clădirile cu valoare ambientală, care fac parte din „memoria” ieșeană, într-un proiect comun.

Dezvoltarea din ultimii ani a orașului, din punct de vedere economic, turistic și social, poartă amprenta Palas. Este investiția care a revitalizat centrul orașului, a pus Iașul pe harta industriei IT din întreaga lume, a crescut șansele de angajare și retenția tinerilor, a transformat zona centrală într-o platformă culturală și de socializare pentru întreaga comunitate, a generat venituri consistente la economia locală (peste 20 de milioane de euro până în prezent), a contribuit la atractivitatea turistică a Iașului. Noua investiție are rolul de a  susţine dezvoltarea sustenabilă a orașului.

În același timp, construim cu respect și grijă față de istorie și mărturiile ei, pe care le punem în valoare și cărora le oferim deschidere către public. Construim cu maximă responsabilitate față de comunitate, generând locuri de muncă, parcuri și spații de relaxare, experiențe sociale și încurajând mediile culturale. Construim cu viziune pentru viitor, pentru a oferi generațiilor care ne vor urma repere ale dezvoltării, care să le ofere șanse reale și perspectivele unui oraș cu adevărat european.

Suntem deschiși oricăror opinii și asigurăm comunitatea locală că avem viziunea și dorința de a le armoniza, pentru a face lucrurile bine.

DEPARTAMENT PR IULIUS


Update 2
Stimată echipă PR Iulius,

Ar fi fost de dorit ca un asemenea dialog să se poarte relaxat, prin intermediul presei locale. Însă aceasta e prea slăbită financiar ca să îndrăznească să vă supere. Știți mai bine decât mine. Așa a ajuns textul meu la contributors.ro.

Așadar, realitatea pe care o constat e următoarea: în mass-media din Iași nu mai pot exista opinii critice referitoare la Palas 2 (și asta nu o zic numai eu), ceea ce e înspăimântător pentru libertatea noastră de exprimare și de gândire. Ca urmare, vă sugerez să nu mai folosiți, măcar pe perioada implementării proiectului Palas 2, levierul financiar al publicității în controlul opiniilor oamenilor. În fond, doriți un oraș la picioarele dumneavoastră sau unul alături? Părerea mea cred că o știți: #faraturnuri !

Mihai Chiper

Distribuie acest articol

57 COMENTARII

  1. „E complet falsă tema că nu mai vin investitorii, dacă nu vor fi cocoțați la 100 de metri deasupra Palatului Culturii.”

    Municipiul reședință de judeș Iași va avea carevasăzică un foarte frumos turn în centrul său.

    Păi, dacă București se confruntă de atâta timp cu fenomenul acesta, credea cineva că el nu se va extinde la un moment dat și la celelalte mari orașe?!

    Fondați Uniunea Salvați Iașiul.

    Să vă spun ce urmează. Insuficiența parcărilor, fluxuri de circulație supraaglomerate către centru, haos și nervi, fum și … o taxă de poluare pentru cei ce trec prin Iași și interzicerea mașinilor E1 și E2 etc.

    De ce?

    Păi, simplu. Pentru că un birou se poate închiria cu o sumă mai mare în centru decât la periferia orașului. Este o chestiune simplă de piață. Tot piața poate rezolva problema, prin instituirea unei taxe descurajante de către autorități. Sau, prin măsuri administrative, care interzic un regim de înălțime prea mare în centru, dar îl permit la periferie.

    De ce nu se întâmplă așa? Pentru că șpaga pe care a ia arjhitectul-șef este mai mică decât taxa și oferă o siguranță mai mare în fața eventualelor măsuri administrative. Și pentru că cetățenii Iașului nu se simt suficient de deranjați încât să protesteze, să-l amenințe cu demiterea pe primarul orașului, pe consilierii locali, adică pe cei pe care i-au angajat să-i servească și să le administreze urbea șamd. Adică, în cele din urmă, aceasta este o opțiune cetățenească.

    • @Constantin, pentru că investitorii Iașului nu vin să investească „la tara”, in noroaie! Sa din realiști, industria IT este o industrie curata, este nevoie doar de un birou și un laptop/calculator. Nu este nevoie de utilaje grele, de spatii largi, de curte pentru birouri.

      Mai depărtată de centru este cladirea Continental cu 3000 de oameni în ea. Nici măcar trotuar nu are care sa o lege de oraș. Efectiv se ajunge prin noroaie la ea! Apoi este cazul clădirii de birouri Ideo de după Păcurari. Nu are trotuare care sa o lege de oraș, efectiv noroaie! Clădirile nu au piste de biciclete până la ele.
      Imaginati-va o alee pietonala pe ses Bahlui și o pista de biciclete alaturi care sa lege Iașul de Antibiotice și care să se continue până la Delphi și chiar Metro. Daca 5% din oamenii care lucrează acolo ar folosi bicictela, asta ar însemna minim 200 de oameni zilnic. In schimb, sunt noroaie și încă 4 autobuze a câte 50 de oameni. 5% din oamenii Continental care ar folosi bicicleta sau ar merge pe jos ar însemna 150 de oameni. Un trotuar curat si decent, super aglomerat dimineața și seara!

      De ce ar dori un investitor să meargă prin noroaie?
      Haideți să fim realiști, s-a vorbit de platforma CUG. Cum este ea unită cu orașul? Este de fapt un teren in noroaie! De ce s-ar duce un investitor în noroaie?

      Decât să se protesteze că un investitor privat face ceva, mai bine sa se protesteze ca Primăria sa scoata din noroaie cartierele. Sa le lege de centru prin trotuare și străzi fără noroaie. Sa facă piste de legătură între cartiere și centru. Iar orarul mijloacelor de transport în comun sa fie impecabil. Sa se introduca electricele si sa se susțina transportul nepoluant = pietonal + biciclete + trotinete electrice.

      Singur, din birourile Academiei de pe Copoul spălat zilnic cu mașinuțe automate, priveliștea Palatului luminat este importanta. Dar si pentru cei care muncesc efectiv și aduc bani in buget (nu sunt plătiți de la buget!) contează unde au locurile de munca.
      Paradigma „muncitorilor” care pot lucrau la „furnale” in orice condiții trebuie schimbata. Muncitorii actuali aduc bani in bugetul Iașului și ei trebuie respectați mai mult decât bugetarii care consuma banii din buget. Sigur, știu că vor incepe discuțiile despre „utilitatea” muncii, dar la finalul zilei banii care intra in buget contează, nu filosofiile.
      .
      Daca vrem sa vina investitorii din țările fără noroaie și cu piste de biciclete peste tot, nu îi putem trimite în noroaiele periferiei. Cel mult vor aduce acolo „low jobs” pentru „low people”. Daca vrem „high jobs” pentru „high people”, locația și modul cum ne tratam investitorii contează extraordinar.

      • Solutia ar fi ca Primaria sa lege periferia mult mai bine cu Centrul , nu sa se sufoce inima orasului. Am trait 12 ani in Iasi si am vazut Palasul ridicandu-se. Intr-adevar, nu mai are nici o legatura cu planul initial care era prezentat iesenilor. Din imensul spatiu verde preconizat initial a rams o gluma. Totul e supraaglomerat acolo, supraetajat, inghesuit, sufocant…..
        Gasiti o solutie sa protejati si patrimoniul istoric din zona si sa fie si spatii pentru birouri.
        Pana acum vad ca cei de la Continental nu s-au suparat ca muncesc in zona in care e cladirea lor. Banuiesc ca nici altii nu se vor supara. Primaria trebuie sa faca ce are de facut.
        Eventual si cu ajutorul oamenilor de afaceri
        D-l Chiper are dreptate.

        • @Mary, exact prejudecata gulerelor albe: cei din noroaie nu s-au supărat până acum că muncesc in noroaie. Sa le impunem sa isi facă birourile de lucru tot în noroaie! Pentru că noi, bugetarii din birourile curate și șamponate, ne supărăm și protestăm când cineva ne obturează „priveliștea”.
          Da, tot Iasul este sufocant și aglomerat. Începând cu intrarea în Păcurari și ieșind prin CUG sau Bucium. Dar asta are legătură cu Primăria și lipsa orarelor fixe la mijloacele de transport, nu cu inițiativa unui investitor.

          • Stefan, „investitorul” de care vorbești e mână în mână cu primarul. Dascălu îl unge pe Chirica și pe mulți din Consiliul Local, iar aceștia dau PUZ-uri unde vrea cel dintâi. E un exemplu clasic de cârdășie între un om cu bani și unii care au au capturat administrația locală.

            • Nu prea cred că are nevoie să ”ungă” pe nimeni. Deține o poziție de putere mult mai bună decât are Oprișan în Vrancea sau avea Dragnea în Teleorman.

            • @Paul Mare, toți investitorii sunt „mana in mana” cu autoritățile locale. Și aici, si la București, și la New York (puteți citi și biografia lui Trump și sursele averii sale, unde a făcut el investițiile și de ce fix langa Central Park).
              Dar stati liniștit, deja a fost retrasă propunerea. Terenul va rămâne nefolosit, etajele vor rămâne la fel, nu e pericol că s-ar face altceva. A fost ideea asta de extindere sau nimic. Acum avem NIMIC, hurray!

  2. Beneficii?

    Pai inainte, peste rondul din Podu Ros, se vedea Palatul Culturii, simbolul orasului. Acum vedem un hotel care nu iese cu absolut nimic in evidenta dpdv arhitectural.

    Mergand pe Bvd. Stefan cel Mare se vedea Palatul. Se vede si acum, dar are o „caciulita” de doua etaje ale unui turn suprainaltat cu… 2 etaje fata de proiectul initial.

    De pe treptele Teatrului Luceafarul se vedea Palatul Culturii, acum se vede „showroom-ul temporar” pe care se lauda ca-l vor demola ca parte a noului proiect, desi erau obligati sa-l demoleze inca de la deschiderea portilor. Dar in schimb trebuie sa acceptam o cladire de birouri care va bloca in totalitate perspectiva, iar tovarasul arhitect are tupeul sa explice cum „revitalizeaza” acea esplanada. Deci ei distrug esplanada cu o dugheana si ne explica apoi ce fain va fi cand dispare dugheana aia.

    In cealalta parte a monumentului avem doua sali de evenimente construite aproape langa peretele cladirii. Parca au si fost declarate ilegale de catre o instanta, insa oricum fiecare cladire este detinuta de cate o alta firma „Palas 1”, „Palas 2”, …

    Turnul de straja? A ajuns in spatele unei mediocritati cu fatada de sticla.

    Momentan, de pe Pasajul Alexandru cel Bun se vede superb Palatul Culturii noaptea. Dupa cate observ eu in planurile extinderii Palasului, acea perspectiva are foarte mari sanse de a fi blocata de turnul din imagini.

    Proiectul initial era superb si ar fi pus in valoare simbolul orasului. Apoi, dupa un clasic „bait and switch”, avem niste cladiri de birouri care nu se remarca prin nimic, ci doar acapareaza pas cu pas una dintre foarte putinele cladiri interesante din oras. Atat.

    Dupa cum a mentionat si autorul articolului, orasul are destule zone unde se pot construi si cladiri de 100000000 etaje. La numai 10-15 minute de mers *pe jos* sunt o gramada de platforme industriale pe care se pot face proiecte de regenerare urbana. Deci vrajeala ca singura conditie de dezvoltare economica a orasului tine de aprobarea tuturor cladirilor in acest proiect este pur si simplu o vrajeala.

    In incheiere, am si eu o intrebare pentru cei care sustin sus si tare ca Palasul are o imensa contributie la IT-ul din Iasi. Sa inteleg ca daca se facea Palasul la Ciorogarla, acea localitate ar fi devenit o forta in IT, nu-i asa? :)

  3. Orasele concureaza intre ele pentru oameni. Azi, Iasul sau orice alt oras concureaza cu Bucuresti, Amsterdam, Paris, etc.

    Daca cineva crede ca cu 2-3 masuri poti face multe se inseala, cu foarte putini bani poti face usor o calatorie de WE la Amsterdam si vedea diferenta. In afara de acel IT-ist care are birou frumos, el are si familie, copii. Ca sa nu plece la Amsterdam in afara de oras frumos, conditii frumoase de lucru, e nevoie si de conditii competitive pentru copii si sotie, medicina, locuri de distractie, si nu in ultimul rand sa te bucuri in fiecare zi ca esti in cel mai bun loc.

    Acum despre turn. Desigur trebuie facute si 2-3 turnuri dar cu foarte mare atentie. Se pot face si cladiri extraordinare pe orizontala, vezi sediile marilor companii din lume. Cel mai bine ar fi de atras cateva companii mari sa deschida birouri la Iasi. E mult mai important ce e in jurul cladirii, transportul, spatiile publice.

  4. Adevarul e ca puteau sa-l puna mai peste BachLui, daca nu exact peste CUG, insa cum ar mai fi ajuns acolo boierii si cu ce?
    Caci una e sa te scobori din casa direct pi shentru, ca sa-ti plimbi ce ai/ detzii prin zona, si alta e sa treci BachLuiu, deoarece Zarurile n-au fost inca ARUNCATE!
    (si au voie sa construiasca pe spatiul verde? acolo nu era cumva o ramasita de parculetz?)

    • … l-am văzut complet indiferent față de un proiect care ar transforma orașul și întreaga Moldovă”!
      Presa anafabeta, de orice tip, si omul de afaceri PRAGMATIC, in mod cert de succes, NU vor face niciodata casa buna. Dar parca aveati pe acolo, in vale, chiar linga Podu Rosh, o facutate de Constructii in cadrul careia functioneaza si cea mai veche facultate din Romania in domeniu – cea de „Podurilor si Shusele”! Zic, poate ar trebui sa-i intrebati si pe ei de ce Iulian Dascalu nu pune Botu.
      (pp ca e total dezinteresat si de Ungheni Moldova – inseamna ca are si fler diplomatic, simte lucrurile mai ceva ca UNgureaNU!

    • Până și în Londra, oamenii cu pretenții locuiesc și lucrează doar la nord de Tamisa :)

      Investitorii din Qatar nu știau subtilități din astea londoneze, dar le-au descoperit atrunci când au investigat de ce rămân nevândute apartamentele din The Shard (în traducere Ciobul de Sticlă). E cel mai înalt turn din Londra și din Uniunea Europeană, dar așa cum spunea un potențial cumpărător: ”Toți prietenii mei locuiesc la nord de Tamisa. Dacă îmi cumpăr apartament în The Shard, or să creadă că am probleme cu banii” :)

      Până la urmă s-au instalat acolo Shangri-La și Al Jazeera

  5. Uritirea oraselor in numele progresului (si al afacerilor gri) e o boala mondiala veche. Din fericire unii au fost mai intelepti si au pastrat caracterul istoric al anumitor cartiere / zone, fara sa amestece stilurile arhitecturale. Cartierele noi, parcurile industriale etc au fst construite la periferie, unde a fost loc si de infrastructura necesara. Din pacate, in numele progresului altii au facut si vor face o varza arhitecturala cu o infrastructura insuficienta.

    • Asta pentru că au avut ce să păstreze. În Praga, ”Orașul Nou” e dinainte de 1400 și e cel mai nou dintre cele 5 orașe separate care formează Praga de astăzi. Când s-a înființat Universitatea Carolina la Praga, Dragoș încă nu descălecase, iar Iașul încă nu era menționat de nimeni pe nicăieri.

    • Un alt exemplu edificator: la români există basme gen ”a fost odată un împărat care avea 3 fete, iar fata cea mai mică …”. Românii nu au avut niciodată împărați și erau conștienți că împărații sunt în țări îndepărtate. La cehi, fata cea mică a împăratului din poveste era prințesa Libuše, iar nepotul ei Borivoj, cel care a fondat Praga după profeția ei, chiar este atestat istoric.

      • Totusi un imperiu ceh nu a existat – prințesa Libuše, ar fi devenit regina nu imparateasa. Românii au avut imperiul/țaratul vlaho-bulgar.

        • @A. Iosu – ”tehnic” vorbind, aveți dreptate. Tatăl lui Libuše era duce, nu era împărat. Dar nu cred că la românii din epoca medievală exista vreun corespondent pentru duce, n-am auzit despre niciun basm românesc incluzând un asemenea termen. Ierarhiile românilor erau mult mai simple, iar ce era mai sus de voievod era rege sau împărat.

          Ideea era alta: alte națiuni au avut perioade de glorie în epoca medievală, deci e normal să păstreze cartiere sau orașe de-atunci. România e un stat foarte tânăr, abia trebuie construit, nu are de ce să se închine la trecut. Nu a propus nimeni demolarea Palatului Culturii, care oricum nu are nici măcar 100 de ani.

          O fi Palas-ul prea modern pentru gusturile unora și altora, dar deocamdată e nevoie de activitate economică, astfel încât să se oprească emigrarea. Ați fost în Londra, în City? Nu prea sunt palate și castele medievale. Și-au făcut chiar și aeroport pe Tamisa (EGLC – London City) cu investitori din Kuwait, astfel încât să poată urca în avion chiar din fața băncii. Pista e atât de scurtă, încât zborurile spre Statele Unite nu pot lua destul combustibil și fac escală de realimentare în Irlanda, la Shannon, exact ca pe vremea Războiului Rece. Dar bancherii urcă în avion chiar din fața băncii, pentru că asta contează.

          • @A. Iosu – am glumit cu urcatul în avion din fața băncii, n-o luați în serios :) Sediul ING Bank e în City, dar sunt vreo 7-8 mile până la aeroport, iar Citibank e în Canary Wharf, la vreo 4 mile de aeroport.

        • @A. Iosu – am uitat un mic amănunt pe care aveam de gând să-l includ în comentariul precedent: în urmă cu 1200 de ani, cehii erau destul de civilizați încât liderul lor să fondeze un oraș, fie și pe baza unei profeții făcute de bunica lui când era fată :)

          În urmă cu 1200 de ani, despre români nu prea se știe cu ce se ocupau, probabil aveau doar sate împrăștiate prin păduri. Iar despre Iași nu se știe până în ziua de azi să fi avut vreun întemeietor. Probabil era de mult timp un târg oarecare, cum sunt atâtea altelea. Dotat cu un han pentru călători încă dinainte de a fi fost dotat cu prima biserică pentru localnici.

    • Iasul nu e nici Praga si nici altceva. Este suficient sa vedem imaginile interbelice.
      Avea un caracter definit si era un oras elegant. Dar au navalit peste el mai intii ciuma comunista
      iar acum cea corporatista, cu mantrele eterne: investitori si altele de aceeasi natura.
      investitiile nu se fac numai in centrul vechi al orasului. In toata lumea se fac la periferie.

      Nu ne mai ramine decit sa ne rugam la Dumnezeu, inainte de a muri sufocati…

  6. EXCELENT!
    Moare si capra vecinului!

    Capitala, atat cat a ascapat de demolarile ceausiste, a fost de mult slutita de zgarie-norii ridicati mai ales dupa 2000.
    De abia astept sa moara si capra vecinului, azi la Iasi, maine la Sighisoara si Sibiu, sa rasara puzderie de cladiri inalte, din otel si sticla!
    Asta se cheama „etica si echitatea socialiste” …

  7. Si Palatul Culturii, la vremea lui, s-a potrivit ca nuca in perete cu arhitectura existenta pe atunci in jur (si cu cladirea care fusese inainte pe acel amplasament, pierdere arhitecturala de proportii a Iasului). Apoi, rand pe rand, marii oamenii ai urbei s-au straduit sa-l aduca la nivelul de cea mai reprezentativa cladire a orasului si populatia a acceptat fara sa clipeasca astfel incat azi toti afirma cu mana pe inima ca asta-i cladirea cea mai minunata a orasului. Sa fiu eu oare singurul de parere ca stilul Palatului Culturii e ceva de import, care nu are prea multe in comun cu urbea moldava?…

    Da, problema cu parcarile, cu circulatia, aglomeratia, spatiile verzi si alte alea, da. Dar ca nu se potriveste cu neo flamboyant ul colos existent, hm, nu toti suntem de o parere si de un gust.

  8. In situatia in care iesenii nu sunt de acord cu turnurile din cadrul proiectului Palas 2, consider ca acest proiect ar trebui mutat in orase precum Piatra Neamt , Suceava sau Bacau. Ar fi pacat sa se renunte la ele. Poate ca cetatenii din alte orase, – vaduvite de investitii (precum Piatra Neamt) – ar putea beneficia de asemenea investitii. Iasiul are suficiente investitii. Au dreptate profesorii bugetari de la UAIC. Este nevoie de o dezvoltare mai echilibrata in zona Moldovei.

    • Tipic. Can nu aveti argumente solide impotriva unei ideii aruncati cu noroi impotriva sustinatorului ei. Nu sunt un bugetar platit de Academie si tot cred ca d-l Chiper are dreptate.
      Investitorii nu se vor duce in Piatra Neamt sau in alt oras pentru ca ii intereseaza Iasiul.

      Si cred ca nu le-ar fi greu sa-si construiasca cladirea in alta parte, mai pe malul Bahlului de exemplu…sau de exmplu de ce d-l Dascalu nu-si demoleaza primul sau mall construit in Iasi in zona Tudor Vladimirescu, oribilul cub de beton construit acolo si construieste un turn frumos de otel si sticla care are la parter parcare si zona de mall.

      • „(…) oribilul cub de beton construit acolo”. Da, si mi-e mie dor din cind in cind de vechea cantina comunista care a fost transformata in mall. Era o bijuterie arhitectonica.

      • Nu sunt iesean, sunt pietrean. Nu am niciun interes oneros, patrimonial sau de alta natura in aceasta “cestiune”.
        Am analizat proectul Palas 2 si mi se pare mai mult decat REZONABIL.

        Nu pot sa nu observ ca iesenii au protestat/ protesteaza:

        1. cand s-a construit Iulius Mall pe structura vechii cantine studentesti;
        2. cand s-a construit complexul Palas; proiect care a adus Iasiul in proximitatea Clujului si Timisoarei ca dezvoltare economico-sociala
        3. pentru ca se doreste o investitie in zona industriala – Teba – Silk….
        4. cand s-au facut investitii la aeroport (terminale + pista)
        5. cand se doreste constructia soselei de centura…
        6. cand se doreste a se implementa proiectul Palas 2
        ……etc
        …… in general cand se doreste a se face ceva…..oamenii din Iasi protesteaza; de cele mai multe ori din ratiuni ce tin de un soi de amestec de fudulie academica, ipocrizie provinciala si moldovenism retrograd…..
        In zona Moldovei le avem cu “verbas”, mai putin cu “factas”. Dezbatem, uram si contestam zeci si sute de ani, pana cand constatatam ca am ramas de izbeliste, vesnic nemultumiti si nerealizati.

        Sunt constient ca sunt interese, unele neortodoxe. Nu exista “maxima moralia” pe lumea asta.

        Dar, una peste alta, ii prefer pe: Dascalu, cu toate pacatele lui, pe toti IT-stii, inginerasii si antreprenorii
        entuziasti, si toti cei care vor sa FACA ceva pe lumea asta, in detrimentul unor bugetari sau gica-contra moldoveni. Tocmai d-aia nu merg lucrurile de sute de ani in Moldovioara noastra.

        Cat despre profesorii bugetari. E fain sa fii prof sau intelectual subtire la UAIC. Pregatesti in mare parte viitori bugetari. Daca ai fi intr-un mediu concurential, poate ca ai sti cat de mult inseamna sa ai un loc de munca si sa performezi (in tarisoara ta) intr-un areal in care domeniul/sectorul public si investitorii privati iti dau o mana de ajutor. Altminteri – iei drumul pribegiei prin alte regiuni din tara sau strainatate.

        Il asteptam pe domnul Dascalu la Piatra Neamt. Poate ca nu oferim ce are Iasiul, dar avem entuziasm si dorinta. Toate au un INCEPUT. Asteptam un Silicon Valley la poalele Ceahlaului. Nu e Iasiul, nici buricul pamantului, nici buricul Moldovei.

  9. Un oras hidos, plin de blocuri comuniste oribile, in care ‘intelectualii’ se revolta ca niste capitalisti le taie privelistea..pretioasa. Jenant.

  10. O, cum ne cramponam de detalii și mofturi! Firesc este sa ne focusăm pe oameni, sa facem lucruri care sa ii ajute pe oameni, nu sa îi oprească în a-si trăi viața!

    Sunt perfect deacord cu „turnul” daca asta va ajuta viața a peste 1000 de ieșeni care vor lucra aici. Și va ajuta inca 4000 de oameni – familiilor lor! Palatul Culturii nu da de mâncare nimănui și nu plătește ratele nimănui, e doar un consumator de la buget, că toată administrația ieșeană. Priveliștea se poate vedea frumos și în picturile de la Luvru daca sunt bani de avion până acolo!

    Mă enervează enorm „grija” pentru „priveliști”, pentru spatii verzi, și nu grija pentru oameni. Ca exemplu, este enervanta refacerea parcului cu steag avand alei super înguste și semne „nu călcați” fix in fluxul de mers. Ne cramponam de mofturi și uităm că oamenii sunt importanți, ei trebuie să aibă alei late de mers, nu bănci în picioarele lor (și ca în parcul din fata Postei din Podu Ros unde oamenii sunt forțați să se înghesuie printre pensionari pentru că vai, „spațiul verde” e de neatins! La fel și în parculetul din fata Palatului, fără alei pietonale dar „iarba verde” cu „nu călcați” generoasa!) Ne plângem acum că nu știu ce roata sta in mijlocul orașului în timp ce parcul din fata Teatrului Național găzduiește doar niste boscheți insalubri.
    Haideți să fim mai pragmatici și mai orientați către oameni, nu către „priveliști” și „nu călcați” și alte inutilitati”!

    Din marketing este știut că există o tehnica de punere din valoare prin alăturare. Palatul Culturii este mult pus în valoare prin faptul ca Palasul este in jurul lui. As fi curios cate activități independente ar avut Palatul Culturii daca nu ar avea atatia tineri în jurul lui. Palatul a devenit un simbol pentru că întreaga zonă este un simbol. Și cu cât se mărește zona, cu atât crește valoarea simbolului.

    Vitala pentru Iași este cresterea economică, nu „priveliștea”. Dar sigur, moldovenii sunt in general „molcomi” și țin mai degraba la fineturi din acestea, gen „priveliște”, „iarba verde”, „boscheți”, „panseluțe”. Orice dar sa nu facă nimic că sa fie puși la treabă. :|

    • ”Palatul Culturii nu da de mâncare nimănui și nu plătește ratele nimănui, e doar un consumator de la buget, că toată administrația ieșeană.”
      ”Sunt perfect deacord cu “turnul” daca asta va ajuta viața a peste 1000 de ieșeni care vor lucra aici.”
      Daca atat puteti, nu mai bine va petreceti timp la food court la mall? Pentru ca se pare ca va pasa mai mult de potol, decat de istorie si identitate! Maica-mea a muncit 30 de ani in industria ceausista! Acum, pe locul fabricii e un maidan! Miile alea de locuri de munca le garanteaza cineva pentru 30 de ani? La cum evolueaza industria IT si la cum cresc salariile, va garantez ca in 10 ani se muta totul in Pakistan!

    • „O, cum ne cramponam de detalii și mofturi!”

      Păi, dacă este un detaliu, de ce nu-și mută moftul ăla de turn la marginea orașului?

      Adevărul e că este de fapt un detaliu pe foarte mulți bani. Iar ceea ce ziceam eu mai sus este că dac-s mulți bani, o parte consistentă din ei ar trebui să ajungă la cetățeni, cei care ar trebui să suporte hidoșenia din sticla și aluminiu.

      Astfel de „dizarmonii” arhitecturale nu au fost acceptate în orașele civilizate, în care există regului cu privire la stilul și cromatica clădirilor dintr-o anumită arie. Moftangiul român (ori de aiurea, dacă i se permite de către autoritățile alese de către cetățeni) consideră că, dacă poate obține un venit mai mare din exploatarea poziționării construcției sale, aspectul estetic nu contează.

      Cum ziceam mai sus, aspectul estetic, deosebit de importnt la popoarele civilizate, nu este singurul, pentru că aglomerarea centrului creează probleme edilitare de tip funcțional. Iar aceste inconveniente publice au o singură cauză: beneficiul privat al investitorului.

      Ideea că programatorii nu-și pot duce laptop-urile câteva sute de metri mai departe este ridicolă…

      • Impozitul pe clădire și teren se duce la bugetul local. Taxele și impozitele plătite de companiile din cladire se vor duce și la bugetul local. O parte din taxele și impozitele plătite de către salariați se duce la bugetul local. Tva-ul pe orice cumpărătură a acestor salariați, la magazinele din oraș, se duce la bugetul local. Impozitul pe casele și mașinile celor care vor lucra aici se va duce in bugetul local (daca se vor stabili în Iași și nu în suburbii). Grădinițele private vor fi plătite și din banii celor care vor lucra aici. Școlile private și spitalele private vor fi plătite și din banii celor care vor lucra aici. Biletele de la opera/teatru/filarmonica vor fi plătite și de cei care vor lucra aici. Sălile de sport vor fi plătite și din banii celor care vor lucra aici. Amenzile de parcare greșită a celor ce vor lucra aici se vor duce in bugetul local. Abonamentele/biletele pe mijloacele de transport vor alimenta regia de transport. Apa pe care o vor folosi la băile clădirii va fi pompata de regia din Iași. Ridicarea gunoiului va fi plătită către regia ieșeană. Paza clădirii se va face de către o companie ieșeană. Alte mici afaceri se vor dezvolta pe lângă.
        Incercati sa ganditi in oportunități și nu in mofturi. Da, aș dori ca ai mei copii să rămână în Iași când termină școala, să facă facultatea aici si să lucreze în cladiri curate, nu in noroaie. Mi-aș dori ca toți tinerii Iașului să rămână să lucreze în Iași, sa fie alaturi de familiile lor. Sa oprim plecarea către exterior, către Cluj sau București. Între viitorul copiilor mei alaturi de mine și „priveliște”, aleg clar viitorul copiilor mei in Iași. (Ok, pot înțelege/accepta că unii nu au copii și au alte priorități și viziune pentru Iași, îmi cer scuze pentru vehementa. Mai pot accepta ca unora sa li se para ok sa le plece copii, dar ei sa aibă priveliște – e o chestiune de alegere personala. Îmi cer scuze și față de ei pentru vehementa mea).
        De ce nu este construita altundeva? De ce nu SI altundeva?

    • Am inteles: „oamenii sunt fortati sa se inghesuie printre pensionari” – deci pensionarii NU sunt „oameni”!
      Or fi niste gunoaie, ashaaa… >:
      ABSOLUT relebant pentru tipul de mentalitate! :P

      • @Codruta, știți exact despre ce vorbesc?
        Intre Centru și cartierul Nicolina -CUG legătură pietonala este făcută printr-o alee de parc care are 1.2 – 1.5metri lățime și bănci pe ea. La mijlocul aleii/parcului sunt mese de șah. Dimineața și seara fluxul de oameni care circula între cartiere folosesc doar aceasta alee. Și nu sunt puțini cei care aleg sa meargă pe jos, cu bicicleta sau cu trotineta electrica. Toți sunt pe aceeași alee îngustă cu bănci și mese de șah.

    • „Perfect de acord” suna ca dracu ca sa-l citez pe un ilustru politician fost FSN devenit apoi senator liberal. Cand începem să siluim limba română pasul urmator este sa deschidem un bazar la Voronet.

      • @Cinicul, mofturi de guler alb. Ceva constructiv pot găsi în postările tale? Sau e doar așa, când nu ai argumente, te iei de nimicuri?
        Da, am multe dezacorduri în postările mele, mi le asum.

  11. Stimate PR Iulius,
    Aș fi adăugat la acest zarzavat triumfal de cuvinte și „legal” – „legalitate”, așa, că să fie.

  12. Stimate PR Iulius,

    Ar fi bine sa raspundeti iesenilor, pe care ii indragiti asa de mult si pe care ii doriti alaturi in realizarea palas2, de ce:
    1. blocul turn din cadrul proiectului palas 1 se vede de pe Bdv. Stefan cel Mare si de ce e mai inalt cu 3 etaje decat in planul initial? „O grijă specială a fost depusă în sensul conservării perspectivelor consacrate, niciuna din clădirile propuse nefiind în conflict sau juxtapunere vizuală nefavorabilă cu monumentele istorice.”
    2. cladirea temporara de pe esplanada teatrului Luceafarul nu a fost daramata pana acum? „Am demonstrat acest lucru în ultimii șapte ani, de când am inaugurat ansamblul Palas… „. De 7 ani acea cladire a functionat, grupul iulius a castigat bani buni dar cladirea nu ar fi trebuit sa mai fie acolo…

    Iar propunerea unui asemenea turn de sticla „lama”, la foarte mica distanta de blocurile K nu prea denota ca „…ne bazăm pe opiniile celor mai exigenți și calificați arhitecți și specialiști în realizarea lor, cu expertiză și soluții de succes pentru revitalizarea urbană a mari orașe..”.

    Si DA, majoritatea articolelor din presa locala, care prezinta noul „upgrade palas” nu permit comentariile, curata transparenta ..

    La urmatoarea intalnire publica pe tema aceasta, sa le puneti cate o bulina cu „PP” persoanelor care vin cu intrebari de genul „cate locuri de munca va aduce noua investitie”, „palas mi-a oferit blabla” samd …sunteti penibili cu asa ceva.

    „Ne iubim istoria, ne iubim cultura și ne iubim orașul!” e doar un slogan fara acoperire, faptele va contrazic pana acum.

  13. N-am inteles de ce magaoaia nu poate fi construita in alta parte!
    Adica Marii IT-isti din Iasi nu poa’ sa stea cu nasu’ in monitoarele lor, decat daca centrul orasului e stricat?
    Ce vrea acest asa-zis „dezvoltator”? Sa faca un oras de roboti> Say care e faza?
    Precedentele NE-respectari ale angajamentelor pe linie de „dezvoltare / urbanism” nu conteaza? Nerespectarea angajamentelor initiale nu denota ca ar fi cam tzepar?

    • Astăzi IT se poate face și stând ls Harlau. Trebuie sa vii o dată pe săptămână sa dai nasul cu un șef care-ti plăteste salariul.

      • Exact, și hârtiile celor de la Finanțe se pot roti de la Hârlău, și agenția de drumuri poate pleca linistita la Bacău, și Amazon se poate reloca la Holboca. Sa fim serioși, astăzi când totul se face prin Internet, mă și mir că iese lumea din casa! Remote e cel mai simplu. Nici nu e nevoie sa te vezi cu „șeful”, este Skype pentru asta.
        Businesses, clienți, parteneri, meetinguri, strategii, despre ce vorbim aici? Aeroportul e oricum in colaps, nu are cine sa mai vina. Sa nu se mai construiască nimic, din contra, sa se dărâme și ce mai este, pentru o priveliște impecabila! :|

        • Trebuie sa va reamintesc ca marile progrese in IT nu au inceput in turnuri de 30 etaje din beton si sticla, ci din garaje. E drept ca a trecut ceva de atunci dar nu este absolut necesar sa platesti o chirie exorbitanta intr-un astfel de turn ca sa ai succes in IT.
          Problema fundamentala a complexului Palas este ca faza I a fost construita abuziv pe un teren a carui proprietate a fost contestata in justitie si inaugurata cu participarea lui Victor Ponta, pe atunci prim-ministru si, paradoxal, jurist.
          La fel ca si turnul construit la cativa metri de biserica catolica din Buc, autoritatile au consfintit abuzul pentru ca, nu-i asa, odata contruit ar fi pacat sa ne impiedecam de o biata lege.

          • @Cinicul – da. Odata construit, demolarea lui ar fi o manifestare patologica a dorintei de a face ordine. Legea e o simpla conventie intre oameni, nu face parte din structura Universului :) In comunism, legea a fost frecvent folosita pentru a instaura o ordine patologica, iar unii si-ar dori sa fie la fel si azi.

            Ce castiga societatea, daca se demoleaza acel turn? „O lectie usturatoare”, eventual? Hai, fiti sincer si explicati in ce ar consta satisfactia dvs daca ar fi demolat acel turn.

          • @Cinicul, da, a trecut mult timp de atunci. Chiar foarte mult. Găsiți pe Google noua clădire Amazon din Seattle, futurista și ne-clasica. Afacerile se fac acum in astfel de clădiri, nu în garaje. Afacerile mari, nu poveștile!
            Afacerile mari se fac în clădiri mari și importante, va va spune @Harald cum este cu city-ul londonez și cât de mult contează locația afacerii.
            Cum credeți că s-a ridicat Dubaiul? Protejandu-si dunele de nisip? Ați văzut vreodată (pe google macar) city-ul din Singapore construit pe pământul importat pentru a fura spatiu din apa?
            Sigur, putem menține Iașul la nivel de „garaje”, nu e problema, cine vrea sa muncească adevărat pleacă oricum afara, in clădirile alea civilizate. Nu putem avea proiecte majore sau joburi majore sau responsabilități majore daca stam in colibe. Nu ne putem dezvolta oamenii daca ii ținem la nivel de colibe. Peste un anumit nivel, un angajat ieșean din mediul privat este forțat să plece daca dorește un job mai provocator dpdv tehnic
            Investitorii nu oferă „noroaielor” încredere să le rezolve problemele.
            „Problema” Palasului este trecutul și inerția moldovenilor, nu viitorul. Oamenii care nu vor să renunțe la confortul știut pentru a accepta un viitor mai bun chiar la ei în oraș. Ieșenii sunt obișnuiți să meargă „afara” pentru normalitate, nu pot înțelege că pot avea „afara” chiar în orașul lor.
            Orice scuze despre trecut sunt doar scuze. Se aud așa de multe vorbe în Iași și în Moldova, suntem campioni la vorbit, la poeti și scriitori. Dar nu suntem deloc campioni la fapte, la a mișca lumea înainte. Noua ne place să stăm inerți cu Miorita alaturi, așteptând Muntenii și Ardelenii să facă, noi sa murim cu priveliștea alaturi.
            Proiectul Palas se adresează viitorului, copiilor care cresc acum, nu celor pentru care doar priveliștea le-a rămas importanta.

            Cred că lumea mea și lumea dumneavoastră nu se intersectează. Unii își doresc mai mult, alții stau blocați în trecut și în povești. Nu doream sa las ca inerția dumneavoastră să tragă în urma visele mele pentru copiii mei in Iași. Dar acum știu că e bine sa investesc in școala din Cluj, când va fi timpul. Începând cu profesorii universitari de aici, viziunea e una orientata spre trecut, nu spre viitor. :|

  14. Imi aduc aminte cite valuri de cerneala au curs cind s-a facut Palas1. Ca vai, ca se strica zona, ce e o barbarie, ca „ne raneste sentimentele”, ca asta nu mai e „capitala a culturii”, ca o sa fie un buboi pe fata orasului. Daca nu s-ar fi facut, pasteau in continuare oile in spatele vechiului strand, sau, mai rau, niste smecheri de-ai primarului ar fi construit hidoase si inghesuite apartamente-cutii de chibrituri.
    Ar fi ramas acelasi oras prafuit, dar cu aere si cu aceleasi tinguieli.
    In citiva ani, Palasul a devenit centru nervos al orasului.
    Ca vaaaai de mine, de ce nu se duc IT-istii (mama lor de sofisticati!) sa butoneze computerele in zona industriala, in Dallas, sau chiar in Pacuretz? Sa mearga acolo si, eventual sa manince si ei niste salam cu soia! Nee, nu le place noroiul si nici tramvaiul 3 …
    Pai cam de asta s-a facut si City-ul londonez.
    Haideti fratilor, sa-i fugarim pe astia, sa mincam molcom bors si sa ne uitam cum fac imobiliarii lui Chirica smenuri. Sa ne batem pe umeri si sa suspinam, vaaai ce frumos mai e teatrul, uf, ce blinda e umbra teiuluui si ce frumos pasesti la vale din Copou….
    In timpul asta altii judeca limpede, fac planuri penru viitor, aloca resurse si asigura crestere si joburi.

  15. Partea interesanta e ca, genul acesta de investitii (care presupun modernitate, valoare adaugata, combinatie intre istoric si contemporan), se faceau de obicei „in alta parte”. De unde si vaicareala ca la Iasi nu se intimpla nimic, ca „nu am avut noroc”, etc. Cind apar asemenea initiative, hopa! si circotasii: „…. aaa, pai nu asa…”.
    In ’90, la Vaslui, dupa un miting al FSN, multimea furioasa a devastat citeva chioscuri din centru – primele semne ale comertului capitalist. Le-au facut una cu pamintul. Era ceva ce stirnea minia proletara. Ce e aia initiativa privata? Sa se imbogateasca unii pe spinarea noastra?!
    Se pare ca acest mic demon inca mai lucreaza.

    • Ce modernitate, valoare adaugata, combinatie intre istoric si contemporan? Vorbim de banale cladiri de birouri, nu de Sagrada Familia.

    • „…genul acesta de investitii (care presupun modernitate, valoare adaugata, combinatie intre istoric si contemporan), se faceau de obicei “in alta parte”.”

      Dap!
      Doar că „altă parte” nu înseamnă neapărat altă țară, cum manipulatoriu se argumentează, ci cu o mie de metri mai departe de monumentele arhitectonice. Adică, așa cum au făcut și cei din alte state, mai civilizate decât al nostru, punându-și în valoare clădirile de patrimoniu și exploatându-le eficient într-un mod inteligent.

      Dacă problema investitorului este că valoarea investiției sale este mare doar dacă se află în buricul orașului, se cheamă că e vorba despre un „tun imobiliar” și nu o viziune pe termen lung. Adică, una conform căreia dezvoltarea orașului se face sistematic, unde clădirile de birouri sunt amplasate în centre de afaceri construite la periferia actualei urbe. Adică, într-un spațiu în care există posibilitatea creării unor parcări și căi de acces suficiente și ușoare, fără costuri ridicate la această dată, a amenajării unei infrastructuri performate și a spațiilor verzi aferente șamd. Ei bine, asta, pe scurt, este o viziune pe termen lung cu privire la dezvotarea orașului.

      Dacă un „băiat deștept” vrea prin absurd să demoleze Palatul Culturii, pentru a cosntrui un mall (cum s-a întâmplat, de altfel, cu Casa Radio din București), asta nu este o investiție, ci un „tun imobiliar”. Iar cei care fac posibil, susțin etc., un asemenea proiect sunt cel mai probabil interesați direct.

  16. Gata domnilor protestatari, ați avut câștig de cauză! Victorie pentru „priveliște”!
    Investitorul urechit cu multa superioritate si indrăzneala pentru ideea de a mai face câteva locuri de munca in Iași a decis că este loc și în Suceava, Cluj sauTimișoara de investiții. Nu e musai sa le facă la Iași! (Copii noștri pot pleca linistiti, nu-i pericol de noi locuri de munca!) Nu trebuie sa vă roage el sa ii permiteți să vă ridice din noroaie. Va va da Palatul și „priveliștea” de mâncare! Mă rog, bugetul central, din taxele și impozitele celor care muncesc real in noroaie.
    Desfaceți șampania cumpărată din banii de bugetar, strânși și din taxele lui, o meritati!
    (Probabil urmează îngropat si Silk Districtul, nu se mai aude nimic de el! Bravo molcomi, inshetisor prin noroaie și cu priveliște!)

  17. Am ascultat transmisia in direct pe Facebook a discuției de la Primărie despre construcția clădirii de birouri laterale.
    Am avut revelația celor 2 lumi distincte ale Iașului.
    O lume care își dorește acțiune, curățenie, civilizație, străzi curate, cafenele, pasarela, locuri de munca elegante, feelingul că civilizația există și aici, macar in centru. O lume căreia i se întâmplă și face sa i se întâmple, activa, vivace, in mișcare, care țintește către viitor. (Absenta, pentru că era la muncă).
    Și o lume auto suficienta sieși, inertă și molcomă, confortabila in monotonia vieții duse, care vorbea de turla mănăstirii, de turnuletul dreapta, de nu știu ce priveliști, de amănunte puerile și jenante. Domni cu mult timp liber care au vorbit 5-10 minute despre povesti, despre istorie, despre trecut, despre Vasile Descălecătorul, despre hrisoave de la 1900, despre „uliță centrala”. Kkturi nesemnificative in lumea actuală.
    Nimic despre viitor, nimic despre tineri, nimic despre copii, nimic despre afacerile viitorului, nimic despre noile locuri de munca care se vor crea, nimic despre generația Afterhills/Untold. Ca și cum ar mai interesa pe cineva o turla când în 2-3 ore suntem la Florența (că tot și-a permis cineva să facă o comparație) sau Roma sau Paris sau Londra. O fudulie ruptă de realitate, cu mentalități de ev mediu. Oameni orbiti in orgolii puse mai presus de interese.
    Daca Iașul nu este oraș turistic (cum este Sibiul sau Alba Iulia), ar putea sa fie macar un centru economic dezvoltat în regiune. Ar putea.
    Suntem in anii 2020 când totul se succede ultra rapid, când tehnologiile disruptive schimba lumea peste noapte, când puteți scrie nestingherit pe Contributors. Fiecare alege pentru sine în ce lume dorește să își trăiască viitorul.
    Eu am aparat online visul Iașului meu dezvoltat economic, comentând la articolul dumneavoastră, mulțumesc pentru găzduire/ îngăduință/ acceptare! Nu mi-am permis luxul bugetarilor de a fi prezent acolo.
    Sărbători fericite!

    • Ștefan, spuneți că nu v-ați permis „luxul bugetarilor” ca să participați la dezbaterea de la Primăria Iași. Sugerați că munceați, pe când alții trândăveau. Stereotipii , domnule. În sală dominau numeric și prin înscrierile la cuvânt oamenii lui Dascălu (era o întreagă divizie de membri ai extinse echipe de PR Iuliu Group), oameni direct interesați (cei de la Facultatea de Construcții, cu studenții lor în mare număr), trolli care aplaudau la comandă, arhitecții aduși de la București și angajații Primăriei, care împreună cu PR-iștii investitorului au făcut o regie proastă. De reținut că nu am văzut pe nimeni care să se opună dezvoltării orașului, ci doar ca aceasta să nu se facă aiurea, cum s-a mai făcut pe vremea comuniștilor. Locuri disponibile și accesibile sunt multe în Iași. Dar nu, Dascălu și aplaudacii vor în centru, dacă se poate peste vechiul palat domnesc/culturii, peste bisericii. E și o formă de confiscare a orașului. Apropo, vă place parcarea din fața Palatului Culturii? Sunt acolo sute de mașini, care pur și simplu ar trebui să lipsească din zonă. Desigur, e un scop nobil, bani pentur amărâtul de investitori. Căruia ar trebuia să-i pupăm mâna că face ce vrea în oraș, cu un primar interesat să-i mai răsară o casă pe vreun deal, cu oameni care cred că opiniile contrare sunt expresia vreunei neînțelegeri a veacului nostru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Chiper
Mihai Chiper
Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”- Iași, membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro