sâmbătă, mai 8, 2021

Iluzia integrării eurasiatice (II) – Georgia, Ucraina, Moldova

Fruntaşii Parteneriatului Estic – ”greu de ucis”

Georgia

În Georgia situația politică nu este certă. Alegerile prezidențiale care se vor desfășura cu o lună înainte de summit-ul de la Vilnius și intenția lui Ivanishvili de a demisiona după scrutin din funcția de prim-ministru (dacă va avea loc) cel mai probabil vor duce la reașezări pe eșichierul politic. Reformatarea alianței de guvernare ”Visul Georgian” este posibilă. Importanța alegerilor este greu de subestimat. Primii doi președinți ai Georgiei (Zviad Gamsahurdia și Eduard Șevardnadze) au fost deposedați violent sau forțați să plece în urma protestelor de stradă. Așadar Georgia este în fața unei noi tentative de a asigura succesiunea în mod pașnic și democratic după cele două mandate consecutive ale lui Mihail Saakashvili. Nu este exclus ca alegerile să aducă în fotoliu de președinte reprezentantul opoziției. Atunci clasa politică georgiană va fi forțată ca în loc de un an (cât a durat tandemul Saakashvili-Ivanishvili) să accepte cel puțin trei ani de coabitare, care se poate dovedi foarte turbulentă.

Însă indiferent de persoana președintelui, cererea pentru integrarea europeană în Georgia este impunătoare. Printre țările Parteneriatului Estic Georgia este țara cu cel mai înalt nivel de sprijin popular pentru aderarea la UE (sondaj de opinie NDI din iunie 2013 – 79% pentru aderare la UE) și cea mai critică opinie vizavi de Rusia (același sondaj – 37% consideră Rusia amenințare reală pentru Georgia, în timp ce 34% consideră că Rusia este o amenințare, dar una prea exagerată). De asemenea, integrarea în UE se bucură de sprijin politic substanțial, fapt reflectat în rezoluția bipartizană cu privire la politica externă, adoptată de parlamentul Georgiei în martie 2013. Documentul interzice autorităților de a intra în alianțe politice, militare sau economice cu statele care au recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud (citește Rusia) și reafirmă primordialitatea integrării europene. Parafarea și semnarea AA cu UE se bucură în Georgia de consens social larg. Tocmai acest sprijin masiv și modelul economic georgian hiper-liberal, uneori prea liberal pentru gustul UE (pentru Rusia cu atât mai mult), fac scenariul inversării vectorului european puțin probabil. Deși ridică multe semne de întrebare, declarația lui Ivanashvili se înscrie în politica de normalizare a relațiilor cu Rusia lansată în 2012. Doar că ultima tentativă de a ademeni Rusia este foarte imprudentă, deoarece trece dincolo de linia roșie în relația cu Moscova unanim acceptată la Tbilisi și angajează Georgia într-un joc periculos.

Ucraina

În Ucraina blocajele la vama rusă de la mijlocul lunii august au avut efecte diametral opuse celor intenționate de Moscova Rinat Ahmetov, oligarhul din regiunea de Est a Ucrainei (considerată tradițional conservatoare și filorusă), a dat un mesaj de coagulare a forțelor politice și economice din Ucraina. Ferindu-se să califice evenimentele din august un ”război comercial”, el a exprimat convingerea că ”această experiență va face Ucraina mai puternică”.[1] Conducerea Ucrainei a evitat un război verbal cu Rusia deşi nu a rezistat tentaţiei de a tachina Moscova pe marginea flotei militare de la Marea Neagră staţionate în Crimeea. Se pare că Ucraina a cerut Rusiei să facă rost de aprobare sau să evacueze în caz contrar nave hidrografice care fac parte din efectivul flotei militare ruse din Crimeea. În acelaşi timp, Ucraina a continuat să reducă gradual importurile de gaze din Rusia. După ce a semnat şi a început importuri de gaze din Germania via Polonia şi Ungaria la un preţ mai avantajos, ministrul Energiei Eduard Stravytsky a anunţat continuarea negocierilor cu Slovacia şi România în vederea încheierii unor acorduri similare de tranzit, care ar mări capacitatea de import a gazelor din Europa (fie din Germania, fie de pe piaţa spot de gaze).

Prietenii Rusiei de la Kiev, printre care se numără Victor Medvedchuk fostul şef al administraţiei prezidenţiale în al doilea mandat a lui Kuchma (Vladimir Putin este naşul de botez al copilului său), au publicat o serie de analize din care reiese că unele prevederi din AA cu UE ar fi anti-constituţionale. Aceste idei au găsit simpatizanţi în rândurile deputaţilor din Partidului Regiunilor aflat la putere. Însă la începutul lunii septembrie preşedintele Yanukovych a participat la o întâlnire a fracţiunii Partidului Regiunilor la finalul căreia a fost anunţat că deputaţii vor vota unanim legile necesare conformării condiţiilor stabilite de UE pentru a semna AA (concluziile Consiliului European din 10 decembrie 2012). Iar a doua zi Verhovna Rada a reluat procesul de legiferare în vederea ajustării legislaţiei la standardele europene. Printre cele 11 legi, codul electoral şi legea cu privire la procuratură (ultima a primit pe 7 septembrie aviz pozitiv de la Comisia de la Veneția) fiind acte normative esenţiale pentru parcursul european al Ucrainei. Aşadar Rusia a reuşit să unească temporar puterea şi opoziţia în Verhovna Rada într-un efort concentrat, lucrul pe care nu a reuşit să-l realizeze până recent înalţi oficiali UE.

Moldova

Deşi se prefigura o vară ”caldă” în Transnistria, semnale de alarmă transmise de Moldova şi „patrularea” Chişinău-lui de oficiali europeni şi din state membre UE a redus temporar pofta Rusiei de a escalada conflictul şi a pus în defensivă regimul de la Tiraspol. Într-un gest fără precedent, liderul de la Tiraspol a oferit un interviu amplu postului de la Chişinău TV7. Tot atunci Şevciuk a devenit mai maleabil în legătură cu organizarea unei întâlniri cu prim ministrul Moldovei. Un diplomat UE comentând cele întâmplate în vară spune: „mesajul nostru a fost că Rusia nu poate să facă orice vrea şi acest mesaj a fost înţeles.”[2] Motivul recepţionării mesajului este foarte pragmatic: „Rusia nu vrea să fie percepută ca principalul vinovat pentru încetinirea sau suspendarea negocierilor. Ea ar vrea să creeze un context în care să poată acuză Moldova pentru tensiuni din zona de conflict” explică un diplomat.[3] În această vară Vladimir Putin aparent a anulat pe ultima sută de metri o întâlnire cu Evgheni Șevciuc la Soci unde obișnuiește să gazduiască pe liderii regiunilor separatiste din spațiul post-sovietic.[4] Trebuie remarcat că şi Ucraina, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, a contribuit la calmarea situaţiei, fiind interesată de o întâlnire Leancă – Şevciuk pentru a demonstra o realizare a mandatului, chiar modestă.

Deşi tirul de ameninţări lansat de Dmitri Rogozin la Chişinău şi ulterior la Tiraspol, a stârnit reacţii emoţionale, clasa politică în general s-a pronunţat pentru menţinerea cursului european. Reclamaţiile şefului Rospotrebnadzor cu privire la calitatea producţiei din Moldova au fost primite cu disponibilitatea calmă de a le examina şi redresa defecte dacă sunt constatate. Între timp, Moldova a continuat proiectele de racordare la infrastructura energetică (lansarea construcţiei conductei Iaşi-Ungheni) şi de transport europeană (finalizarea legăturii pe cale ferată pe ecartamentul european Giurgiuleşti-Galaţi preconizată până la finele anului 2013), ceea ce va scădea în viitor capacitatea Rusiei de a cauza prejudicii economiei şi populaţiei ţării. Parafrazând faimoasa lozincă sovietică din perioada celui de al II-lea Război Mondial, Moldova se pare că face „totul pentru frontul european, totul pentru victorie la Vilnius”. Însă fără îndoială până la summit-ul PE, Rusia va exercita mai mare presiune pe Moldova. Date fiind declarațiile șefului Rospotrebnadzor în legătură cu calitatea producției vinicole din Moldova, un embargou parțial sau total în această toamnă este inevitabil. De asemenea, nu pot fi excluse din acest scenariu expulzări ocazionale bine mediatizate ale cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Rusia. Însă parcursul european al Moldovei pe lângă factorul extern este periclitat de derapaje interne. Ultimele evoluții în sectorul bancar (Moldova-Agroindbank și Banca de Economii) și cel de transporturi (aeropotul Chișinău) au vulnerabilizat Moldova intern și pe plan extern.

Analiza inițial publicată de Centrul Român de Politici Europene


[1] Rinat Akhmetov, Interviu, Day, 2 septembrie 2013, http://www.day.kiev.ua/en/article/economy/rinat-akhmetov-we-all-must-be-together-business-government-and-society

[2] Interviu cu un diplomat UE, august 2013.

[3] Interviu cu un diplomat, Chișinău, august 2013.

[4] Interviu cu un reporter rus, august 2013.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. după cele două mandate consecutive a lui Mihail Saakashvili. (ale lui)

    Altfel o buna sinteza a pozitiilor actuale ale celor trei tari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este expert afiliat CRPE. A desfășurat cercetare la NATO Defense College (Rome) și Institute for European Politics (Berlin). A colaborat în proiecte de cercetare cu European Council on Foreign Relations (London), DemosEuropa (Warsaw), Friedrich Boll Foundation (Berlin), Finnish Institute for International Affairs (Helsinki), și Freedom House. Domenii de interes major: politică internă și externă rusă, relațiile UE-Rusia, politica europeană de vecinătate.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro