vineri, martie 29, 2024

Iesirea Greciei din Zona Euro – o greseala grava de comunicare publica

Pe masura ce se apropie noua runda de alegeri din Grecia, panica pare sa fi cuprins intreaga Europa, incepand cu deponentii bancilor si continuand cu investitorii de pe pietele de capital. In prezent nimeni nu se mai fereste sa spuna ceea ce acum cateva luni de zile era un subiect tabu: Grecia este in faliment, conform celei mai clare definitii a acestei situatii, adica nu mai are bani sa isi plateasca creditorii. Mai mult, din propriile surse bugetare Grecia nu mai are bani sa plateasca nici macar salariile bugetarilor si pensiile. Deci falimentul este total.

Daca la alegerile din iunie partidele pro-europene, care sustin continuarea masurilor de austeritate – de care depinde continuarea asistentei europene – nu vor putea forma un guvern, parasirea Zonei Euro de catre Grecia va fi o realitate. Acest lucru este deja anticipat de piete, in conditiile in care au loc iesiri masive de capital din bancile grecesti.

Unde a gresit Uniunea Europeana in relatia cu Grecia? Nu mai reluam acum istoria cu relaxarea criteriilor de la Maastricht, relaxare de care grecii au profitat din plin in mod iresponsabil, imprumutandu-se peste masura, sau falsificarea situatiilor financiare. Nu vorbim nici de incapacitatea Eurostat de a descoperi falsurile. Nu ca nu ar fi importante in aparitia crizei grecesti si in dezvoltarea acesteia ci pentru ca deja s-a scris destul despre ele. In afara de aceste greseli mai mult sau mai putin asumate, Uniunea Europeana a mai facut, in ultimul an, o greseala fundamentala: nu a luat niciodata in calcul, ca scenariu administrabil, iesirea Greciei din Zona Euro. Drept urmare nu a si-a adaptat mesajele publice lunad in calcul o astfel de posibilitate. Fie din cauza neputintei teoretice de a anticipa toate efectele unei astfel de situatii, fie din trufia de a nu permite nici un esec al uniunii monetare care a adus, intr-adevar, sensibile beneficii economice timp de 10 ani.

Acest lucru a facut ca acum, cand spectrul iesirii Greciei din Zona Euro sa devina mai apropiat ca niciodata, Uniunea Europeana sa nu aiba un plan B. Mai rau, perpetuarea continua a mesajelor care evitau a recunoaste ca Grecia se afla in faliment si apoi a celor care sustineau mentinerea cu orice pret a Greciei in Zona Euro au facut ca, odata pierduta lupta, acest lucru sa slabeasca atat moneda euro, cat si economia statelor membre UE.

Daca liderii Uniunii Europene ar fi fost mai pragmatici, ar fi trebuit sa anticipeze reactia electoratului grec, mai ales ca istoria Greciei este una cunoscuta, presarata cu falimente si alunecari spre extrema stanga politica. Si chiar in lipsa unei astfel de anticipari, trebuia sa fie luata in calcul si varianta falimentului si iesirii Grediei din Zona Euro, varianta care sa fie comunicata intr-un mod care sa acrediteze ideea – realista de altfel – ca o iesire a Greciei din Zona Euro va intari moneda unica si nu invers. Dezlipirea din uniunea monetara a unui stat care nu mai indeplineste de mult criteriile pentru a fi acolo trebuia sa fie un mesaj care sa aduca incredere investitorilor in capacitatea Zonei Euro de a-si apara moneda. Pana la urma, asa cum ai intrat in uniunea monetara, trot asa poti iesi, chiar daca Tratatele nu contin prevederi exprese in acest sens.

In orice caz, daca falimentul elen nu ar fi fost intins precum pelteaua si mesajele ar fi fost altele, reactia investitorilor la anuntul posibilitatii eminente de iesire a Greciei din Zona Euro ar fi fost acum cu totul alta. Din pacate am ajuns in situatia in care vedem cum moneda unica se depreciaza constant fata de alte monede precum lira sterlina si dolarul american, desi situatia economica a Regatului Unit nu e deloc roza, cum nici a Statelor Unite nu este.

Din pacate tragedia Greciei nu se opreste la faliment sau la iesirea din Zona Euro. Pe fondul acestei realitati care va genera hiperinflatie, regres economic accentuat (mai ales pentru un stat cu o insemnata pondere in PIB a turismului si serviciilor bancare, care vor sucomba) si somaj la cote uriase, o alunecare a Greciei spre izolare va deveni un real pericol pentru Europa nu doar din punct de vedere economic (riscul de contagiune). Un stat membru UE cu un posibil guvern comunist sau guvernat cu o sustinere parlamentara ad-hoc va produce efecte sociale necontrolabile, adica un risc geopolitic pe care nimeni nu este pregatit sa il gestioneze.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Foarte corect. Mereu m-am intrebat de ce dracu ar fi asa de rau sa iasa Grecia din UE? e logic ca daca indepartezi o problema din zona euro, zona se va intari. si nici pentru greci nu cred ca va fi asa rau pe cat se trambitzeaza. sa se linisteasca ei putin, si o sa vina drahme din turism cu nemiluita.

  2. De la fata locului lucrurile par altfel dar confuziile din articol sunt evidente.

    Intrebari:
    -De ce ar mai avea nevoie grecia si Europa de continuarea austeritatii daca orice ar face va falimenta si nu mai are nici o sansa ?
    Cu ce sa faca austeritatea daca nu mai va avea activitate economica?

    -De ce s-a l;asat mintita europa de greci?
    Sigur ca nu s-a lasat mintita ci a generat si sustinut minciuna.
    De fiecare data cind se dadea un imprumut pentru deservirea dobinzilor si achizitiilor statului grec si banii faceau cale intoarsa in germania pentru plata unor submarine care nu inoata sau mari sisteme de securitate pentru olimpiada si care nu au fost receptionate sau armament care era fier vechi, europa nu s-a gindit cu poate suporta grecia cheltuieli de inarmare, de investiii nerentabile asa de mari incit nimeni nu le poate sustine ?
    coruptia in special cea politica a fost cultivata de germani si intretinuta pentru obtinerea de contracte dar si pentru ca grecia sa fie calul troian german in europa de est.
    multe se pot scrie despre ote, romtelecom si alte firme cumparate si modernizate cu banii contribuabilului grec si care acum apartin germanilor.

  3. Chiar vreau sa-mi explice cineva cum poate ”sucomba” turismul Greciei ?!
    Au infrastructura si au ce arata. Lumea va dori mereu sa vada minunile Greciei.
    Sigur ca se poate intampla ca anul acesta sa se duca acolo mai putin turisti.
    Propaganda dirijata in special dinspre Germania ii poate manipula pe bizonii europeni
    (nu si pe cei americani – de la care ma astept chiar sa dea buzna sa vada ieftin
    Atena si restul )
    Grecia nu e insa Serbia sa o poti sataniza ala long cu clisee
    rasuflate .
    Gunter s, Hans si Fritz isi vor uita in 2013 actulaele frustrari si se vor duce si ei
    in Creta ca sa mai uite de asprimea iernilor germane.
    *
    Repet Grecia are autostrazi, are hoteluri, restaurante si personal calificat
    pentru a le pune in functiune si mai are si tot felul de unicate maritimo-istorice.
    Turismul ei nu depinde de un logo in forma de frunza
    sau de stradaniie pe blog ale vreunei fete grasane
    din familia cu nume de colonel ….Răduică….sau cam asa ceva…

    • Intrebarea este „de ce?”
      Turismul greciei trebuie sa falimenteze pentru a fi cumparat pe nimic la anul.
      Astfel daca anul acesta nici un mare operator nu cumpara rezervari in grecia localnicii care au hoteluri nu vor mai avea bani sa plateasca impozite mari si vor vinde tot pe nimic.

    • Departe de a demoniza Grecia – tind să cred că mai de degrabă @comentariu de mai sus are dreptate – totuși scăderea turismului poate se va simți.

      Românii înstăriți (știu câteva cupluri) care mergeau în Grecia deja și-au luat bilete spre Turcia sau Croația. Motive: se tem în cel mai bun caz de greve și blocări de trafic care le-ar da orarul petse cap, iar în cea mai rea variantă că vor da de niște indivizi nervoși cu cocktailuri Molotov pe când se zgâiesc la Acropole.
      Dacă și românii se stresează atunci e normal să se panicheze Hans și Fritz. Mai ales acum de când cu creșterea simpatiei greco-germane …

  4. Grecia nu poate ieși din zona euro în înțelesul normal al acestei noțiuni: nu poate converti necondiționat fluxurile monetare naționale și depozitele bancare în drahme. Și asta e un lucru excelent. Indiferent ce face guvernul grec, opțiunea de a se salva pe baza proprietății cetățenilor va eșua, economia grecească va rămâne profund euroizată indiferent ce se decide la Atena.

    Singura lor spațiu de manevră este să plătească salariile bugetare și pensiile în drahme lipsite de valoare, scăzând valoarea lor reală la nivelul real al colectărilor bugetare. Dar asta pot face și fără a ieși din zona euro, scăzând valoarea nominală a salariilor și pensiilor. Oricum o dai și oricât ieși în stradă, de ce ți-e frică nu scapi.

    • Pai asta-i problema, ca n-a mers sa se scada salariile in euro. Ce le mai ramane de facut e sa-i pacaleasca cu drahma. Daca vor cere salarii mai mari, pot sa le si dea… in drahme. Tiparnitele abia asteapta.

  5. Ce, pierde partida clica socialisto-PPEistă, cu toată legea electorală trucată, care dă 50 de mandate (= peste 16% din cele 300 de mandate ale parlamentului) ?

    Lumea se trezește.

    Grecia – democrație ajustată pentru oligarhie

    Rezultatele finale ale recentelor alegeri generale anticipate din Grecia arată straniu sub aspectul atribuirii mandatelor (parlamentul unicameral are 300 de locuri):

    Noua Democrație – 108 (18,85%), SYRIZA – 52 (16,78%), PASOK (socialist) – 41 (13,18%), Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) – 33 (10,6%), KKE (comunist) – 26 (8,48%), Chryssi Avghi („neonazist”) – 21 (6,97%), Stânga Democrată (DIMAR) – 19 (6,1%).

    Astfel, PPE-iștii (Nea Demokratia/Noua Democrație, de centru-dreapta) au procente foarte apropiate de următorul clasat, SYRIZA (o coaliție de stânga anti-austeritate), totuși numărul de mandate atribuite Nea Demokratia este mai mult decât dublu față de cel al SYRIZA.

    Explicația o dă legea electorală votată în 2007, care este croită astfel încât ar acorda prime electorale: majoritatea pentru o formațiune care ar atinge minim 39% – 151 de mandate, ori 50 de mandate în plus acelei formațiuni care are cele mai multe voturi. Nea Demokratia a avut 18,85% și s-a clasat pe primul loc (vă dați seama, ce „performanță”, 18,85 % acum, de la 33,48% în 2009, atunci cu doar 91 de mandate). Fără cele 50 de mandate, care cu o lege normală s-ar redistribui tuturor partidelor intrate în parlament, conform procentajului electoral, parlamentul ar arăta cam așa:

    Noua Democrație – 70 (- 38), SYRIZA – 62 (+10), PASOK (socialist) – 49 (+8), Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) – 40 (+7), KKE (comunist) – 31 (+5), Chryssi Avghi („neonazist”) – 25 (+4), Stânga Democrată (DIMAR) – 23 (+4).

    Am redistribuit grosier cele 50 de mandate, luînd ca reper ponderea partidelor – procentul electoral raportat la totalul procentelor partidelor care au intrat în parlament (depășind pragul de 3%), adică 80,96%. Nu am ținut cont de subtilități precum specificul colegiilor ori prevederile legii electorale privind rotunjirea procentelor.

    PASOK și Nea Demokratia, împreună cu alte partide mai mici care nu au mai intrat în parlament, au girat guvernul Papademos, care a impus măsurile de austeritate foarte impopulare și vânzarea de active strategice ale statului grec. Legea exact asta urmărea, manufacturarea unei false majorități alcătuite din partidele oligarhiei (Nea Demokratia și PASOK), dar planul a eșuat. Au doar 149 de mandate, iar Samaras (șeful ND) a renunțat la formarea noului guvern după ce prima rundă de negocieri a eșuat. Se așteaptă alte alegeri anticipate ori un guvern minoritar. De văzut dacă legea electorală va fi modificată, cei doi tartori ai dezastrului grecesc (Nea Demokratia și Pasok) ar pierde 30 de mandate (119 vs 149).

    http://riddickro.blogspot.com/2012/05/grecia-democratie-ajustata-pentru.html

  6. Cu revenirea la drahma, turismul elen nu va sucomba, ci dimpotrivă. Grecia va fi la mare discount pentru europeni. La fel şi afacerile imobiliare pe sol grecesc. Exact pe modelul turc. Străinii vor continua să plătească în euro serviciile turceşti şi va fi treaba lor cât şi cum vor converti în drahme. Euro scriptural (abia 1% din masa monetara) va circula de facto liber în Grecia şi în continuare. Asta nu înseamnă desigur, că grecii vor fi la fel de harnici în turism ca turcii, şi nici că din banii obţinuţi din turism grecilor le va fi uşor să-şi plătească datoriile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro