joi, martie 28, 2024

Iadul alimentar


Una din marile probleme ale industrializarii alimentatiei o reprezinta intoleranta alimentara. Dat fiind continutul in gluten, drojdie si E-uri, unele alimente sunt rejectate de organismul nostru, provocind afectiuni inexplicabile si stari de rau care nu isi releva cauzele fiziologice sau anatomice. Practic, contra acestor stari maladive nu prea exista leac.

Glutenul si drojdia nu sunt alimente. Sau, cel putin, eu nu cred ca sunt alimente. Sunt compusi industriali care asigura consistenta sau “cresterea” alimentelor, amalgamati din mai multe proteine care se gasesc in cereale (glutenul) sau care sunt rezultate naturale ale culturilor de microorganisme (drojdiile sunt un tip de bacterii). Aceste substante industriale se gasesc in foarte multe alimente : piine, paste fainoase, cereale, sosuri, conserve, iaurturi etc. Pentru ca alimentele sa tina mai mult timp (pentru a putea fi exportate oriunde, fara teama de alterare), sa arate mai bine, sa miroasa mai bine, sa aiba gust mai bun, se adauga aditivi industriali, naturali sau chimici. Este o manipulare a simturilor. Si mai rau : este o manipulare a proceselor naturale pe care ar trebui sa le suporte alimentele. Practic, zi de zi mancam “de proaspete” alimente care ar fi trebuit sa fie de mult timp ingrasamint pentru agricultura.

Drojdia si glutenul nu sunt decit doua exemple de aditivi alimentari industriali cu o origine cit de cit naturala, aditivi care se pierd in oceanul de aditivi alimentari chimici. Denumiti in mod popular “E”-uri, aditivii chimici sunt prezenti in chiar toate alimentele care se vind in comert. Putem sa ne ferim de aditivii chimici doar daca mincam ceea ce producem in gradina proprie. Sau ceea ce ne trimite mama sau bunica de la tara, din cind in cind. Acesti aditivi chimici sunt dintre cele mai nocive substante pe care le ingurgitam. Cele mai multe dintre ele sunt bilete fara intoarcere cu destinatia – cancer. Chiar si Uniunea Eurpeana a decretat ca o serie de “E”-uri sunt nocive pentru organismul uman, motiv pentru care le-a interzis (ceea ce nu inseamna, insa, ca interdictia chiar se respecta; in SUA, in Europa si la noi acasa continuam sa mincam “E”-uri, oricit de nocive ar fi).

Sa amintim si de animalele fortate, prin stimulare hormonala, sa creasca de 5-6 ori mai repede decit semenii lor care cresc natural. Consumam aceste animale de plastic cu impresia ca sunt aseptice, intrucit sunt crescute ”dupa toate normele UE”.

Si, in fine, sa nu uitam de organismele modificate genetic (OMG), care patrund din ce in ce mai virtos in agricultura si in magazinele noastre. Nu stiu citi dintre noi cunosc faptul ca actualul ministru al agriculturii, dl Fuia, este un fost CEO al Monsanto Romania, aceasta firma fiind trista “campioana” a concursului de impunere a semintelor de cereale, a trestiei de zahar, a cartofilor si soiei modificate genetic, mai intii in SUA, ulterior in Brazila si in ultimul timp, in unele tari ale UE unde, cica, ar fi interzise organismele modificate genetic. Si omul nu se sfieste sa declare ca va promova OMG-urile in Romania. Si nu e singurul – si domnul Tabara, ex-ministru la acelasi minister, promova produsele din organisme modificate genetic.

Intr-o lume globalizata, controlata de marile corporatii industriale sau financiare, nu cred ca mai exista om care sa nu aiba intoleranta la vreun aliment sau la astfel de aditivi alimentari. Nu cred ca mai exista oameni care sa nu fi consumat macar odata in viata organisme modificate genetic sau animale fortate sa creasca prin stimulare hormonala. Chiar si milioanele de copii sau adulti malnutriti din Etiopia, din Sudan, din Mali sau din alte tari africane victime ale globalizarii, consuma organisme modificate genetic si animale de plastic, intrucit SUA practica un soi de responsabilitate sociala (social responsability) foarte bizar, exportind in aceste tari, cu titlu de ajutoare de hrana, cereale, legume si alte alimente din organisme modificate genetic, precum si animale de plastic, “hrana” care rezulta din surplusul pietei americane (surplus care rezulta fie din supraproductie, fie din reorientarea americanilor catre hrana de tip “bio” sau “organic food”; acest surplus ar trebui distrus; dar SUA il exporta cu titlu de ajutoare, impuscind doi iepuri dintr-un foc – dau impresia ca lupta contra foametei si cheltuiesc mult mai putin cu distrugerea acestui surplus de alimente).

Chiar daca ni se pare ca noi, europenii si americanii, cetateni albi si vaccinati, suntem feriti de astfel de probleme  – pe noi ne intereseaza mai degraba cum sa ne modelam corpul – in realitate avem de infruntat acelasi pericol insidios al aditivilor, organismelor modificate genetic si al animalelor fortate sa creasca, care ne manipuleaza simturile si sistemul imunitar. Caci organismul unam – oricare – este dotat cu un sistem imunitar care il ajuta sa elimine acele microorganisme sau acei corpi straini care ii pot afecta functionarea optima. Sistemul imunitar este programat genetic, el face parte din codul genetic pe care il primim de la parinti sub forma de gene (formate din molecule de ADN – acid dezoxiribonucleic). Date fiind noile obiceiuri alimentare ale omului modern, organismul uman a ajuns sa poata produce anticorpi pentru a “lupta” contra acestor alimente sau aditivi, pe care sistemul imunitar le interpreteaza ca fiind inamici. In loc ca anticorpii sa dea lupte reale cu inamici adevarati (virusi, microbi), acestia consuma energia vitala a organismului, luptind cu falsi inamici. Sunt anticorpi care functioneaza in gol, afectind organismul. Mai mult, acesti anticorpi pot ajunge sa atace corpul care ii produce, prin atacarea tesuturilor si organelor sanatoase. Aceasta lupta falsa a sistemului imunitar contra propriului organism poate degenera in boli grave, letale. Exista mai multe tipuri de afectiuni care releva aceasta falsa lupta a anticorpilor cu propriul organism. Desi poate fi de mai multe feluri, generic, aceasta boala se numeste lupus . Sistemul imunitar, care este programat genetic sa protejeze corpul, ajunge sa lupte contra acestuia. Lupus-ul este opusul SIDA : daca SIDA inseamna practic inactivitatea (anularea) sistemului imunitar, lupus-ul inseamna ultractivitatea sistemului imunitar, care nu mai recunoaste propriile organe sau tesuturi, pe care le considera corpuri straine si pe care incearca sa le neutralizeze. Iar cancerul este tot o anomalie genetica – tumorile sunt celule sau tesuturi ale organismului care “se revolta” contra organismului si nu mai respecta programul genetic (legile interne ale organismului, care sunt impuse de codul genetic), ci devin “independente”, dezvoltindu-se in interiorul organismului si sfirsind prin a-l ucide.

Drojdia se gaseste in aproape orice, inclusiv in iaurturi “naturale”. Si doctorii nutritionisti ne recomanda meniuri usoare, cu iaurturi…

Glutenul se gaseste in nu numai in piine, produse de patiserie si paste, ci si in cerealele integrale. Doctorii nutritionisti ne recomanda sa consumam cereale integrale, iar reclamele chiar sunt focusate pe copii, care pot fi mai usor manipulati, mai ales daca reclamele sunt difuzate pe canalele de desene animimate sau specializate pe programe pentru copii.

Medicamentele fara prescriptie medicala, pentru care este permisa reclama si publicitatea, precum si suplimentele alimentare “naturale” (pretins facute din tot felul de plante cu denumiri si origini cit mai ciudate, care dau impresia de magie si mister) sunt din ce in ce mai prezente pe tv, radio, bilboard-uri si blockbustere.  Si vinzarile cresc. In mod normal, vinzarile de astfel de produse nu ar trebui sa aiba “trend”-uri, intrucit starea de sanatate este regula, boala fiind exceptia. Ne imbolnavim mai des? Sau doar ne lasam mai usor convinsi sa cumparam medicamente si suplimente alimentare ori produse se (re)modelare corporala?

A, si apropo de (re)modelare corporala. A fi slab a devenit un must, iar pentru cei care stau cu ochii pe tv sau pe internet sau cei care asculta radio, unde peste tot se vorbeste despre avantajele siluetei filiforme si despre dezavantajele persoanelor “plinute”, pentru acesti oameni zic, a te chinui sa devii slab inseamna a trai. Daca la Marx, munca era “cea care l-ar facut pe om”, la noii ideologi ai siluetei filiforme, chinul incercarii de a slabi il face om… Am auzit multi oameni – necunoscuti sau vedete, adulti sau adolescenti – care spun ca traiesc pentru a face sport. Sau ca mininca “sanatos” 2 mere pe zi si o lamie. Eu stiam ca oamenii traiesc pentru a trai, a iubi si a-i ajuta pe ceilalti, in primul rind pe cei din comunitatea in care traiesc.  Aceasta ideologie, ca oricare ideologie care se respecta, are si fanaticii si victimele sale – persoane care, in mod automat sau indus, au bulimie (tot ceea ce maninca, regurgiteaza) sau anorexie (nu maninca aproape deloc, crezind ca sunt prea grase, dar sfirsind prin a muri de epuizare). Ba unele fotomodele au ajuns atit de fanatice, incit au ajuns sa inghita tenie (un parazit intestinal, care poate ajunge si la 12 metri lungime, si care consuma mare parte din energia emanata de corpul gazda; in acest fel, gazda obtine efectul mult dorit – slabeste).

Asasini tacuti si insidiosi ne ucid meticulos, cu metoda, dupa planuri de marketing sau strategice. Cine ne protejeaza? De ce nu se renunta la acesti aditivi?

Distribuie acest articol

47 COMENTARII

  1. ma mir ca apar asemenea articole. oricum , azi il citim, il intelegem, dar pana maine il uitam si mai luam un hamburger in pauza de masa care nu exista, ca de, trebuie sa-i facem pe unii mai oameni decat altii…si nu ne pierdem timpul cu ineptii d-astea…

  2. Foarte adevarate cele spuse mai sus si in opinia mea. Exista o solutie totusi de a diminua aportul de chimicale din alimente si, desi este sezoniera, e valabila din primavara pana toamna tarziu. Piata, oameni buni, piata de cartier. Acolo unde inca se mai gasesc zarzavaturi si legume, lapte, branzeturi, oua si chiar carne neprocesate in fabrici care le transforma in porcarii comestibile, dar care arata bine. Eu unul, de cativa ani mi-am propus si in mare parte reusesc sa nu mai cumpar alimente din hypermarketuri. Mai mult, in piata nu aleg cele mai mari si mai lucioase rosii, ardeii cei mai galbeni sau ridichile fara urme de pamant pe ele. Imperfectiunile acestora indica mai putine interventii in cresterea lor cu chimicale de tot felul.
    Sunt convins ca nu spun noutati acum, dar o aducere aminte nu strica…face bine la sanatate.
    Iar cine are rude la tara, sa le traiasca! Vizitati-le cat mai des si nu refuzati cateva „bucurii” din gradina, daca va sunt oferite la plecare. Stima.

    • domnule, daca ai vedea cum fac „taranii” legume te-ai lua cu mainile de cap. ingrasaminte proste si multe, exces de azotati si cloruri. tot aud, pe la noi, ca rosiile cu motz ar fi bune, ca sunt romanesti. motul e o deformare de la tratamentul cu tomato-stim sau de la utilizarea unor erbicide in spatiile protejate care au si efect de stimulare a fertilizarii.

      • Stai linistit, nu exista ingrasaminte bune sau proaste. Exista doar ingrasaminte si ele nu sunt altceva decat elemente naturale, fosfor, magneziu, azot. Si la cat costa, taranii nu prea isi permit sa arunce cu ele aiurea. Rosiile cu mot sunt un soi de rosii bulgaresti nu niste rosii bolnave.

        Probleme ar putea sa apara de la pesticide, dar si astea costa si taranul prefera sa dea cu sapa, inca.

        • domnule, esti uimitor!
          cum se cheama soiul ala bulgaresc? :))))
          nu exista ingrasaminte ieftine si scumpe? diferenta e de la 2000 lei/to de complexe (echilibratele 15-15-15 sunt pe la pretul asta) pana la 250 lei/kg, alea care contin microelemente si fara cloruri, pentru spatii protejate.
          domnul meu, nestiinta intr-un domeniu nu e de condamnat. sustinerea unor opinii total neinformate, chiar daca reprezinta vizitarea unor locuri comune din discursul public despre agricultura romaneasca, este lipsa de bun-simt.

          • Domnule Popescu, ma iertati ca intervin, nefiind nici agricultor, nici agronom, si nici macar cu vreun soi de pregatire in domeniul stiintelor biologice in general, dar… cel putin stiu sa citesc! Si din articolul citat de dvs eu desprind doua idei care se potrivesc dezbaterii de aici:
            1) Aplicarea unor biostimulatori […] determină formarea unui „mucron” în partea apicală a fructelor.
            2) Pentru unii hibrizi însă, cum ar fi Precos F1, acest fenomen ia o amploare nedorită [si alte fenomene nedorite].

            Prin urmare, analiza textului ma face sa cred ca tocmai ati demonstrat ca domnul Dragan are dreptate…

          • Domnu’ Mihai, ia mai cititi odata articolul, dar de data asta cu atentie va rog. O sa observati ca din articol lipsesc niste poze (foto 1, 2, 3 , 4) .

            „În primul rând, aceste tomate provin de la un hibrid bulgăresc „Precos F1”, care are tendinţa de a face fructe cu vârful mai proeminent, indiferent dacă au fost sau nu stimulate. „

          • Comiteti o fractura logica, domnule Popescu, si nu ma refer la faptul ca referiti lipsa din articolul web a unor ilustratii din articolul tiparit. Aveti insa circumstanta atenuanta ca nici doctorul Lacatus, autorul dvs, nu a fost prea clar in explicatii.

            Textul isi asuma de la bun inceput intentia de a demonta presupusele proprietati cancerigene ale tomatelor respective, si explica forma ciudata prin cumulul a doi factori: tendinta proprie a soiului de a produce un varf mai proeminent si folosirea regulatorului de crestere. Insa citirea cu atentie a articolului ne reveleaza faptul ca soiul in discutie este un soi timpuriu, si ca in conditiile specifice culturilor extratimpurii si timpurii este _necesara_ folosirea regulatorului de crestere. Asta pune sub semnul intrebarii afirmatia precedenta despre tendinta proprie a soiului pentru varful proeminent: pai, daca _toate_ recoltele acestui soi trebuie tratate cu regulator, cum se poate determina ca proeminenta varfului e si o proprietate intrinseca a soiului, nu doar a tratamentului?

            Fractura logica a dvs consta in faptul ca folositi una din afirmatiile specialistului (cea dubioasa, referitoare la proprietatea intrinseca a soiului) pentru a o combate pe cealalta (cea sustinuta si de domnul Dragan, referitoare la mutilarea fructelor de catre regulatoarele de crestere).

          • Va apreciez indaradnicia, dar cum singur ati recunoscut ca nu sunteti de meserie nici nu aveti cum sa intelegeti ceea ce doctorul Lacatus explica, intr-un studiu tiparit in care apar si fotografiile explicative.

            Acel soi „Precos F1” este un hibrid care are varful acela proeminent numit popular mot. Asa e el proiectat! Nici pomeneala asa cum spuneti dumneavoastra ca asta se datoreza (si) folosirii regulatorului. Aici, logica dumneavoastra se frange.
            Si este un soi timpuriu tot din proiectare nu din cauza faptului ca este stimulat..

            Un expert in domeniu, in schimb stie doar uitandu-se la fruct daca e dezechilibrat deoarece apar deformatii in structura fructului printre care si cresterea in exces a mucronului (si asta numai pe fundalul dezechilibrului dintre compozitia chimica a plantei si factorii climatici), Mai sunt si alte semne, pe care nu le mai consemnam aici ca n-are sens. Probabil ca aici, v-ar fi fost de folos aceea foto 1 la care face referire autorul.

            Oricum, interventia dumneavoastra nu a fost deloc eficienta, deoarece intrebarea initiala era ce soi de rosii e ala cu mot, la care eu i-am dat raspunsul domnului Dragan.

          • Admit, in lipsa fotografiilor lamuritoare pe care le invocati, ca probabil ca aveti dreptate in ceea ce priveste caracteristicile intrinseci ale soiului de tomate respectiv. In consecinta, trebuie sa accept drept valid raspunsul pe care l-ati dat domnului Dragan.

            Nu sunt de acord insa cu asertiunea dvs ca eu as afirma „ca asta se datoreza (si) folosirii regulatorului”. Nu eu afirm asta, ci domnul doctor Lacatus, dupa cum am citat deja. Citez din nou, mai extins: „Aplicarea unor biostimulatori, de regulă pe bază de 2,4 D […] determină formarea unui „mucron” în partea apicală a fructelor […] De fapt, formele respective ale fructelor sunt o rezultantă a efectului de stimulare şi a condiţiilor nefavorabile de mediu”.

            Iar in ceea ce priveste insinuarea despre „lupul moralist”, este adevarat ca nu am pregatirea de a filtra informatia din articolul doctorului Lacatus, la fel cum nici domnul Piperea nu a stiut ce sa retina dintre multiplele texte pe care le-a citit. Pe de alta parte, dvs pareti a avea aceasta pregatire si ati validat deja intregul articol, prin formularea „detalii gasesti aici, de la un cercetator”. De aceea imi permit sa folosesc diversele idei de acolo ca argumente intr-o confruntare cu dvs. Nu le-as putea folosi insa intr-o confruntare cu cineva care nu-l considera pe doctorul Lacatus drept o autoritate in materie!

            Imi permit o ultima observatie: am pretentia ca inteleg orice text scris in mod logic si clar, indiferent de specialitate. Aceasta capacitate se numeste multidisciplinaritate. De aceea nu apreciez aroganta cu care pretindeti ca nici nu am cum sa inteleg textul doctorului Lacatus.

  3. Articolul asta denota un diletantism feroce. Domnu’ avocat, va rog eu, nu va mai bagati in ce nu pricepeti!

    Mai la obiect: autorul are o parere personala formata pe baza unor articole de presa, probabil destul de multe, pe care le-a citit de-a lungul anilor. El are capacitatea de a sintetiza informatiile pe care le-a citit, ceea ce a si facut in articolul de fata. Din nefericire, ii lipseste capacitatea de a filtra initial dejectiile informationale pe care le-a asimilat in prealabil, asa ca nu are nici o retinere in a debita enormitati ca:
    – drojdiile sunt un tip de bacterii
    – toti aditivii alimentari chimici sunt „E-uri” si toate „E-urile” sunt aditivi alimentari chimici
    – animalele crescute cu hormoni de crestere sunt „de plastic”
    – aseptic inseamna „bun pentru consum uman”
    – OMG-urile sunt nasoale, nu stim de ce
    – ADN-ul este format din celule
    – Lupusul si cancerul sunt provocate de aditivi, hormoni si OMG-uri
    – Iaurtul contine drojdie (apropo, care produs, al carei marci?)

    Vreau sa nu fiu inteles gresit: cred cu tarie ca multe din aspectele atinse de autor trebuie cercetate cu atentie, intrucat nu iese fum fara foc (intoleranta alimentara e o problema autentica si trebuie rezolvata). Totusi, promovarea unui talmes-balmes conceptual ca cel de mai sus nu face absolut nimic in directia clarificarii lucrurilor, ba din contra, invaluie totul intr-un strat gros de ceazza. Pacat ca domnul Piperea nu aplica si in agora regulile dreptului pe care le cunoaste si le aplica in viata profesionala.

  4. „dar SUA il exporta cu titlu de ajutoare, impuscind doi iepuri dintr-un foc – dau impresia ca lupta contra foametei si cheltuiesc mult mai putin cu distrugerea acestui surplus de alimente).”
    Iepurele nr. 3: tinerea nr. de indivizi din tarile respective (care-s foste colonii) la valori cat mai mici prin „genocid soft” (slabirea organismelor prin mancare slaba dpdv nutritiv, medicamente – toate de la „ajutoare”).

    • da, destept mai esti. ar trai mai bine daca nu le-ar da nimic, nu? sa traiasca cu mancare eco de la rusi si chinezi, ca la socialisti se mananca sanatos. numa’ bunatati aveam prin magazine pana in 89.

  5. Am citit, si din pacate intrerupt inainte de a o termina, o carte interesanta referitoare la alimentatie in epoca moderna.
    Poate fac putina reclama, cartea se numeste Sfarsitul hranei, pericolul infometarii in era supermarketurilor si e scrisa de Paul Roberts.
    Cartea raspunde destul de multor intrebari si ridica niste semnale de alarma mult mai acute decat cele expuse de tine, atat in planul personal cat si referitor la comportamentul caracteristic erei actuale.
    Din cate am inteles eu, raspunsul la intrebarea „Cine ne protejeaza?” e simplu: noi insine prin informare.
    De ce nu se renunta la acesti aditivi? Pentru ca noi ii cerem, prin lipsa de informare si discernamant.
    Imi place sa ma gandesc la mine personal si realizez ca pana pe la 18 de ani mi-a pus mama mancarea pe masa, de la 18 incolo am mancat ce am apucat prin studentie, si abia pe la 30 am inceput sa ma intreb serios ce mananc si de ce.
    Din pacate nici acum nu stiu exact, sunt mai bine informat si mai disciplinat insa mai e de lucru.
    Concluzia mea e ca pentru cativa ani fiecare generatie va manca si bea ce va spune mainstream-ul din diverse motive…asa ca succes fiecaruia!

  6. D-le Piperea,
    Nu este nevoie „sa se renunte” la chimicale, este suficient „sa renuntam”. Asadar suntem singurii care ne putem proteja, cat putem, de aceste substante si alimente artificiale.
    Ati putea alege sa urmati miscarea „Slow Food”, un proiect extraordinar care creste pe zi ce trece, o alternativa viabila la produsele alimentare procesate industrial/artificial.
    Cautati producatori inscrisi in aceasta organizatie, sunt cativa si la noi in tara si cumparati-le produsele, astfel ii si putem sprijini, pe langa faptul ca ne protejam sanatatea.

    Felicitari pentru articol, bun ca intotdeauna.

    Andrei C

  7. Din cate stiu eu drojdia este un aliment vindecator. Se spune ca este un „organism viu”. Se fac cure de dezintoxicare cu drojdie, chiar. Nu cred ca v-ati informat bine in ceea ce priveste drojdia. Stiu ca drojdia are conotatii negative , cu exceptia urechilor bautorilor de bere si a gospodinelor. Totusi, se pare ca ea aduce beneficii societatii !

    • Salut

      Care drojdie, de ce fel ? Cea de cultura ? Sau cea naturala…discutia este despre drodjia preparata de industria alimentara, aceea este incriminata

  8. Care e ratiunea acestui articol??

    Glutenul se gaseste in mod normal in majoritatea cerealelor. Drojdia face painea sa creasca.
    E problema oamenilor ca nu stiu ce sa manance. Ca nu-si folosesc bunul simt si intelectul ca sa separe informatia utila de gunoi.

    • @mem
      Eu consum in fiecare dimineata cereale integrale sau numai ovaz, cu lapte, totul fiert pana da in clocot.
      Nu am inteles ce e cu glutenul, daca asta inseamna ca e priculos faptul ca eu consum zilnic cereale.
      Inteleg ca Dvs. ati putea sa ma lamuriti.
      Multumesc cu anticiupatie!

  9. Ce articol superficial si plin de prostii! Tovarasul Piperea se pregateste sa dea in judecata si producatorii alimentari si cauta posibili reclamanti??

  10. Iar pentru stiinta domnului Piperea, nu se renunta la unii aditivi alimentari ca sa nu mori. Faceti acasa maioneza, lasati-o o saptamana in frigider, si apoi mancati…:) Fara aditivi alimentari, esti candidat la Cimitirul Bellu. Nah…de aia….:)

  11. Totusi, e uimitor cum, manacand atatea chestii de plastic care ne vor produce cancere monstruoase am reusit sa progresam la capitolul speranta de viata. Mai intai vesticii, care mananca de ani buni otravuri, si apoi si noi.

  12. F bun articolul. Am ajuns sa consumama detergenti si plasticuri zilnic.

    Sunt dezgustat de reclamele care promoveaza produsele de digestie. in loc sa ti se spuna sa mananci ponderat esti invitat sa manaci oricat pentru ca la finalul mesei iei un digestiv. Uitati-va pe strada sa vedeti numarul de obezi din Romania.

    Esti invitat sa consumi margarina pentru ca ajuta la diminuarea nivelului de colesterol si previne bolile de inima (culmea tocmai Nadia C. face reclama). Desigur ca margarina are mai putine grasimi saturate decat untul, dar margarina este un detergent pur chimic.

    Tot ce este impachetat contine sare, zahar si aditivi chimici.

    Cat despre Monsanto acestia fac mai mult rau decat nazistii in al doilea razboi mondial. Aia au gazaut cateva milioane … astia omoara lent o populatie de miliarde … culmea cu zambetul pe buze.

  13. Cred ca ar trebui niste clarificari la acest articol:

    1.Drojdia este un organism viu unicelular si nu un compus industrial de sinteza. Drojdiile exista peste tot in natura in diverse forme cele mai cunoscute fiind drojdia de bere care produce fermentatia berii si este folosita si la cresterea painii si drojdia de vin care produce fermentatia vinului. Drojdia de bere are un continut bogat in vitamine B. In ceea ce priveste folosirea ei nu este o gaselnita a ultimilor 100 ani. Se pare ca era folosita si in Egiptul Antic.

    2. Glutenul este o proteina existenta in cereale si nu un produs industrial de sinteze. Faptul ca anumite persoane au intoleranta la gluten tine de genetica si nu de alte cauze. Situatia este similara cu cea referitoare la alergia la alune, arahide, capsuni etc.

    3.Denumirea generica pt. bolile datorate atacului sistemului imunitar asupra propriului organism este de „boli autoimune” lupusul fiind una din ele. Cauza bolilor autoimune este in primul rand una genetica, dar elementul care poate le poate declansa poate fi de natura alimentara (de ex. consumul de alimente cu gluten sau de alune etc.) sau o afectiune oarecare (de ex. hepatita autoimuna declansata de o hepatita virala)

  14. domnule piperea, si eu si alti agricultori suntem de acord cu tabara si cu fuia in ce priveste soia modificata genetic:
    1. nu s-a dovedit ca consumul de soia modificata genetic ar fi daunator sanatatii.
    2. daca o interzicem fiindca e produsul lui monsanto nu inseamna ca favorizam companiile franceze care vand seminte de soia nemodificate genetic?
    3. soia modificata genetic venita la pachet cu erbicidul total round-up curata solul de buruieni. avem o mare problema in romania cu ierburile daunatoare si din aceasta cauza o productivitate mica pe unitatea de suprafata dar si culturi de proasta calitate.
    4. ar trebui sa stiti ca erbicidele selective sunt mult mai scumpe decat cele totale si ca, cultivand o soia nemodificata genetica, vom folosi mai multe erbicide si mai scumpe.
    5. nici americanii si nici alti occidentali nu se bat pe produsele bio sau eco. piata lor e foarte putin dezvoltata. ca procent, prin 2003, germania avea cea mai dezvoltata piata: 2% din piata alimnetelor. nu mai stiu cat e acum, dar nu e mare lucru.
    6. pretul produselor eco sau bio e urias. sa va dau exemplul jambonului (prosciutto sau jamon) – cel uscat, maturat eco e de 10 ori mai scump decat cel maturat industrial. nu se bate lumea pe el.

    • Inca un exemplu de articol prost (il cunosc binisor pe dl. Piperea, aprecierea se refera EXCLUSIV la acest articol… si ii inteleg si supararea; si eu am ajuns la aproape 100 kg si efectiv nu stiu ce sa ma mai fac…) insotit de comentarii EXCELENTE.
      L-am ales totusi pe al dvs., d-le Dragan, pentru ca, intr-un fel, nu se refera doar la optiuni personale, ci si la unele din categoria „impuse”. Mi-au placut mesajele dvs., asa incat va rog sa nu interpretati randurile de mai jos in registru personal.

      „1. nu s-a dovedit ca consumul de soia modificata genetic ar fi daunator sanatatii.”
      D-le Dragan, eu inteleg perfect si accept argumentul „innocent until proven guilty,” precum si pe cel al profitului. Cumva, totusi, am senzatia ca ar trebui sa existe niste limite.
      Pe de o parte, dvs. (ma rog, nu dvs. ca individ, vb in general), cultivator de soia GMO, imi incalcati drepturile mele, ale cultivatorului de soia naturala din sola alaturata, din cauza transferului de polen, cross-pollination etc.
      Ati venit alaltaieri cu soia dvs. si-o alterati pe-a mea, aia pe care o cultivam de 50 de ani, trebuie sa ma despagubiti si sa incetati agresiunea.
      99,9% din oamenii normali la cap ar fi de acord cu aceasta propozitie.
      Intr-un mod absolut halucinant, se pare ca Monsanto a reusit sa intoarca in anumite cazuri situatia, acuzand (si castigand in instanta!!!) producatorii de soia nemodificata genetic ca i-au folosit plantele GMO fara autorizatie!!! Daca nici asta nu e Idiocracy, nu stiu ce sa mai zic…
      Merita de asemenea precizat ca guvernul (nostru) face presiuni tot mai mari pentru impozite suplimentare pentru cei ce nu-si lucreaza terenurile, sub pretextul ca le umplu de buruieni pe cele ale vecinilor. Daca eu va „dau” dvs. niste palamida, sunt un criminal; daca dvs. imi dati mie soia dvs. GMO… tot eu sunt criminal. Fair enough. Makes sense.
      Le cuplati pe cele doua de mai sus si realizati ca de fapt presiunea e inspre cumpararea doar unor anumite tipuri de seminte. Honi soit qui mal y pense.
      Doi, vorbim de o chestiune foarte serioasa aici, una de viata si de moarte. Diferenta intre „nu s-a dovedit ca consumul de soia modificata genetic ar fi daunator sanatatii”
      si
      „nu s-a dovedit ca consumul de soia modificata genetic NU ar fi daunator sanatatii” este doar aparent nesemnificativa.
      Cat de mari sunt riscurile pe care suntem dispusi sa ni le asumam pentru un creitar in plus?
      Va amintesc ca DDT-ul s-a folosit in nestire, cu seninatate, cu camionul la hectar, ba in copilaria mea si-l imprastiau oamenii cu pumnul si-n pat sa scape de purici, vreme de zeci de ani, pana s-a descoperit ce efecte are. S-ar zice ca n-am invatat nimic…
      Va mai amintesc si ca zeci si zeci si zeci de ani companiile de tigari au sustinut exact acelasi lucru, nimic nu e demonstrat stiintific…
      Trei, una din cele mai memorabile experiente din viata mea am trait-o in 1996, in mijlocul unui scandal care era pe punctul sa ruineze Dow Corning, scandal legat de implanturi siliconice, DC fiind pe-atunci unul din lideri, daca nu cumva liderul global de piata.
      Era o discutie semi-publica, o dezbatere incinsa intre studentii MBA ai unei scoli americane de top 5 pe vremea aia, si CEO-ul Dow Corning. Acesta din urma, un tip altfel destul de “moale” si de blajin, deloc tipul conflictual-agresiv, a incercat tot timpul discutiei, cum era si de asteptat data fiind pozitia lui, sa reduca tensiunea, sa trimita lucrurile catre derizoriu, spunand obsesiv, de zeci de ori in cursul celor doua ore cat a durat discutia, ce spuneti si dvs., ca nimic n-a fost demonstrat stiintific.
      In final, o tipa din audienta l-a sfichiuit cu o ultima intrebare, adresata fara menajamente, cu cruzimea tipica tinerilor – “daca asta stau lucrurile, uitati-va in oglinda si spuneti daca le-ati recomanda fara ezitare sotiei si fiicei dvs. sa-si puna implanturi Dow Corning?”
      Marturisesc ca mi-a fost mila de omul ala, care nu era un om rau, nu era corporatistul vicios, era un om de buna-credinta, un chimist stralucit care cumva ajunsese in varful ierarhiei. Efectiv s-a incovoiat, ii tremurau picioarele, s-a facut mic la intrebarea asta, a mai baiguit vreo cateva cuvinte si a iesit cu capul plecat…
      Asa incat va intreb si eu pe dvs., d-le Dragan – profitand de faptul ca e un forum virtual, deci momente de mare dramatism sunt excluse – chiar v-ati hrani linistit copiii cu produse din soia GMO dimineata, un hamburger (care sta fara probleme si sase luni pe pervaz la soare, ca oricum nu-l mananca nimeni decat cei mai destepti oameni) si-o Cola la amiaza, si o omleta din oua de la “gaini stresate” la cina?

      “2. daca o interzicem fiindca e produsul lui monsanto nu inseamna ca favorizam companiile franceze care vand seminte de soia nemodificate genetic?”
      O treime de raspuns e ca nu ne obliga nimeni sa cultivam neaparat soia.
      A doua treime e ca francezii nu sunt singurii producatori de seminte de soia nemodificata genetic.
      Iar ultima treime si cea mai cinica e ca (raspuns invatat tot de la americani), daca tot va place atat de mult soia americana modificata genetic, de ce nu mergeti s-o cultivati in America???

      “3. soia modificata genetic venita la pachet cu erbicidul total round-up curata solul de buruieni. avem o mare problema in romania cu ierburile daunatoare si din aceasta cauza o productivitate mica pe unitatea de suprafata dar si culturi de proasta calitate.”
      D-le Dragan, aici deja drumurile noastre se despart – si as zice ca si al dvs. de ale celor care, cum par sa fie multi comentatori pe-aici, nu sunt neaparat convinsi ca orice alta creatura decat soia GMO sau gaina care oua de sase ori pe zi (prin ovipozitorul natural si cele doua de sub aripi) sunt daunatoare si trebuie exterminate.
      Nu sunt un mare admirator al unei lumi ideale in care singurele plante ramase pe lume in afara unor rezervatii naturale (neaparat foarte mici, desigur, genul de gradina botanica sau banca de gene) sunt graul, porumbul, soia, cartoful, floarea soarelui, orezul si rapita (si-or mai fi vreo 2-3 acceptabile). Zeci si sute de mii si milioane de hectare de monoculturi, sa zbori cu avionul de la Bucuresti la Budapesta doar peste lanuri manoase de grau, de-acolo “doar” 1000km peste porumb, inca fo cateva sute de kilometri peste cartofi samd… mi se pare o distopie.

      “4. ar trebui sa stiti ca erbicidele selective sunt mult mai scumpe decat cele totale si ca, cultivand o soia nemodificata genetica, vom folosi mai multe erbicide si mai scumpe.
      5. nici americanii si nici alti occidentali nu se bat pe produsele bio sau eco. piata lor e foarte putin dezvoltata. ca procent, prin 2003, germania avea cea mai dezvoltata piata: 2% din piata alimnetelor. nu mai stiu cat e acum, dar nu e mare lucru.
      6. pretul produselor eco sau bio e urias. sa va dau exemplul jambonului (prosciutto sau jamon) – cel uscat, maturat eco e de 10 ori mai scump decat cel maturat industrial. nu se bate lumea pe el.”
      Nu va pot contrazice. Stiti in mod evident mult mai multe decat mine si probabil decat toti ceilalti de-aici la un loc in materie de erbicide, pesticide samd. As vrea sa precizez doar cateva, putine lucruri care tin de domeniul evidentei, fapte care sunt incontestabile.
      A. Romania de pe la inceputul secolului 20 avea ca la 15-16 milioane de locuitori (dupa Marea Unire). Acu’ are 19 milioane, da’ intre timp cred c-am defrisat jumatate din padurile de-atunci (ca, deh, ne-am mai “civilizat” si noi). N-am vreme de pierdut cu data mining, da’ inclin sa cred ca avem ceva mai mult teren agricol pe cap de vita furajata acum decat aveam acum 100 de ani.
      B. Acu’ 100 de ani nu foloseam niciun pesticid, niciun erbicid, niciun roundup, niciun GMO, aram cu boii si praseam cu sapa…
      C. … si cica eram granarul Europei. Adica…
      D. … nimeni nu murea de foame, toate cele 16 milioane mancau superextraultrahipermega-bio in raport cu standardele actuale si mai si exportam la greu. Drept e si ca mai nimeni (la tara cel putin) nu era supraponderal 9poate doar primarul si popa), ceea ce, bineinteles, era un atac impardonabil la adresa drepturilor cluburilor de fitness si a clinicilor de liposuctie.
      E. Acu’ nu reusim sa hranim 19 milioane nici macar in cel mai bun an agricol din ultimii 10, cum a fost 2011. Si asta desi folosim intens porcarii semi-sintetice si GMO si roundup, pentru ca, vorba dvs., chestiile naturale costa de 10 ori mai scump.
      F. Daca am vrea sa mancam cum mancau bunicii si strabunicii mei cei sarantoci, adica perfect natural, conform cifrelor dvs. Romania de azi ar putea hrani ca la 1-2 milioane de oameni. In 1912 putea hrani 16 milioane, 100 de ani mai tarziu, multumita revolutiei tehnico-stiintifice si a multor altor cuceriri ale societatii capitaliste multilateral dezvoltate, nu mai poate hrani decat de zece ori mai putin, 1,5 -2 milioane.
      Suna interesant; extrapoland , peste inca 100 de ani Romania n-ar mai putea hrani bio nici macar Sectorul 1 al Capitalei, iar pe la 2200 toamna nu e sigur ca macar Alesii neamului plus Prezidentul (si familiile) s-ar mai putea nutri bio intr-o tara de 25 de MILIOANE de hectare…
      G. Intrucatva in buna corelatie cu meniul tot mai modern, pe vremea aia (inceputul sec 20) o aproape minuscula elita urbana producea niste mujici ca Enescu, Eliade, Brancusi, Saligny, Gogu Constantinescu, Pallady, Coanda si multi altii (asta ca sa nu-i mai pomenesc pe monstrii sacri din sec 19, ca deja ar deveni jenant pentru noi), in vreme ce noi am progresat indeajuns incat sa ne putem lauda cu Vadim si Sanzi si Jiji si Costi si Iri si Moni…

      Chiar nu vi se pare ca ceva-cumva nu se leaga? Si ca la mijloc s-ar putea sa fie un pic mai mult decat “progresul”?

      • Felicitari pt postare.

        Intr-adevar lumea „civilizata” a luat-o pe un drum cu sens unic. Paradoxul este ca nici oamenii cu stare nu reusesc sa se alimenteze 100% natural. Ramine sa ne producem singuri alimentele, asa cum faceau bunicii nostri.

      • :)

        În fine, cred că la asta se poate rezuma tot: „mâncați voi cu neamul vostru vreme de câteva generații până ne lămurim dacă-s nocive sau nu, nu experimentați pe pielea noastră”.

        E absurd să sperăm că vom putea scăpa de OMG-uri, de aditivi, de plantele crescute cu îngrășăminte/ierbicide dubioase.
        Mai ales că mulți le acceptă cu optimism.

        Dar ce s-ar putea impune ar fi o etichetare corectă: e OMG, conține OMG, animalul a fost hrănit cu OMG. Idem pentru îngrășăminte și ierbicide.
        Până atunci, nu ne rămâne decât să luăm de bună eticheta „bio”.

      • 1. nu stiu daca as putea recomanda cuiva sa manance produse ce au inglobate (preparate din) omg-uri. sunt sigur ca o facem cu totii. pot sa va spun ca eu consum legumele facute de mine, care sunt doar hibrizi, sunt tratate, fertilizate. etc. le spal.
        2. stiu ca nu e acelasi lucru, ca hibrizii nu sunt omg-uri, dar cred ca incrucisarile repetate duc la modificari genetice. deci, s-ar putea ca anumite omg sa fie acceptabile.
        3. degeaba spunem ca nu consumam omg daca, de pilda, cumparam „superioare” la bax. gainile alea au fost sigur hranite cu omg-uri.
        4. cat priveste alte alimente despre care se spune ca sunt nocive (hamburger, cola, diverse preparate) nu pot sa dau sfaturi. hamburgeri nu am in oras, cola nu-mi place, salam mananc daca imi pune cineva in fata. sincer, nu as putea maca ce mancau bunicii mei, nici macar parintii. nu m-as satura niciodata.mai rau, as muri de foame. probabil si asta explica de ce nu ne mai ajunge productia proprie.
        5. exista studii care arata ca mediul e mai putin afectat prin realizarea unei culturi omg decat prin realizarea uneia „normale”.
        6. spuneti ca va doriti biodiversitate – si mie imi plac macii din grau (cateodata ma enerveaza ca ma roaga nevasta sa-i fac poze) dar palamida, pirul, costreiul, stuful razlet, volbura care-mi sufoca legumele, iarba grasa, ma scot din sarite.

        • D-le Dragan, discutia cu dvs. e o placere (si nu-s deloc ironic), mai ales ca pozitiile noastre sunt de fapt destul de apropiate, desi nu identice.
          Chiar daca acum sunteti putin inaintea mea (apropos de legumele proprii, bunaoara), sper sa recuperez rapid si chiar sa v-o iau inainte. In rest, ce sa spun – fac si eu cam la fel ca si dvs. Nu prea cumpar carne, ci „animal” (expresia dispretuitoare prin care copiii mei faceau pana nu chiar demult diferenta intre carnea de la supermarket si cea venita din curte trasabila 100% :-), adica dintr-o curte stiuta), incerc sa mananc cat mai putine chestii deja preparate, imi fac painea-n casa (da, stiu, faina, graul… dar macar stiu ca peste alea nu mai vine si altceva), cred ca am gasit si ciobanul de la care sa cumpar branza, vinul e de la nea’ Ion, la culegerea viei caruia mai dau cate-o mana de ajutor samd.
          E adevarat ce spun alti comentatori – ca a devenit aproape imposibil sa mananci 100% natural-traditional – dar, pe de alta parte, se aplica si aici legea lui Pareto. Cu 20% din eforturi/cheltuieli, iti poti schimba cu 80% obiceiurile alimentare.
          Cred ca AT a postat un mesaj (cel in engleza) cat se poate de simplu si intelept.

          O observatie si-o precizare.

          Observatia se refera la zicerea dvs. ca „nu as putea manca ce mancau bunicii mei, nici macar parintii. nu m-as satura niciodata.mai rau, as muri de foame.”
          E absolut cert ca ati putea. N-ati facut-o doar pentru ca nu ati vrut, sau nu ati fost inca suficient de flamand.
          Pareti un om mare, la propriu (adica inalt si greu), deci intr-o masura as putea intelege argumentul cantitativ; dar nu-l inteleg pe cel calitativ – ce anume mancau parintii si mai ales bunicii dvs. ce dvs. n-ati putea manca??? Eu am crezut ca am intinerit asta vara, cand am mancat niste rosii pricajite din gradina matusii mele de la tara si cand s-a indurat sa-mi gateasca o super-delicatesa din copilarie de mare rafinament culinar – o „chisalita”, o fiertura de corcoduse rosii cu o lingura de faina de grau… Erau exact la fel de bune cum mi le aminteam. Argumentul ca ne pierdem gustul cu varsta nu tine.
          Cat despre muritul de foame, cu asta nici macar sa nu glumiti. Am impresia ca va pricepeti si la nutritie (mult) mai bine decat mine, asa incat cu siguranta stiti cat de putina hrana ii trebuie de fapt unui om modern sa traiasca. Mancam ca porcii dupa care ne ducem disperati la sala sa dam kilele jos, sau ajungem la liposuctie sau alte nebunii.
          Si dvs., si dl. Piperea (caruia vreau sa-i cer scuze pentru inceputul inutil de agresiv al precedentei mele postari) si eu am putea lesne – si probabil mai bine – trai mancand o treime sau maximum jumatate din cat mancam acum. Am fi mai limpezi la minte, mai usori si mai sprinteni din toate punctele de vedere, mai sanatosi si cu mai multi bani ramasi in portofele.

          Precizarea se refera la ultimul punct, biodiversitatea. Nu ma refeream la buruieni (desi astea au existat dintotdeauna si, cumva, omenirea a convietuit mii de ani cu ele pana mai „alaltaieri”, de cand brusc nu s-a mai putut decat ori otravind pamantul cu chimicale, ori inventand diversi monstri biologici, ori amandoua), cat la plantele cultivate.
          In copilaria mea de-acum aproape 50 de ani, pe cele cateva hectare de pamant pe care le aveau (OK, nu erau „cateva”, erau spre 20) bunicii mei cultivau cred peste 50 de culturi diferite. Ar trebui sa fac o lista intr-o zi, cat ma mai tine memoria.
          Includ aici si „branistea”, petecul de padure al familiei, care trebuie sa fi avut pe putin 7-8 esente diferite; chiar daca nu erau toate la fel de productive precum monocultura asta tampita de salcam din zilele noastre, oamenii nu judecau doar prin prisma profitului. Lasau si tei, „sa aiba si albinele ce manca, ca mierea-ti place, nu? Pai la ele nu te gandesti?”, si stejari, ca dadeau umbra larga si „sunau frumos”, si nuci, ca „pai dar cum sa culegem la vie fara sa ne odihnim la umbra de nuc???”, si frasini ca mai faceau o coada de lopata din el, si ciresi, „sa aiba baietii in ce sa se suie”…
          Dupa care au venit comunistii si-au distrus tot, iar dupa ei au venit astelalte lacuste, care vor sa distruga si amintirile a ce-a fost odata. Si probabil o sa se ajunga si la interzicerea autoconsumului, astfel incat sa ne incolonam cu totii, cuminti, pe drumul spre supermarket. Cred ca Iulian Mincu, daca o mai trai, e mai fericit decat a fost vreodata.

  15. Alo, tovarăşi, vă rog fără niciun respect: nu vă mai luaţi de drojdia societăţii, că noi, satanele atinse la profit, vă băgăm iarăşi in ceaunul sovietic să vă vină mintea la cap. Consumaţi cu încredere aditivii noştri, păcătoşilor, că altfel daţi in apoplexie, de la dependenţa indusă de secole, sau mai rău: rămîneţi constipaţi pe viaţă. Băgaţi la cap că drojdia e invenţia brevetată a patronului nostru, Skaraowtzky, şi dacă îl mai şucăriţi cu puritanismul alimentar va fi vai şi amar de voi. Şi da, ne-am făcut sediu in US, de-acolo trimitem grăunţe falsificate şi animale de pluş sărăntocilor din africa ca să trăiţi voi mai bine, ăştilanţi slujitori ai demonocraţiei noastre din eurabia şi americasia. Îs experimente de mare utilitate, căci uite aşa a evoluat ştiinţa -care-i tot creaţia noastră ca să vă luminăm vouă vieţile amare de troglodiţi: cu cobai puşi să deguste in prealabil animalele de pluş fabricate in laboratoarele noastre. Vreţi să vă otrăviţi toţi cu pluşul nostru diabolic? Vreţi să vă gîdile glutenu pe gît şi să vă apuce naibii intoleranţa pe esofag, uite noi l-am făcut să alunece uşor pe gîtlej, să fie inodor, insipid, mătăsos şi să treacă iute prin maţ ca să nu vi-l rănească şi să vă potolească foamea aia indecentă cu care v-a dotat dumnezeul speciei voastre. Fomiştilor, fără grupul nostru de cercetători satanici, astăzi aţi fi ros in continuare rădăcini de mătrăgună şi glezne de capre, aflaţi dară că noi v-am pus pe masă brînzeturile, berea, pastele, vinul, pîinea şi cozonacii [şi vedeţi cum neamul ales de Ăl Curat încă ronţăie la posmagu ăla nedospit, că deh, nu au primit la timp învăţătura noastră], alcoolul, aditivii şi conservanţii care vă ţin mîncarea proapătă pe timpul iernii, eurile dulci şi caimacul spumos, iară fără toate aceste minunate invenţii aţi fi umblat incă bezmetici după coada de peşte crud aruncată de ăl mai puternic şi blănos. Deci, dacă nu puteţi fi recunoscători, şi vă stă in fire atitudinea asta, rîca ancestrală faţă de iscoditori şi angoasa in faţa cunoaşterii pe care timp de milenii aţi izolat-o sub sintagma infamantă de magie neagră, măcar aveţi bunul simţ să ne lăsaţi invenţiile şi knowhowul in pace, nu mai atacaţi drepturile noastre milenare asupra creaţiilor minţii sau, cum îi spuneţi acum, proprietate intelectuală, că, dacă ne mai agasaţi mult, mîine, da…mîine, vă luăm toate instrumentele noastre satanice care v-au îndulcit viaţa şi vă lăsăm in curu gol, să mîncaţi moloz proaspăt de pe uliţe şi verdele natural de sub unghii. Ce, credeaţi că toate aceste miracole vi se cuvin şi că puteţi renunţa oricînd la ele? nu, numai noi putem renunţa la voi, voi doar consumaţi şi vă bucuraţi sau nu, după cum vi se aşază credinţa pe crac dis-de-dimineaţă.
    deci, mulţumesc, acu vă părăsesc, tre să mă întorc degrabă in lab, că mi se sparg eprubetele de la feţii-frumoşi crescuţi in ele cu jet de hormoni şi cascadă de steroizi, de-au crescut lighioanele in 3 minute cît alţii-n 3 luni.

  16. 1. Nu înţeleg care sunt competenţele Dlui jurist Piperea în problemele de nutriţie.
    2. Chiar este incompetent – drojdiile sunt fungi, nu bacterii.
    3. Glutenul – proteină perfect naturală – are contraindicaţii alimentare, ca orice lucru pe lumea asta.
    4. Cu referire la hrana perfect naturală şi implicit lipsită de nocivitate, îl îndemn pe Dl. jurist să mănânce la un prânz 2 kg de ceapă ecologică şi apoi să consemneze cum se simte.
    5. Sistemul isteroid folosit pentru condamnarea neselectivă a aditivilor alimentari este straniu (şi interesat). Pur şi simplu poate deveni nociv EXCESUL unor ANUMIŢI aditivi alimentari, însă – în linii mari- prezintă cam acelaşi pericol cu traversarea străzii.

    Aşteptămă de la Dl Piperea materiale publicate în limitele competenţei JURIDICE a Dsale; propaganda electorală făcută la nivelul unui site renumit prin calitate – precum contributors – este jalnică.

  17. Eat food, not too much, mostly plants

    Don’t eat anything your great grandmother wouldn’t recognize as food. „When you pick up that box of portable yogurt tubes, or eat something with 15 ingredients you can’t pronounce, ask yourself, „What are those things doing there?” Pollan says.
    Don’t eat anything with more than five ingredients, or ingredients you can’t pronounce.
    Stay out of the middle of the supermarket; shop on the perimeter of the store. Real food tends to be on the outer edge of the store near the loading docks, where it can be replaced with fresh foods when it goes bad.
    Don’t eat anything that won’t eventually rot. „There are exceptions – honey – but as a rule, things like Twinkies that never go bad aren’t food,” Pollan says.
    It is not just what you eat but how you eat. „Always leave the table a little hungry,” Pollan says. „Many cultures have rules that you stop eating before you are full. In Japan, they say eat until you are four-fifths full. Islamic culture has a similar rule, and in German culture they say, ‘Tie off the sack before it’s full.'”
    Families traditionally ate together, around a table and not a TV, at regular meal times. It’s a good tradition. Enjoy meals with the people you love. „Remember when eating between meals felt wrong?” Pollan asks.
    Don’t buy food where you buy your gasoline. In the U.S., 20% of food is eaten in the car.

    Michael Pollan

  18. Felicitari pt articol, d-le Piperea.

    Printr-o temeinica informare, oamenii vor fi tot mai selectivi atunci cind cumpara alimentele. Eu unul imi educ copiii in sensul de a evita produsele cu E-uri. Sunt rezident in Portugalia si am observat ca fiul meu din clasa l, are deja lectii in care este invatat sa evite hamburgerii, chips-urile, etc. Subliniez ca Portugalia are un nivel ridicat al obezitatii in rindul copiilor.
    Zilele trecute s-a prezentat in media romaneasca metoda injectarii carnii cu apa, sare, a.i. 600 grame de carne, dupa „procesare” ajung sa cintareasca 1000 gr. Sunt stupefiat si ma intreb: OAMENII care decid sa procedeze astfel nu au constiinta?? Nu se gindesc la semenul lor? Nu se gindesc ca intr-o zi vor avea probleme in a se privi in oglinda??

  19. Domnule, iarasi am sa va rog sa cititi mai atent ce-am scris : „ca nu sunteti de meserie nici nu aveti cum sa intelegeti ceea ce doctorul Lacatus explica, intr-un studiu TIPARIT in care apar si fotografiile explicative.”

    Adica in lipsa acestui studiu TIPARIT este imposibil sa intelegeti pe cale rationala, esenta articolului. Nicidecum nu m-am indoit de capacitatea dumneavoastra de a rationa.

    Iar neintelegerea pasajului cu mucronul provine de la faptul ca dumneavoastra nu cunoasteti soiul respectiv de rosie si nu va dati seama cand acea excrescenta din varful rosiei care este specifica soiului, devine mucron atunci cand conditiile sunt intrunite.

    Iar asocierea cu lupul moralist am facut-o doar pentru a sublinia cat de usor putem cadea in capcana si daca asta va consoleaza cu ceva, sa stiti ca si mie mi se intampla, deseori. :)

    Cat despre subiectul ridicat de dl avocat mi se pare ca e unul de mare interes pentru absolut toate categoriile profesionale, ca doar toti trebuie sa ne hranim. Si mai stiu ca e un subiect teribil de complicat care nu poate fi dezbatut cu barda in mana, pentru ca lucrurile sunt departe de a fi alb sau negre.

  20. Stimate Domn Pipernea,
    Citindu-va articolul mi-am dat seama destul de repede ca nu aveti pregatirea (competenta epistemologica) pentru a face in cunostinta de cauza anumite afirmatii.
    In primul rand, glutenul se afla in cereale iar cerealele sunt materie prima pentru o multime de produse alimentare. Cum, adica, glutenul nu e aliment?
    Drojdia (mai ales drojdia de bere) este utilizata de cand lumea la prepararea unor produse alimentare si se poate consuma si ca atare ca sursa de vitamine (in special din grupa B).
    Cat despre organismele modificate genetic, discutia se poate duce la nesfarsit! Nu s- putut demonstra pana in prezent vreo actiune nociva asupra sanatatii celui care la consuma. In treacat fie spus, cam toate organismele sunt in continua (mai lenta sau mai rapida) modificare genetica spontana.
    Concentrati-va atentia asupra adaosurilor toxice din produsele alimentare!

  21. Recomand d-lui Piperea sa ramina in domeniul sau dreptul. Aici dovedeste incultura si acribia unui militant green peace.Cercetarile asupra actiunii pe termen lung a e-urilor nu sunt concludente in ce priveste toxicitatea lor si o eventuala actiune cancerigena.Putem presupune chiar ca d-sa a fost platit pentru acest articol la comanda pentru ca se poarta.Ii recomand sa citeasca macar un tratat de toxicologie generala inainte de a aborda acest subiect. O zi buna !

  22. @Gheorghe Piperea

    Salut,

    Da, stim ca dl. Fuia este interesat de biotehnologii si de comasarea terenurilor. Adica, sa-i dam tarii, cat mai multa productivitate (nu, obiectivul nu este hrana de calitate!) si tarani cat mai deposedati de pamint, asa, cateva milioane, ca sa ii avem asistati social….In loc sa stimulam fermele mici.

    Ma rog. Ideea este ca dl.Fuia a pus deja in lucru birocratia MADR, si acum pe situl MADR exista un proiect de ordin, privind OMG-urile si introducerea lor in cultura agricola. Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, a cerut consultare publica pentru aceasta problema , conform Legii 52/2003.

    Poate dl. Piperea nu foloseste cum trebuie anumite notiuni sau altele. Dar esenta este asta: tot lantul alimentar de astazi din Romania, este orientat exclusiv spre profit, nu spre sanatatea romanilor. Prin sanatate, nu ma refer la faptul ca alimentele nu ar fi produse corect sanitar-veterinar sau ca ar avea componente aiurea (nu, sunt aprobate!). Ci ca ne sunt bagate pe gat prin reclame peste tot, pe sub usa, la televizor, prin outdoor-uri, produse alimentar slabe nutritiv. Este ca si cum m-as bucura ca prostii de romani fumeaza toata ziua, ca sa moara mai repede. Maninca prost, asta este! Ma doare in basca, si trimit profiturile in tara de origine….

  23. Si la urma urmei cine ne opreste sa nu mancam prostii? Cine ni le pune in cosuri la hypermarket? Cine le cumpara de la piata? De ce e prosper McDonalds, ca nu trage pe nimeni de maneca inauntru? So, cine vrea sa manance sanatos, se documenteaza si o face. Cine nu, nu !

  24. Polonia va interzice complet culturile de porumb modificat genetic Monsanto /MON810/ pe teritoriul sau, a anuntat miercuri ministrul polonez al agriculturii, Marek Sawicki, citat de agentia France Presse.
    ‘Masura este in curs de pregatire. Va introduce o interdictie totala pentru culturile de porumb MON810 in Polonia’, a declarat ministrul in fata presei. Potrivit lui Sawicki, polenul acestui porumb ar putea avea un efect nefast asupra albinelor.
    La 9 martie, sapte tari europene – Franta, Germania, Marea Britanie, Belgia, Irlanda, Slovacia si Bulgaria -, au blocat o propunere inaintata de presedintia daneza a UE pe problema sensibila a autorizarii culturii de organisme modificate genetic pe continent. Sapte zile mai tarziu, Franta a interzis temporar cultivarea de porumb MON810.

  25. In general Ghe. Piperea este un habarnist notoriu, cu interventii pe la toate posturile tv si in toate domeniile. Comenteaza orice si fara sa fie documentat, cu o aroma de fecale pesediste. Ocupa-te domne de divorturi ca de tara e plina de prostani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gheorghe Piperea
Gheorghe Piperea
Avocat, profesor universitar, vicepresedinte UNPIR si membru al INSOL Europe

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro