Mai întâi, iluziile…
Pe 22 aprilie 2025 se putea citi:
Spania înregistrează prima zi din săptămână în care rețeaua națională este alimentată în proporție de 100% cu energie regenerabilă.
Rețeaua națională a Spaniei a funcționat pentru prima dată pe bază de energie regenerabilă pe 16 aprilie, energia eoliană, solară și hidro acoperind întreaga cerere de energie electrică din peninsulă pe parcursul unei zile lucrătoare. Cinci zile mai târziu, energia solară a stabilit un nou record, generând 20.120 MW de energie instantanee – acoperind 78,6% din cerere și 61,5% din mixul rețelei.
Pentru guvernul spaniol, condus de socialistul Pedro Sánchez, această victorie energetică „verde”, cu noi recorduri stabilite aproape zilnic, a fost dedicată promisiunii de a elimina centralele nucleare fiabile, cu mulți ani de viață utilă rămasă. Dar, ca și în Germania, această promisiune a devenit acum coșmarul politicienilor spanioli. Pentru că…
…după doar șase zile, se putea citi:
Spania și Portugalia, ambele generând majoritatea energiei electrice din surse regenerabile, au fost lovite simultan luni [28 aprilie 2025] de întreruperi generalizate ale alimentării cu energie electrică, fără a se oferi imediat nicio explicație cu privire la cauză. Unele rapoarte au afirmat că întreruperile au afectat și unele părți ale Franței.[1]
Pana de curent masivă (blackout) care a lovit Spania și Portugalia pe 28 aprilie 2025 a afectat peste 55 de milioane de persoane lăsate fără electricitate, a produs morți și răniți, iar trenurile, semafoarele, bancomatele, conexiunile telefonice și accesul la internet nu au funcționat în întreaga peninsulă iberică. Blackout-ul a scos în evidență vulnerabilitățile și consecințele neintenționate ale unei încrederi excesive în sursele de energie regenerabile – în special solară și eoliană – fără un suport suficient pentru rețea și o infrastructură pregătită. Acest eveniment servește drept un puternic avertisment cu privire la iluziile energetice legate de sursele regenerabile de energie și deziluziile care urmează atunci când limitările acestora se ciocnesc cu cerințele reale ale rețelei.
Blackout-ul și rolul energiilor regenerabile
La momentul penei de curent, producția de energie electrică din Spania era dominată de surse regenerabile: energia solară a contribuit cu aproximativ 61%, energia eoliană cu aproape 12%, energia nucleară cu 11% și gazul cu aproximativ 5% (Fig. 1).

Fig. 1. Valorile instantanee ale producției de electricitate a Spaniei, luni, 28 aprilie 2025, ora 12:30. Blackout-ul a avut loc peste 3 minute. (Sursa)
Această dependență puternică de sursele de energie regenerabile și variabile a fragilizat rețeaua. Blackout-ul a fost declanșat de un „incident electric” pe coridorul Aragón-Catalonia, o rută critică de transport a energiei electrice provenite de la parcurile solare și eoliene și de la importurile din Franța. La ora 12:32 p.m., acest coridor a înregistrat fluctuații bruște, ceea ce a dus la pierderea interconectării franceze, izolând rețeaua iberică. Acest lucru a declanșat o scădere rapidă a frecvenței rețelei, care ar fi trebuit să rămână stabilă la 50 Hz.[2] Scăderea frecvenței a provocat oprirea automată a centralelor electrice, iar fermele solare și eoliene, lipsite de inerția sistemului, s-au deconectat în masă, pierzând 15 GW (60% din producția totală) în cinci secunde. Colapsul complet al rețelei a apărut imediat.
Inerția sistemului, asigurată de masele rotative ale generatoarelor tradiționale, cum ar fi cele nucleare și pe bază de gaze naturale, este esențială pentru rezistența la schimbările de frecvență. Să analizăm puțin acest aspect. O inerție ridicată a sistemului înseamnă că o reducere a frecvenței rețelei – cum ar fi cea cauzată de deconectarea neașteptată a unei centrale electrice – va fi atenuată într-o oarecare măsură, prevenind în mod ideal defecțiunile în cascadă ale sistemului. O inerție mai scăzută oferă o atenuare mai mică a reducerii frecvenței și, prin urmare, duce la o probabilitate mai mare de defecțiune sistemică. Având doar trei din cele șapte reactoare nucleare disponibile și o capacitate hidroelectrică redusă, rețeaua Spaniei s-a bazat în mare măsură pe energiile regenerabile, care nu contribuie la inerție și sunt sensibile la variațiile de frecvență (Fig. 2).

Fig. 2. Pe 28 aprilie 2025, in jurul orei 12:30, rețeaua spaniolă avea o inerție foarte scăzută, producția de electricitate fiind în principal solară și eoliană. Aceste două energii, având surse regenerabile, nu contribuie cu nicio inerție într-o rețea electrică. Ulterior, până pe 29 aprilie, sistemul energetic s-a bazat în mare măsură pe gaz și, într-o mai mică măsură, pe hidroenergie pentru a re-alimenta rețeaua și a restabili sincronismul. (Sursa)
Contribuțiilor inerțiale ale diferitelor surse de energie sunt reprezentate în Fig. 3.

Fig. 3. Energiile solară și eoliană au inerție zero într-un sistem de producere a electricității. Energia nucleară oferă cea mai mare inerție sistemului, urmată de gazele naturale (ciclu combinat) și cărbuni. (Sursa)
În raportul Meeting the Challenge of Reliability on Today’s Electric Grids: The Critical Role of Inertia (2023), The Oxford Institute for Energy Studies (OIES) descrie rolul esențial al celor mai grele mase rotative (grupurile de turbine cu abur ale centralelor nucleare mari) în menținerea efectului de amortizare al oricărei perturbații din rețeaua electrică.
Pe fundalul actualelor politici net-zero, prin care centralele electrice pe bază de turbine rotative grele (nucleare, cu gaze sau cărbuni), sunt tot mai ostracizate și planificate pentru desființare, impactul creșterii penetrării energiei eoline și solare asupra stabilității rețelelor naționale trebuie evaluat cu maximă responsabilitate pentru evitarea unor catastrofe de genul celei din peninsula iberică. Riscurile legate de fiabilitatea rețelelor electrice în cazul creșterii surselor solare și eoline nu sunt neglijabile și nu se manifestă doar prin diminuarea accelerată a inerției sistemului electric. Menținerea unei frecvențe constante în rețea (50 Hz sau 60 Hz, în funcție de țară și continent) nu este singurul beneficiu al inerției sistemului. În studiul din 2023, OIES a discutat mai multe atribute ale fiabilității rețelelor electrice legate de inerție: frecvența, stabilitatea, voltajul, restabilirea sistemului etc.
Este important/necesar să adresăm și următoarea întrebare: Poate fi operată o rețea electrică fără inerția rotațională oferită de centralele electrice nucleare și cele pe bază de combustibili fosili? Teoretic, se poate încerca un răspuns. Diversele propuneri alternative de înlocuire a inerției necesare a sistemului de generare a sarcinii de bază cu tehnologii precum inerția sintetică, condensatoare sincrone, compensatoare statice, sisteme dinamice VAR avansate și baterii pot funcționa în teorie, dar sunt costisitoare, complexe în mod inerent și mai puțin fiabile decât inerția gratuită a sistemului furnizată de generatoarele mari de energie de bază (Fig. 3). Toate aceste costuri suplimentare pentru instalațiile de susținere a energiei regenerabile se vor adăuga la prețul tot mai mare al energiei electrice.
În 2020, Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă al SUA a concluzionat :
Costurile (sau nevoia) de a dezvolta un sistem care poate funcționa în mod fiabil în condiții de inerție aproape zero nu au fost încă analizate în detaliu, în special în comparație cu menținerea sistemului actual bazat pe sincron cu modificări suficiente pentru a acomoda niveluri foarte ridicate de penetrare a VG [generare variabilă].
Critica politicilor și poziția guvernului spaniol
Politicile energetice ale Spaniei, determinate de obiectivele climatice net-zero, au acordat prioritate expansiunii surselor regenerabile de energie, preconizând să cheltuiască 60 de miliarde de dolari pentru modernizarea rețelei până în 2030 pentru a face față dublării capacității solare. Cu toate acestea, eliminarea planificată a energiei nucleare până în 2035 a stârnit îngrijorări, având în vedere rolul acesteia în furnizarea de energie fără emisii de carbon și de stabilitate a rețelei. În urma blackout-ului, primul ministrul Pedro Sánchez a negat responsabilitatea energiei regenerabile, susținând că nu a existat „nicio problemă cauzată de un exces de energie regenerabilă” și afirmând că energia nucleară „nu este mai fiabilă decât alte surse” și nu este „în prezent competitivă cu energia regenerabilă”. El a promis o anchetă completă, dar a evitat să recunoască riscurile inerente ale surselor regenerabile de energie.
Cu toate acestea, experții critică această poziție, susținând că implementarea rapidă a energiilor din surse regenerabile, fără suficiente tehnologii de îmbunătățire a rețelei, a contribuit la eșec. Seaver Wang și Alex Trembath de la Breakthrough Journal au remarcat că blackout-ul a fost „exact ceea ce ne-am aștepta” de la o penetrare ridicată a energiei regenerabile fără măsuri adecvate de stabilizare. Aceștia au subliniat faptul că fermele solare și eoliene, care utilizează invertoare de tip „grid-following”, sunt vulnerabile la fluctuațiile de frecvență și nu au inerția generatoarelor sincrone precum centralele nucleare și cele pe combustibili fosili. Robert Bryce și alții pledează pentru menținerea energiei nucleare, care asigură o fiabilitate semnificativă a rețelei, criticând planurile de eliminare treptată ale guvernului spaniol ca fiind riscante.
Consensul experților este că, deși sursele regenerabile de energie sunt esențiale pentru decarbonizare, integrarea lor trebuie să abordeze limitările tehnice, precum intermitența și lipsa de inerție, prin investiții în stabilitatea rețelei și un mix energetic echilibrat care să includă surse „la comandă” (dispatchable) precum energia nucleară și gazele naturale.
Reacția publică și reacțiile adverse
Blackout-ul a lăsat „scene de blocaj și confuzie” care „nu vor fi uitate prea curând”, după cum notează Financial Times, reflectând îngrijorarea semnificativă a publicului. Mai grav, aceasta a alimentat reacția împotriva proiectelor de energie regenerabilă, în special a energiei solare, manifestate anterior. Comunitățile locale, în special fermierii din Jaén, Alicante și Andaluzia, s-au opus dezvoltărilor solare la scară largă. La un miting din 26 septembrie 2024, în Jaén, oamenii au manifestat cu lozinci precum „În apărarea măslinilor și a mijloacelor noastre de trai! Nu vrem centrale solare… Greenalia [compania de panouri solare] afară de pe teritoriul nostru acum!” Fig. 4)

Fig. 4. Protest al locuitorilor din Lopera (Jaén) împotriva instalării de centrale solare, 26 septembrie 2024. Jaén este considerat capitala mondială a măslinilor (Sursa)
Această rezistență provine din preocupările legate de utilizarea terenurilor, impactul asupra agriculturii și a mijloacelor de subzistență, subliniind compromisurile sociale și economice în tranziția energetică.
Lecții învățate și implicații
Blackout-ul din Peninsula Iberică oferă câteva lecții-cheie pentru politica energetică și gestionarea rețelei, rezumate în tabelul următor:
Lecția | Descriere |
Importanța inerției rețelei | Sursele tradiționale, cum ar fi energia nucleară și gazele naturale, asigură o inerție esențială; sursele regenerabile nu dispun de această inerție, sporind vulnerabilitatea rețelei. |
Riscurile unei penetrări ridicate a energiei regenerabile | Extinderea rapidă fără infrastructură de suport poate destabiliza rețelele, așa cum s-a văzut în cazul blackout-ului. |
Necesitatea unui mix energetic echilibrat | Un portofoliu diversificat, care să includă surse disponibile la comandă, este esențial pentru fiabilitate, ceea ce pune la încercare abandonarea treptată a energiei nucleare în Spania. |
Investiții în tehnologia de îmbunătățire a rețelei | Tehnologii precum invertoarele de formare a rețelei și stocarea bateriilor sunt necesare pentru a integra în siguranță sursele regenerabile de energie. |
Politica precauționară | Obiectivele agresive privind energia regenerabilă trebuie să echilibreze decarbonizarea cu fiabilitatea rețelei și acceptarea publică. |
Angajamentul public | Abordarea preocupărilor comunității cu privire la proiectele de energie regenerabilă este vitală pentru a evita rezistența și a asigura succesul tranziției. |
Relevanță internațională | Experiența iberică este un avertisment pentru alte regiuni, precum Texas, cu privire la riscuri similare în tranzițiile energetice. |
Consecințele fatale ale dependenței excesive de sursele regenerabile de energie.
Blackout-ul iberic evidențiază o provocare tehnică fundamentală: majoritatea fermelor solare și eoliene utilizează în prezent invertoare „care urmăresc rețeaua”, dar care nu au inerția de rotație pe care o oferă generatoarele sincrone tradiționale (nucleare, combustibili fosili). Inerția de rotație este esențială pentru menținerea stabilității frecvenței rețelei în timpul perturbațiilor bruște. Fără aceasta, rețeaua devine vulnerabilă la devieri rapide de frecvență care pot declanșa opriri generalizate.
Strategia de tranziție energetică a Spaniei a extins agresiv energiile regenerabile, planificând în același timp eliminarea treptată a tuturor centralelor nucleare până în 2035. Energia nucleară, care furnizează în prezent aproximativ 20% din energia electrică a Spaniei, oferă stabilitate vitală rețelei prin inerție și putere disponibilă instantaneu.
Eliminarea planificată a energiei nucleare, combinată cu investiții insuficiente în stocarea la scară de rețea, în invertoare de formare a rețelei, în condensatoare sincrone și în interconexiuni îmbunătățite, a expus sistemul la riscuri de fiabilitate.
Blackout-ul scoate astfel la iveală iluzia că energiile regenerabile singure pot alimenta fiabil o rețea modernă fără o infrastructură complementară substanțială și resurse de backup. De asemenea, acesta scoate la iveală refuzul politic și economic: Oficialii spanioli, inclusiv prim-ministrul Pedro Sánchez, au minimalizat rolul surselor regenerabile de energie, prezentând blackout-ul drept o problemă de gestionare a rețelei, mai degrabă decât o consecință a provocărilor legate de integrarea surselor regenerabile de energie. Această poziție protejează scenariul politic al tranziției către o energie „verde” și interesele financiare legate de investițiile masive în sursele regenerabile de energie, estimate la 60 de miliarde de dolari până în 2030.
Concluzii
Blackout-ul iberic din 28 aprilie 2025 servește drept avertisment pentru tranzițiile energetice globale. Deși sursele regenerabile de energie sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor climatice, integrarea lor trebuie temperată cu realism, punând accentul pe stabilitatea rețelei, pe un mix energetic echilibrat și pe implicarea publicului. Lecțiile din Spania și Portugalia au rezonanță internațională, îndemnând factorii de decizie politică să acorde prioritate fiabilității în paralel cu decarbonizarea, asigurând un viitor durabil fără a sacrifica prezentul.
Aceste concluzii se regăsesc și în articolul meu din 2024, La aniversară… Zece ani pe Contributors.ro, în care am introdus Triunghiul cu probleme al rețelelor energetice. Electricitatea unui sistem național trebuie să fie accesibilă ca preț și abundență (oferind securitate economică), cu emisii scăzute (oferind securitate climatică) și, în primul rând, fiabilă, pentru a oferi securitatea energetică fără de care o țară devine handicapată și, finalmente, eșuată.
UPDATE
Un algoritm AI a sintetizat grafic modul în care diferite generatoare de electricitate susțin rețeaua prin inerție. (Sursa)

Image created using Chapt GPT 4o
[1] Am publicat această știre marți, 28 aprilie 2025, ora 20:55.
[2] Rețelele de 50 Hz includ toată Europa, Africa, Orientul Mijlociu (cu excepția Arabiei Saudite) și Asia (cu excepția Filipinelor, Taiwanului, Coreei de Sud și vestul Japoniei). Rețelele de 60 Hz sunt folosite în SUA, Canada, Mexic, America Centrală, Caraibe, nordul Americii de Sud (Brazilia, Columbia, Ecuador și Venezuela).
Sursele securitare ale rețelelor naționale , interconectate sau nu trebue divizate în : rapide, de regula turbine cu gaze și ultrarapide, bazate pe mari forte inerțiale ale masivelor rotoare ale generatoarelor de mare putere (centrale pe combustibili clasici, de preferința gaze naturale, sau centrale nucleare) Până la apariția de masa a surselor regenerabile – soare – vânt – rețelele aveau suficienta reziliență la rapide și ultra-rapide probleme de stabilitate prin inerția numeroaselor mari generatoare conectate la rețea. Ca o prima concluzie a căderii rețelelor spaniole și portugheze toată politica surselor regenerabile trebue reanalizata și reconstruita – dar nu de “politicieni” politica Gmai mult sau mai puțin verzi, eco sau socialiști în gândire și … apucături. Ca un corolar, spaniolii ar trebui să-și schimbe conducerea tarii care dovedește incompetenta tipica socialiștilor (cine a trăit ani buni în regimuri socialiste – ca noi romanii – înțelege !) Cam aceeași prostie (oprirea și casarea centralelor nucleare) este și politica guvernelor germane, începând cu “muți Merkelizată! Dar abia acum înțelegem ca madam Merkelizată & “haita de agenți KGB adiacenta” au urmărit aducerea Germaniei la cheremul gazului rusesc ! Experiența spaniola docet ! Și să învățăm din experiența ! Ca bine zice înțelepciunea populară : Desteptul învață din experiența altora – Prostul nici din a lui ! (A se vedea stupiditatea declarației PM spaniol()
Aceasta este Europa lui von den Layen… ce sa facem. Inteleg ca i se cere demisia din partea mai multor guverne si lideri politici, insa nu doar din cauza acestui blackout, ci in general din cauza politicilor si deciziilor luate in stil totalitar (politici verzi, de gen, cele privind anularea democratiei in unele state si instrumentului numit DSA-Digital Service Act prin care se inchid conturi pe retele sociale, etc).
Probabil ca Spania si Portugalia erau doar niste experimente energetice la scara europeana prin care se urmarea inlocuirea surselor conventionale de energie cu cele „verzi”, in schimbul unor subventii de miliarde pentru guvernul spaniol. Foarte convenabil de altfel.. Asa se explica de ce premierul a negat ca fermele eoliene si solare consitutie cauza penei uriase de electricitate. „Este doar politica”. Poate se trezeste lumea intr-un final…
un singur blackout nu e suficient pt a se trezi poporul, e nevoie de mai multe… in timpul asta pun pariu ca se vor impinzi generatoarele locale pe benzina!
Subscriu. Nu va învăța nimeni nimic, în urma incidentului din Spania. Deja activiștii explică doct că la fiecare 2 ani are loc câte o pană majoră, deci era normal să se întâmple. Până nu ajung înlăturate niște guverne socialiste, nu se schimbă nimic în Europa.
Între timp, în Germania: conservatorul vopsit Merz nu a obținut investitura în Bundestag. Eram cu un prieten la o cafea și m-am trezit comentând: ”ce față de Scorpion are ăsta!”. Am verificat ulterior și așa era, e Scorpion ca zodie 😀
Si tu ce esti? Scorpionul trecand balta? Mertz a castigat, trezeste-te, si mai e si pilot de avion cu elice.
La noi a „murit PSD-ul înaintea lui Iliescu”!
Absolut profund.
Well, realitatea a demonstrat că există un temperament înnăscut și exact de asta au eșuat comuniștii în crearea ”omului nou”. Pentru că bebelușul nu se naște ”tabula rasa”, așa cum le plăcea lor să susțină. O foarte mică parte e adevărată: capacitatea copilului de a deosebi binele de rău și minciuna de adevăr poate fi pervertită prin educație, așa cum au încercat (și au și reușit) ei, dar această capacitate, în sine, e înnăscută.
Revenind la oile noastre: toate aberațiile din sistemele energetice europene sunt de sorginte socialistă. Ele au drept scop menținerea oamenilor în sărăcie și într-o stare de dependență față de stat. Energia scumpă e un mod foarte eficient de a sufoca o economie și de a exercita un control excesiv al statului asupra ei.
Sint off topic insa vine sa intareasca ce spuneti. Statul abuziv, doica, azi in forma de closca, el decide tu te supui or else…: duminica 4 mai Carrefour Market nu a avut voie sa-mi vinda o sticla de vin. Vinzatoarea pur si simplu a dat-o deoparte si a aratat spre nu stiu ce tidula atirnata pe perete. Bag sama ca votantu’ s-ar fi facut prastie si n-ar mai fi votat in cunostinta de cauza – prezumtie oricum „fragila”. N-am avut chef sa ma infurii si sa-mi stric ziua insa data viitoare chiar dau de urma imbec…, idio…, astaaaaa, birocratului care a hotarit ca n-am voie alcool in ziua alegerilor. De parca dupa un Merlot nu l-as fi votat pe Funeriu ci pe ceva c*canar de galerie sau pe Somnolenta Sa C*carau!
Și în UK se practică astfel de lucruri, chiar la un mod mult mai detaliat: după ora oficială a închiderii magazinului, alcoolul nu mai trece de casele de marcat. Clienții pe care ora închiderii i-a prins în magazin își pot plăti celelalte produse, dar niciun alt produs care să reprezinte alcool.
Abandonarea centralelor – nucleare si nu numai – inainte de termen e o tampenie fara margini dar orice sursa de energie ar trebui sa fie binevenita.
Povestea cu lipsa de inertie a invertoarelor e o vrajeala. Se poat face acele invertoare cu „inertie virtuala” mult mai mare decat cele 9 secunde disponibile la mecanica unei turbine nucleare.
Problema e inadecvarea modelului de control. Reteaua electrica e cea mai intisa structura construita vreodata de om si nu e de mirare ca exista o imensa „inertie mentala” la schimbari. In modelul actual „Sfanta Stabilitatea a Retelei” e data de doar cateva surse majore din retea, surse care sant administrate strict.
Pe cand s-a inceput introducerea surselor alternative li s-au impus cateva reguli simple si stricte. Reguli cu care reteaua poate functiona cata vreme aceste surse au o pondere mica dar care au devenit periculoase odata cu multiplicarea ponderii lor.
Si problema nu e deloc cu sursele alternative. Dimpotriva chiar, toate sursele sunt interesate de stabilitatea retelei. Problema e ca nu exista un model functional prin care multiple surse distribuite sa aiba access in timp real (cu latenta de milisecunde) la informatii despre:
1. nevoile retelei
2. parametrii de stabilitate si
3. un acord comun despre ce comportament ar trebui sa aiba o sursa date fiind informatiile de mai sus.
„Desi sursele regenerabile de energie sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor climatice, integrarea lor trebuie temperata cu realism, punand accentul pe stabilitatea retelei”
Ma tem ca problema e mai adanca decat stabilitatea retelei. Nu doar ca modelul actual de stabilitate e inadecvat dar umanitatea nici macar nu a reusit sa poduca un alt model mai potivit cu actuala democratizare a surselor.
Evident că se puteți face ca invertoarele, prin ele însele, să „producă” moment inerțial. Doar că trebuie să aveți o „mică” discuție cu legea conservării energiei, lege care, nu-i așa ? e o vrăjeală ieftină, profund nedemocratică și substanțial retrogradă, inadaptată vremurilor actuale.
”(…) lipsa de inertie a invertoarelor e o vrajeala. Se poat face acele invertoare cu „inertie virtuala” mult mai mare decat cele 9 secunde disponibile la mecanica unei turbine nucleare.”
Dpdv electronic, se pot face invertoare cu o inerție virtuală oricît de mare. Dar ce se întâmplă cu restul generatoarelor din sistem?
Pe înțelesul oricărui elev de liceu: un sistem energetic e ca un tren american cu 6 locomotive. Chiar dacă efortul tractiv al fiecărei locomotive poate varia, niciuna nu poate ieși din rând, viteza lor va fi întotdeauna aceeași, impusă de inerția întregului tren. În sistemele energetice, frecvența de 50 Hz se menține fiindcă generatoarele se ”târăsc” unele pe altele. Ea nu poate fi variată arbitrar, așa cum poate fi variată arbitrar frecvența unui oscilator dintr-un potențiometru.
În practică, invertoarele acelea minune s-ar deconecta singure din sistem, la cea mai mică abatere. @narci și @Hantzy erau experții cu soluții din astea bune doar pentru olimpiade 😀
Sunt convins ca exista solutii tehnice pentru generarea inertiei. La fermele eoliene si solare sa fie controlata frecventa cu ajutorul unor ceasuri atomice, sa zicem si a unei referinte care sa sincronizeze periodic amplitudinea, furnizata prin diferite cai (satelit, etc). Chiar daca acest aspect a fost ignorat, sunt convins ca exista solutii alternative care nu obliga la pastrarea unor surse de productie poluante.
Cat despre nuclear, o fi asigurand o inertie mare in sistem, dar e inflexibil ca si sursa de productie, vrei nu vrei, ai productie constanta si trebuie sa variezi din celelalte surse de productie pentru a mentine balanta productiei si a consumului.
”sa fie controlata frecventa cu ajutorul unor ceasuri atomice (…) sunt convins ca exista solutii alternative”
Ești convins degeaba. Dacă vrei un sistem energetic național, el va fi bazat pe generatoare rotative. Acele generatoare rotative nu se pot sincroniza doar ocazional, ele trebuie să fie toate în fază, în fiecare secundă. Frecvența de 50 Hz înseamnă 50 de cicluri pe secundă, deci e numai 20 de milisecunde durata unei sinusoide complete (o alternanță pozitivă + una negativă).
Am citit undeva pe net (acum e dificil să-ți amintești ce ai citit cândva acum doi ani) că în UK au creat o gigantică roată masivă pusă în funcțiune de un motor care preia energia suplimentară și o transferă acestui gigantic titirez care o înmagazinează ca energie cinetică inerțială. Practic motorul se transformă în generator atunci când este nevoie, asigurând astfel stabilitatea rețelei.
De câte astfel de moriști inerțiale ar fi nevoie pentru ca să se asigure rețeaua de surse regenerabile? Sau să se atașeze un sistem mai mic la moriștile de vânt?
”De câte astfel de moriști inerțiale ar fi nevoie pentru ca să se asigure rețeaua de surse regenerabile?”
Ar fi nevoie de un număr comparabil cu cel al generatoarelor rotative existente. Dacă o turbină de hidrocentrală de munte are 55-60 MW, cam tot așa ar trebui să funcționeze și parcurile solare sau eoliene: energia produsă de fiecare parc ar trebui să învârtă una sau mai multe astfel de volante (*) iar acele volante să antreneze generatoare rotative care să livreze energie electrică în sistemul național.
În principiu, se poate și cu generatoare mai mici, dar un generator mic nu are inerție, el depinde tot de celelalte din sistem. O turbină eoliană obișnuită are 3-5 MW, dar ea nu are destulă inerție, pentru că sursa ei de energie mecanică e variabilă. În orice caz, e singura idee decentă care a apărut până acum în discuție.
(*) se numește volantă, un asemenea dispozitiv care stabilizează mecanic viteza de rotație, pe baza inerției proprii. Orice motor cu ardere internă are o asemenea volantă, pentru că exploziile din cilindri generează energie în impulsuri, în timp ce viteza de rotație a arborelui primar din cutia de viteze trebuie să fie cât de cât stabilă.
Viteza de rotație poate fi variabilă (turația motorului chiar este variabilă) însă nu în impulsuri. Masa vilbrochenului (arborele cotit) nu e suficientă pentru stabilizare, așa că se mai adaugă și masa unei volante. Dpdv constructiv, volanta e un disc metalic mare și greu și are o coroană dințată, aceea pe care o antrenează demarorul la pornire.
Mulțumesc pentru completare!
Mulțumiri pentru articolul de azi domnule profesor.
Știu de la sursă că inerția sistemului electro-energetic, chiar și intr-o țară avansată, este extrordinar de greu de obținut doar cu ESSs ( baterii GWh size ). Din câte am ințeles de la colegi, electronica, automatizarea/controlul si echipamentele adiacente sunt de ani buni in diverse proiecte pilot si in teste. Progresul e foarte incet. Toate numele mari sunt in competiție, GE, Siemens, ABB, Hitachi etc …
Inca odata, super articolul. Ca de obicei.
Mă grăbesc sa fac comentarii la articolul dlui Crânganu, pentru a incerca să evit speculațiile politice și de orice altă natură , inclusiv ale guvernului spaniol și mai ales cele ce se scriu și se vor mai scrie prin presa, cu scuzele de rigoare pt. comentariul cam lung (întrucit, redacția nu mi-a publicat o propunere de articol exact pe aceeasi tema, dar mai tehnicist și mai ales cu referiri la situația noastra-a RO)
1. O avarie (acesta este termenul corect in industrie) de acest gen (black-out-ul este ”fiță” ziaristică, corect fiind ”power system failure”), este echivalenta (oarecum) cu alte avarii cu caracter catastrofal gen Chernobyl, Three-Miles Island, Fukushima, sau, black-out-ul din România din 1977 (la care am fost paticipant ”pe viu”, nu din auzite sau ”din cărți”)
2. O avarie de acest tip necesită o analiză tip NTSB (National Transportation Safety Board in aviație-unde cauza trebuie gasită precis, ca să nu se mai intimple și securitatea zborurilor sa fie crescută) ce poate dura luni de zile, in care se urmareste firul evenimentelor din sistem și zona geografica interstate, la nivel de secunde și este efectuată exclusiv de experți si operatori de sistem, fara politicieni ! (în sfirșit, ceva la care aceștia nu au acces)
3. Procedura este comuna tuturor TSO-urilor UE și cauza va fi gasită, fără nici un dubiu !. Problemele de-abia de aici incep și depind ”de ce se va găsi”: defecțiuni de echipamente, defecțiuni de sistem, defecțiuni de concepție protecții (contra legilor lui Murphy, ca o glumă- adică protecții contra imposibilului), defecțiuni ale politicilor și strategiilor adoptate specific deja, greșeala umană, etc.). Modul in care va fi întocmit raportul final, concluziile aferente și mai ales ce masuri vor fi propuse, vor spune totul (dar, depinzind, s-ar putea sa nu se spuna chiar tot, dar cine va ști citi printre rinduri, va intelege negresit)
Deci, personal, recomand multă grijă în a ne arunca deja în niște concluzii. Sigur, s-ar putea ca ”pocinogul” să inceapă din zona regenerabilelor intermitente, dar, important este sa știm DE CE S-A INTIMPLAT ȘI CUM ! (ce, dacă am avut Fukushima, sau Chernobyl, scoatem nuclearul de tot ?!)
Am citit destule ”rapoarte preliminare”, dar, in contextul articolului publicat, sunt o sumedenie de ”lucruri care nu se leagă”, astfel (citez din articol):
– ”… Această dependență puternică de sursele de energie regenerabile și variabile a fragilizat rețeaua. Blackout-ul a fost declanșat de un „incident electric” pe coridorul Aragón-Catalonia, o rută critică de transport a energiei electrice provenite de la parcurile solare și eoliene și de la importurile din Franța…. La ora 12:32 p.m., acest coridor a înregistrat fluctuații bruște, ceea ce a dus la pierderea interconectării franceze, izolând rețeaua iberică. Acest lucru a declanșat o scădere rapidă a frecvenței rețelei, care ar fi trebuit să rămână stabilă la 50 Hz.[2] Scăderea frecvenței a provocat oprirea automată a centralelor electrice, iar fermele solare și eoliene, lipsite de inerția sistemului, s-au deconectat în masă, pierzând 15 GW (60% din producția totală) în cinci secunde. Colapsul complet al rețelei a apărut imediat….”
Ce înțeleg de aici ?
1. Că au fost ”fluctuații bruște” pe linia Aragon-Catalonia-Franta (fluctuațiile au fost generate din Spania sau propagate din Franța ?). Linia a declanșat automat (au fost protecțiile franceze care a scos-o din funcțiune !), iar faptul că apoi se spune că a scăzut frecvența in Spania, asta inseamnă, la mintea unora, ca de fapt, erau exporturi din Franta către Spania ! (adică, consumul a rămas la fel in Spania, dar daca productia + import scad dramatic, frecvența scade si ea săraca). Deci, pînă aici, solarele, săracele și ele, n-ar avea vreo treaba DIRECT cu ce s-a intimplat. Poate indirect și poate ele au fost ”victime” nu ”agresori”…who knows ?!?
2. Solarele/eolienele, asa e, n-au ”inerție”, DAR, spaniolii, știind asta, că nu sunt proști, mai stiau și că treaba asta trebuie s-o facă alții/altele, deci, intrebarea este: DE CE N-AU FACUT-O ? (regulatoarele de turație de la turbine – incepind cu alea mari dar si alea mai mici), DE CE NU AVEAU CAPACITĂȚI ”CALDE” DISPONIBILE IMEDIAT, DE CE NU AU LUCRAT PROTECTIILE DE LIMITARE ZONALA A EXTINDERII AVARIEI, etc., etc., etc….și mai pot adăuga un lung șir de întrebări stupide…ca de exemplu, avind lacurile pline, de ce nu au intrat tubinele hidro imediat in functiune ?
3. Informațiile mele spun ca ar fi existat un ”spike eolian puternic”, care a dus la cresterea frecventei, combinat cu declansarea liniei spre Franta si apoi, declansarea in lant a solarelor si uletrior colapsul….DAR, INTREBARILE RAMIN ACELEASI.
4. Foarte important: Fig. 2 prezentată, arata productiile orare de energie structurate pe tehnologii din ziua buclucașă, DAR; MULT MAI INTERESANT ERA SA STIM CARE ȘI CUM ERA ACOPERIT CONSUMUL !…că daca pe ”filiera franceză” circulau 1000 MW, in orice sens, e o mare chestie (din acest motiv, personal, nu sunt un fan deosebit al interconectarilor decit numai pina la nivel de asigurare a adecvanței proprii, și nu vise de prea-marire de hub energetic regional)…iar francezii cam de aia nu prea vor inyerconectare mare cu Spania !
5. Inertia: este importanta, dar nu deosebit de importanta. Inertia sistemului este data de nr, de turbogeneratorare si clasificarea lor (de baza !…nu de semibaza si nu de virf)…iar centrale CCGT pogt fi facute pe regenerabile fără probleme, nu neaparat pe gaz metan…nu mai zic de hidro)
Tot ce am comentat acum, sunt supozitii personale, dar, au rolul de a arunca o umbra de indoiala și scepticism ingineresc care trebuie să ne fie caracteristic, asupra cauzelor (reale dar, inca necunoscute) ale pocinogului spaniol
In incheiere: ”problema” spaniolă era cunoscuta in România incă din anii 75 !…cind s-a propus/proiectat CHEAP Tarnița Lăpuștești (1000 MW) a fost o logica foarte sănătoasă: CHEAP trebuie să acopere echilibrul celui mai mare grup din SEN…iar la acea vreme, inginerii (comuniști-suveraniști !) au planificat că grupurile de 700 MW de la Cernavoda (2×700), puteau fi compensate usor daca vreunul, ar fi declansat dintr-un motiv oarecare, prin CHEAP-1000 MW + grupurile ”inerțiale” de 330 MW (8 bucăți)
Tot ca ”șmecherie” tehnica, din ce discutam noi nestiutorii ca 2 grupuri din 4 din Tarnița, erau ”calde”, adica turbinele erau pline și se invirteau deja pt cca citiva MW, iar daca aparea vreu ”pocinog spaniol”, ”deschideai robinetu” și alea puteau debita in sistem cvasiinstantaneu sute de MW.
Dar, să fim liniștiti- mai instalam inca vreo 6000 MW eoliene si solare in RO pe linga alea 4000 existente și vom face ”copy paste Spain”…și vom invăța ”in a hard way”, cum le gestionam la un nou Paste Ortodox-Catolic cu 2500 MW consum de virf…oprim Cernavoda, Portile de Fier si ce-om mai avea
Principiul de baza care trebuie respectat in planificarea SEN – ECHILIBRUL ! (dar ce e asta cu alta ocazie)
@catalin dragostin – ”Tarnița Lăpuștești (1000 MW)”
nea Cătăline, ce-ar fi să scrii aici, cu mânuța hand: din câte turbine vrei să obții 1000 MW la Tarnița? Sună frumos 1000 MW, e o cifră mare și rotundă, dar e mult prea frumoasă și mult prea rotundă ca să mai fie și adevărată.
O hidrocentrală normală de munte (Bicaz, Vidraru, Lotru-Brădișor etc.) are 4 sau 6 turbine de câte 55-60 MW fiecare și asta e tot. Chiar și așa, ele funcționează doar 80-85-90 de zile pe an, fiindcă nu există mai multă apă, nu de altceva. Câte turbine îți propui la Tarnița, cum ajungi la 1000 MW ?
P.S. ca să avem un termen de comparație: la Porțile de Fier, cele 6 turbine nu ating nici măcar 200 MW fiecare, deși pe Dunăre curge un pic mai multă apă decât pe Someșul Cald.
of,of,of nea Haralde – intii de toate, Cristos a inviat !…căci am reluat conversatiile.
Eu doar citez din proiect 4 x 250 MW unități (variable-reversible), capacitate stoacare cca 10 mill. m3, , echivalent la cca max 13000 MWh, păna și matale își dai seama ce frumos este să acoperi juma de zi cu 1000 MW, energie disponibila fără sa faci nimic.
Credeam ca ai notiuni elementare de hidro: acilea avem 2 lace (pardon-lacuri), unu sus si unu jos la care exista afluenti (incl. Somesul)….deci, in principiu, ”frecăm” cam aceeasi apă (minus evaporarea si cine mai bea din ea) cind sus cind jos…deci, nu e centrala ”pe firul apei” cum e Dunarea….nu confunda asta cu centralele de baraj…alta traista.
Dupa ce am scris ce am scris, eram terorizat de ideea ca ma intreaba cineva ceva profund si habar n-am să raspund, iar matale ma intrebi marunțisuri ?!?!
”Mărunțișul” ar fi puterea turbinelor: 250 MW înseamnă turbine mai mari decât la Porțile de Fier, asta era ideea.
Iar întrebarea rămâne: de unde iei atâta apă, ca să umpli cele două lacuri? O aduci din Cluj, o transporți cu cisternele? Mai construiești și o linie ferată, ca să vină trenurile cu apă în fiecare zi, să o toarne în lacul de jos, după care consumi energie electrică să urci apa în lacul de sus? Ai idee ce înseamnă un consumator de 1000 MW, conectat și deconectat într-un sistem energetic de dimensiunea celui românesc?
”energie disponibila fără sa faci nimic.”
O hidrocentrală normală are sens pentru că se ocupă Soarele cu evaporarea apei de la sol și umplerea lacului de acumulare. Soarele face asta gratis. Dar ca să iei locul Soarelui nu mai e gratis, costă o căruță de bani. Dacă hidrocentralele de munte ar funcționa 365 de zile pe an, doar atunci ar însemna că există destulă apă. Însă toată apa aceea care lipsește (trei sferturi din timp la Vidraru) va trebui să o aduci prin eforturi și costuri proprii la Tarnița, asta e ideea.
„…iar francezii cam de aia nu prea vor inyerconectare mare cu Spania !”
Nu doar francezilor nu le place incuscrirea cu vecinii de peste Pirinei, ci si suedezilor transfuzia de sânge către Germania. Anul trecut ministrul energiei din Suedia (o doamna) pleda pentru deconectarea de Germania pentru ca acesta legătura destabilizează rețeaua din Suedia de sud si in plus împinge prețurile in sus. Planurile de lansare a unui nou conector au fost abandonate.
Si norvegienii se plâng de interconectarea cu Germania si Danemarca, ba si cu UK. Exista in Norvegia chiar un consens privitor la tăierea conexiunilor cu tarile cu rețele instabile precum Germania si UK. Nemulțumirea este din nou legata de influenta acestor conexiuni asupra preturilor locale.
Exista un scepticism crescând privitor la aceste conexiuni, mai ales ca atât Norvegia cat si UK nu sunt in UE.
Ca sa fie tabloul si mai complicat Spania si Portugalia, deși sunt in UE au refuzat inițial sa se alinieze la prețul energiei in EU, preț bazat pe sursa cea mai scumpă. Se pare ca „the Iberian Exception”, cu preturi mai mici in peninsulă, a expirat anul trecut si asta este un factor in plus de tensiuni cu Franța, tara care trebuie sa asigure stabilitatea rețelei din Spania si implicit Portugalia.
Eu nu îmi aduc aminte de vreo avarie extinsă sau de sistem în care rezerva caldă să fi fost utilizată în primele momente ale perturbației care a cauzat avaria. Cred că ar fi util să menționați un astfel de caz, tocmai pentru a face distincția cuvenită aportului momentului inerțial vs rezervă caldă la stabilitatea statică, respectiv stabilitatea dinamică (tranzitorie pe termen scurt). Interesant ar fi și aportul rezervei calde în cazul fenomenului de oscilatie putere/pendulatie tensiune.
Este adevărat că rezervele calde reduc semnificativ riscul de avariei de sistem, dar nu îl exclud. Îmi este însă teamă că ați prezentaț lucrurile cam amestecat. La o primă citire am rămas cu impresia că ați susținut că rezerva caldă ar suplini deficitul din sistem al momentului inerțial. Și că acest moment nu ar fi atât de important pentru stabilitatea dinamică/tranzitorie. Din câte îmi aduc aminte, rezervele sunt de trei tipuri: primară, secundară și terțiară rapidă. Cea primară are rolul de stabilizare fină a frecvenței și nu are valori prea mari. Celelalte două au valori mult mai mari dar, deși au atributul de „rapid”, au funcția de restabilire a frecvenței activată manual. Aici poate mă luminați: care este aportul rezervei calde despre care vorbiti în stabilitatea tranzitorie pe termen scurt ?
Nu de alta, dar subiectul discuției pare a fi stabilitatea unui sistem electroenergetic în care aportul generatoarelor non-inerțiale este majoritar.
Vă mai adresez o rugăminte, având în vedere că sunteți un formator de opinie, anume un răspuns la întrebarea: faptul că un sistem electroenergetic funcționează înseamnă și că este stabil în limitele evenimentelor probabile (cum ar fi un scurtcircuit trifazat neizolat rapid pe o linie dintre două secțiuni critice) ?
Domnule Dragostin, am o mică întrebare: ați încadrat întrebările mele în categoria „mărunțișuri” ?
De la cei care exprimă puterea prin MWh și MW/h iar frecvența o consideră parametru local nu am speranța unui dialog corect argumentat, ba încă nici nu aștept vreun răspuns, dar în cazul dumneavoastră lucrurile stau altfel. De bună voie v-ați asumat un rol în zona formatorilor de opinie. Printre altele ați criticat actorii politici și asta pe bună dreptate. Bine ar fi ca aceștia să dea credit experților, nu-i așa ? Dacă asta dorim, atunci dialogul de aici ar trebui să-l structurăm în ideea că vreun decident îl citește. Îmi este însă teamă că un astfel de cititor va fi confuz în final. Ca să nu zic mai rău, va susține idei greșite, cum ar fi faptul că bateriile de mare putere ar fi suficiente pentru asigurarea stabilității sistemului.
@dl.Ionescu – am niste exemple (1 din Bulgaria cu CHEAP-ul lor, si altul din Australia, dar, asta ar trebui sa m-apuc sa le caut prin memoriile stocate din anii trecuti), dar, nu cred ca e extrem de necesar aici si acu, pe un site, decent, cu cititori interesați dar nu neaparat specializati in astea.
Insă, practica ne spune că CHEAP (să zicem amărăciunea aia de Tarnița 1000 MW=4×250 la care guvernul – nu spaniol ! – ci ăla român – ne cere sa-i calculam ”fezabilitatea” după HG-907 ?!- ce idioțenie !?…aici, e ca guvernul spaniol care nu a aprobat planul de protectii cum ne-a relatat dl.Crânganu….DECI, PROBLEMA DE SECURITATE, careia noi ii căutam fezabilitatea evitării sau nu a unui ”blackout” !?….iți vine să te arunci in Dimbovița ) poate face:
– Asigură ”inerția mecanică” mare, care impiedică scaderea rapida a frecvenței in caz de declansare a unei linii electrice mari (putere mare) sau a unei centrale generatoare mari
– Sunt ingineri cu imaginatia bolnavă care zic ca de ex. la Tarnița (dar si la multe altele) poti avea in functiune simultan, in paralel 2×250 MW in pompaj (deci consumator dispecerizabil) și 2×250 MW in generare (deci, producator dispecerizabil)….per total, centrala este nula, nu produce si nu consuma, DAR DE FACUT, FACE EA CEVA (las cititorul sa-și imagineze ce face, nu mai ingtru în mărunțisuri tehnice), IN CAZ DE CEVA NAȘPA SPANIOL (deci, vrea DEN-ul 1000 MW ii poate avea si in consum si in generare
– …sau lasa toate cele 4 (sau 2) la 125 MW in functiune…mă rog, sunt posibile diverse smecherii ca sa ferim lumea de pocinoage electrice
– Scoaterea din functiune a carbunilor, oprirea U-1 Cernavoda, si instalarea a si mai multe eoliene si solare, ne conduce direct către uniunea in cuget si simtiri cu Spania ! (CRESTE SUBSTANTIAL RISCUL DE SISTEM PRIN PIERDEREA UNOR MARI CAPACITĂȚI INERȚIALE, neinlocuite cu nimic altceva echivalent….imaginati-va fragilitatea / riscul nostru zilele trecute cind aveam 2500 MW consum minim, mergeau solare si eoliene cu preturi negative si, conditii ”ideale” pentru declansarea unei linii de 400 KV la Cernavoda (sa zicem 30% din puterea consumata sa fi disparut instantaneu odata cu dispariția unitatii-1 de 760 MW ?!…n-ar fi scris ”Spania” pe noi ?
…stătea dl.Burduja cu mina pe heblu asteptind astea ?
– Bottom line este că CHEAP asigura ”spinning-ul” și crestere/scadere f.rapida a capacității, controlul frecvenței, pornirea de la ”0”, inertia, control putere reactiva
CHEAP este o ”sculă” vitala in SEN-ul românesc, de ieri, nu acum, da noi încă îi cautâm ”fezabilitatea”…de am ajuns, Doamne iartă-mă, chiar sa-mi doresc un blackout ca sa intelegem ceva.
ESTE PUR SI SIMPLU CA O SIGURANȚA LA PANOUL ELECTRIC DIN CASA – E NECESARA NU ”FEZABILA”….și nu legile guvernamentale trebuie să primieze aici
Parerea mea…
PS ref. ultima intrebare, care raspunde intrebarii dvs. – cea mai interesanta experienta am avut-o un scurtcircuit pe barele unui generator de 100 MW, ”in tura mea”, noaptea (accident maxim credibil, considerat imposibil de produs de catre proiectanti…și totusi s-a produs !…datorita unei pisici care a intrat-nu se stie cum- in zona izolata fizic de sub generator !…a sarit de pe o bara pe alta bara, ca sa se inclazeasca !…era iarna, si, am gasit ramasitele carbonizate , ea saraca inchizind arcul electric intre bare). Consecinte? a explodat o bobina de reactanta de 6 t, deplasata de pe fundatie, iar suflul exploziei a indoit usile metalice de 1 cm grosime ale statiei subterane de 10 KV și le-a scos din țîțîni….evident, a declansat statia de 10 KV (TOATA !) si parca si statia de 100 KV (nu mai tin minte), inca un generator de 100 MW de pa ceeasi bara, parca, dar apoi, totul s-a linistit….dacă, Doamne fereste, prindea vreun rondier inauntrul statiei de 10, in acel moment, il gaseam ulterior, datorita suflului exploziei, sub forma de ”afis” pe pereti !…astea sunt realitatile industriei dure , care formeaza guralivi ca mine.
Deci, rapsunsul ar fi ca depinde de situatie, cum se propaga ”scurtul”, circulatie de puteri proiectul protectiilor, etc., etc….legile lu Murphy
@dl.Ionescu
Citeva exemple de ce poate face CHEAP pt prevenirea catastrofelor gen spania:
– o centrala CHEAP de cca 800 MW, neaparat cu turație variabila, permite sistemului centralei sa stea STABILA cel putin 600 milisecunde, suficient ca sa ajute f.mult un TSO măricel sa previna avarii pe scara larga
– daca suntem supărați pe Johannis și nemulțumiți de Simion putem cupla o baterie electrica de 120 MW cu un CHEAP de 1000 MW, care un astfel de hybrid, furnizeaza raspuns instantaneu in timp ce CHEAP furnizeaza capacitatea/energia ….multa !. Un astfel de hybrid creste securitatea in mod semnificativ, furnizind servicii primare si secundare și rezerva de putere
– daca ne suparam si pe Nicusor Dan, atunci putem nota că o centrala CHEAP de 1800 MW, poate ajunge la FULL LOAD de la 0, in sub 15 secunde ! (adica 120 MW/sec)
așa ceva ne-ar scoate din orice belea…cu ceea ce mai avem prin ograda-Portile de Fier, Lotru, samd.
dar, să vă mai zic ceva, cu teama de a fluiera in biserica, Doamne iartă-ma !
Nu e bine ca România să aibe așa ceva !… așa de multa securitate
„o centrala CHEAP de cca 800 MW, neaparat cu turație variabila, permite sistemului centralei sa stea STABILA cel putin 600 milisecunde” dacă: 1) este în funcțiune în acel moment și 2) dacă nu intră în pendulație.
„o centrala CHEAP de 1800 MW, poate ajunge la FULL LOAD de la 0, in sub 15 secunde” în regim permanent de funcționare a rețelei. În regim tranzitoriu e foarte posibil să avem oscilații care pot face imposibila încărcarea centralei (fluctuații de putere reactivă, tensiune și frecvență). În plus, trebuie să fii și competent și rapid în decizii si (foarte-foarte important) sa ai toate informatiile necesare unei astfel de decizii. Aceasta din urma conditie nu am vazut-o la nici o avarie de sistem (dintre cele documentate pe net). Cam toti dispecerii au avut parte de decizii in conditii de (relativa) incertitudine.
„așa ceva ne-ar scoate din orice belea”
Asta ar insemna sa dormim linistiti, ca SEN-ul va fi sigur in functionare, daca CHEAP am avea. Alții au, dar au și plan de restaurare. Oare de ce ?
Eu nu cred ca poate exista un sistem electroenergetic in care riscul avariei de sistem sa fie zero. Nici foarte-foarte mic nu poate fi din pricina costurilor.
„o centrala CHEAP de 1800 MW, poate ajunge la FULL LOAD de la 0, in sub 15 secunde ! (adica 120 MW/sec)”
în regimul permanent de funcționare al rețelei. În regim tranzitoriu lucrurile stau cu totul altfel. Chiar și un singur parametru complică foarte mult problema, cum ar fi puterea reactivă. Și mai apare o problemă esențială: de regulă, dispecerul nu are suficient timp și destule informații astfel încât să fie sigur că decide corect încarcarea centralei
recomand asta, (interesanta) apărută ieri:
https://www.powermag.com/understanding-the-april-2025-iberian-peninsula-blackout-early-analysis-and-lessons-learned/?utm_source=omeda&utm_medium=email&utm_campaign=pwrnews+eletter&oly_enc_id=0773J6107145F2E
https://www.powermag.com/understanding-the-april-2025-iberian-peninsula-blackout-early-analysis-and-lessons-learned/?utm_source=omeda&utm_medium=email&utm_campaign=pwrnews+eletter&oly_enc_id=0773J6107145F2E
APARENT, căderea sistemului s-a petrecut taman din cauza a 2 generatoare mari (Turbine cu abur/gaze) intr-un moment prost cu lacurile pline !
DAR, foarte interesant !….Portugalia are SEN de cca 9000 MW și hidro si stocare de mai mult din juma din astea !….iar ei au picat din cauza spaniolilor cu care erau legati (atentie la interconexiuni mari pt ei cu sisteme mai mari- aviz RO), dar s-au restabilit mult mai repede !)
ESTE EXTREM DE INTERESANT SI RELEVANT CE S-A INTIMPLAT IN SPANIA…CE INVATAM ?
„așa ceva ne-ar scoate din orice belea” dacă sistemele tehnice ar fi infailibile. Dar nu sunt. În plus, unii au deja CHEAP-uri. Au și generatoare sincrone de mare putere. Dar au si planuri de restaurare. Oare de ce ?
penc,ca sunt destepti…aplica legile lu Murphy, cum spusei…te pregatgesti de ce e mai rau….dar pin acolo faci tot ce poti sa n-ajungi acolo…
Si japonezii au facut zid contra Tsunami de 12 m, dar valul care a venit peste ei a fost 16 m
La CET Sud erau două turbine de 100 MW fiecare, probabil acolo s-a întâmplat povestea cu pisica. Nu cade sistemul din cauza dispariției a 2x 100 MW și nu cădea nici pe vremea lui Ceaușescu.
nea Haralde, persiști in a ramine simpatic
nu zice nimeni ca pica ceva din sistem din cauza a 1-200 MW și o pisica,,,nici pe vremea lu ceausescu si nici pe vremea premerului socialist spaniol.
Domnule Dragostin, necesitatea CHEAP este evidentă. Nu însă și suficiența acesteia pentru stabilitatea sistemului. Este ușor de imaginat un scenariu foarte plauzibil: CHEAP in regim de pompare cu 50%, restul fiind în rezervă caldă (golul dintre vârful de dimineață și vârful de seară), generatoarele non-inerțiale cam pe la 50-60% si CNE 20%. Acestea două categorii din urmă sunt foarte sensibile și declanșează primele, sistemul având momentul inerțial corespunzător celor 20% încă conectați. Fenomenul evoluează atât de rapid (a se vedea oscilogramele avariilor din trecut) incat nici o rezerva nu are timp sa se conecteze. Si chiar daca au timp (au fost si evolutii mult mai lente), nu prea pot din cauza oscilațiilor din sistem (categorie generica, pentru a nu le nominaliza pe toate, nici pe cea mai „dragă” dispecerilor, anume pendulațiile). Tot ceea ce face în acest moment (nu cel premergator, cand dibăcia si curajul dispecerului ar fi salvat situatia; spre exemplu avaria din 14 august 2003 putea sa nu fie daca dispecerul si-ar fi dat seama ce inseamna faptul ca
„urlă/mugește” un generator de mare putere, informație transmisă telefonic de către dispecerul centralei) diferența dintre atenuarea perturbației (aducerea sistemului în stare stabilă) și avaria de sistem sunt: automatica de sistem si momentul inerțial. Cu alte cuvinte, in regimul tranzitoriu de scurtă durată care are potențialul de a duce la o avarie de sistem, CHEAP conteaza numai cu grupurile care debitează în sistem în acel moment, ca orice alt generator inerțial de altfel. Atât și nimic mai mult.
Și pentru iubitorii de locomotive: imaginați-vă cum cuplați foarte repede și dintr-o singură mișcare o locomotivă la o garnitură a cărei viteză oscilează rapid. Asta nu e tot: din primul moment al cuplării viteza garniturii nu trebuie să depășească anumite limite, nici cea superioară și nici cea inferioară. Nici asta nu e tot, căci avem trei garnituri oscilante (frecvență, tensiune și puterea reactivă). Ar mai fi ceva, dar nu știu cam câte garnituri vă puteți imagina.
În privința experiențelor, aici se pot depăna multe. O turbină de 330MW ieșită din lagăre, o sincronizare eșuată care face praf și întreruptorul și generatorul. Dar cel mai sinistru mi se pare o centrală în care nu se mai aude nimic. Momentul acela fără nici un sunet. Am văzut un dispecer de centrală care nici nu clipea la acționarea VIR-ului, dar care s-a făcut alb la față când centrala „a rămas pe zero”.
În pofida discuțiilor contradictorii, vă asigur de respectul meu deplin.
@dl.Ionescu, sentimentul este reciproc
si ciudat, eu nu prea simt ca discutam contradictoriu…e reconfortant sa fii ”acolo” (cu cineva in ”problema”…restul sunt discuții si exemple pe care le putem dezbate la nesfirsit..si chiar am avea ce)
@Mihai Ionescu – ”pentru iubitorii de locomotive”
Analogia cu locomotivele nu era pentru dvs, era pentru cei aflați la nivel de liceu, așa cum am și scris la vremea aceea. Activiștii ecologiști nu înțeleg noțiuni de bază din funcționarea generatoarelor de curent alternativ. Pentru ei, un generator din sistemul energetic e un fel de baterie de 12V, iar ”50 Hz” e doar o etichetă de pe baterie 😀 Ei nu înțeleg sincronizarea generatoarelor de curent alternativ, pentru că bateriile de 12V nu au nevoie să se sincronizeze între ele.
Analogia cu locomotivele nu are nimic de-a face cu starea de avarie sau cu remedierea stării de avarie. Ea are legătură doar cu funcționarea sistemului energetic în condiții normale. Dacă deraiază o singură osie a uneia dintre cele 6 locomotive, trenul se oprește, nu există remediere din mers.
Însă: dacă nu a deraiat nicio osie și e vorba doar de o avarie la generatorul principal de la ultima locomotivă din coada trenului, ea poate fi decuplată automat și lăsată în urmă, astfel încât să nu se oprească tot trenul. Exact asta i s-a întâmplat Spaniei: Franța a lăsat-o în plata Domnului, ca să nu se oprească tot trenul european. Și la fel o să se întâmple și data viitoare: Franța se bazează pe centrale nucleare și are destule la dispoziție, astfel încât să nu depindă de idiosincraziile ecologiste ale Spaniei sau ale Germaniei.
Nu am cunoștințe suficiente în domeniu ca sa ma pronunț asupra problemei în discuție, dar ma mira ca premierul spaniol a spus ca ancheta privind cauzele căderii rețelei iberice va dura câteva săptămâni. Asta în epoca si in industria in care toate datele sunt stocare digital.
Pe de alta parte nu știu dacă exista un studiu asupra calității invertoarelor folosite de proconsumatori (un termen nou, cam nepotrivit, după părerea mea). Nu toate invertoarele „urmăresc” cu fidelitate frecventa rețelei. Intuitiv cred ca dacă sute de mii de producători mici de energie injectează în sistem electricitate cu frecventa aproximativ egala cu 50 Hz rețeaua va avea de suferit. Posibil sa ma înșel.
”Nu toate invertoarele „urmăresc” cu fidelitate frecventa rețelei. ”
Numai invertoarele care funcționează off-grid își permit un asemenea lux, pentru ele nu contează nici faza și nici frecvența exactă. Însă un invertor care încearcă să livreze energie în sistemul energetic va respecta cu sfințenie frecvența și faza rețelei. Chiar și la frecvență constantă, un defazaj de 180 de grade înseamnă practic scurtcircuit.
Guvernul spaniol a ignorat solicitarea Red Eléctrica de a modifica protocolul de protecție în fața pătrunderii masive a energiilor regenerabile.
Spania are același protocol de protecție a sistemului electric din 1996, când mixul de energie electrică era dominat de tehnologiile sincrone.
Spania are un protocol de protecție a sistemului electric care datează din 1996. Potrivit publicației El Periódico de la Energía, operatorul de sistem, Red Eléctrica, a prezentat în mai 2024 o Propunere a Operatorului de Sistem privind Criteriile Generale de Protecție pentru Sistemul Electric Spaniol. Această propunere stabilește criteriile pentru nivelul echipamentelor de protecție pentru instalații, pentru a minimiza impactul potențial al diferitelor perturbații care apar în sistemul electric.
Propunerea reprezintă protocolul care trebuie aplicat în caz de instabilitate a rețelei și pentru a gestiona episoade precum cel care a avut loc pe 28 aprilie 2025, în jurul orei 12:33, marele blackout.
În această propunere, Red Eléctrica afirmă că „în prezent este nevoie de revizuirea criteriilor generale de protecție existente pentru a le adapta la noile nevoi ale sistemului electric și la noile tehnologii disponibile”.
Pătrunderea masivă a surselor regenerabile
Operatorul de sistem se referă, pe de o parte, la tehnologiile de gestionare a blockout-urilor, care s-au schimbat semnificativ în ultimii 30 de ani, iar, pe de altă parte, la introducerea masivă a energiei regenerabile în ultimii ani.
„Un alt motiv care a forțat revizuirea Criteriilor Generale de Protecție existente a fost schimbarea mixului de generare al sistemului electric actual, ca urmare a introducerii masive a surselor de energie regenerabilă care au înlocuit centralele termice tradiționale”, se arată în raport.
În propunere, Operatorul de Sistem explică faptul că „integrarea masivă a generării de energie regenerabilă bazată pe electronică de putere a însemnat o schimbare în distribuția generării care în mod tradițional era conectată direct la Rețeaua de Transport. Aceste noi surse de energie regenerabilă pot alimenta atât Rețeaua de Transport, cât și rețele de tensiune mai mică, ceea ce poate provoca o modificare a criticității anumitor noduri care erau utilizate în mod tradițional ca centre de transformare și alimentatoare de cerere, deoarece acestea pot deveni noduri de evacuare pentru cantități mari de generare, implicând o creștere a stării critice și, prin urmare, cerințe mai mari de echipamente pentru sistemul de protecție decât cele necesare anterior.”
„Introducerea masivă a producerii de energie regenerabilă, bazată în mare parte pe electronică de putere, a adus și o schimbare în modul în care sunt stabilite cerințele privind echipamentele sistemelor de protecție pentru fiecare element. În zonele cu o penetrare ridicată a generării bazate pe electronică de putere, performanța unor funcții de protecție poate să nu fie cea așteptată, deoarece este afectată de condițiile specifice ale acestor generatoare”, spune operatorul sistemului energetic.
………………………
Detalii,
https://elperiodicodelaenergia.com/el-gobierno-desoyo-el-ano-pasado-la-peticion-de-red-electrica-de-cambiar-el-protocolo-de-apagones-ante-la-masiva-entrada-de-renovables/
@dl.Crânganu:
”…Guvernul spaniol a ignorat solicitarea Red Eléctrica de a modifica protocolul de protecție în fața pătrunderii masive a energiilor regenerabile….”
Nu stiu subtilitășile și jocurile politice din Spania, presa lor ce prostii spune, cam ca la noi, s.a.m.d
DAR, UN LUCRU E SIGUR: problema a ce protecții alegi (pentru retea sau pentru CNE Cernavoda ca să nu explodeze) NU ESTE APANAJUL NICI UNUI GUVERN (iar daca e asa, atunci e grav !)
Protecțiile sunt RESPONSABILITATEA TSO, trebuiau să facă ce trebuia, fără să ceara aprobare…de altfel, ei trebuiau sa dezbata asta, probabil, mai intii in interiorul ENTSO !…ce treaba au socialistii, sau suveranistii cu chestiile astea ?
Din cite stiu, statul spaniol detine 25% din RED ELECTRICA, deci, este direct raspunzator și consecintele (dupa publicarea raportului de avarie) trebuie să fie demisia conducerii RED-ELECTRICA si chiar a Guvernului spaniol (daca raportul arata ca și el este de vina in vreun fel)
Reuters: Rețeaua electrică a UE trebuie modernizată cu trilioane de dolari pentru a evita pene de curent ca în Spania
Concluzii:
– În UE, creșterea energiei eoliene și solare depășește modernizarea rețelelor
– Infrastructura de rețea a UE este îmbătrânită, sunt necesare mai multe legături
– Este nevoie de mai multă stocare a energiei pentru a menține stabilitatea rețelei
@dl.Crânganu: nu trebuie neaparat sa ascultam prostiile incl ale Reuters, ref la cit de multe retele ne trebuie
Calea cea mai sigura si ieftina sunt astea de mai jos (recomand calduros sa citim ce face iberdrola):
https://www.energy-storage.news/spain-e699-million-scheme-to-support-2-5-3-5gw-of-storage-following-eu-approval/
https://www.iberdrolaespana.com/sustainability/energy-storage/pumping-station
Ce constatâm:
1. spania are mult prea putine capacități de stocare TSO la cit de multe intermitente au ! (solare/eoliene)
2. capacitățile de stocare TSO ce fac ?
a. reduc drastic necesarul de retele de interconectare
b. reduc necesarul de capacități de producție
c. permit cresterea capacitatilor intermitente !
Dupa parerea mea, legaturile intre sisteme sunt necesare numai pentru ADECVANȚA FIECARUI SISTEM !
Vrăjelile cu interconectarea masiva a UE, promovata de CE, avantajeaza sistemele mari, iar conceptul pe care se bazeaza piata UE acum (pretul marginal) faciliteaza exact pe aia ”mari”. (imaginati-va ca e un black-out la nivel de UE…pe cine deconectezi primii ?…pe aia ”mici” !!…deci, ăștia trebuie sa-și poarte de grijă mai intii singuri și apoi, mai vedem
E ceva mai complicat, dar, cred ca e bine ”sa luam de buna” ce zisei
Problema e: ce facem noi în RO…că nu vad mai nimic decit declaratii ca ”la noi nu se ve intimpla”, chiar daca vom ave 12000 MW eoliene si solare in 2030 (alți ”experti” gen EPG ne explica mai deunazi ca cu 15000 MW eoliene rezolvam problemele de decarbonizare ale României…ce gogomănie)…dar, pina una alta, s-a demarat cu fanfara CfD-ul de 3000 MW eoliene in M.Neagra si pe sol
@catalin dragostin – ”căderea sistemului s-a petrecut taman din cauza a 2 generatoare mari (Turbine cu abur/gaze) intr-un moment prost cu lacurile pline !”
Nea Cătăline, în articolul din powermag.com, la care nu ai curățat link-ul și a ajuns să dea pe dinafară din pagină, scrie altceva:
”System defense mechanisms activated automatically, including the disconnection of 2.3 GW of pumped storage that was in pumping mode”
De asta era în pumping mode, fiindcă aveau lacurile pline? Aveau producție maximă de energie solară și umpleau lacurile, asta făceau spaniolii înainte de pană. Franța i-a deconectat fiindcă tensiunea în LEA de 400 kV spre Spania scăzuse la 337 kV și reactorul francez de la Golfech (1,3 GW) se deconectase deja, pentru propria protecție.
P.S. Așa arată acel link curățat: tot ce se află dincolo de primul semn de întrebare din link trebuie șters, inclusiv semnul de întrebare:
https://www.powermag.com/understanding-the-april-2025-iberian-peninsula-blackout-early-analysis-and-lessons-learned/
bravo nea Haralde, merci…te angajez secretaru meu sau purtator de cuvint, cum vrei
citisem repede, imi imaginasem fluxurile de puteri, delcansarea nuclearului francez sistemul spaniol o vede ca suprasarcina și se opreste pomparea-logic…da naiba stie cum era fluxul de puteri la acel moment si protectiile pe liniile de sistem
d,aia zic ca analiza de avarie va spune ce si cum…pina atunci sa ședem la taifas
Din păcate se pare că și în energetică s-au format două „tabere” care se ocupă să își „dea la gioale” unii altora. Este clar că prin introducerea energiei solare, bazată pe dispozitive cu invertoare funcționarea rețelei se schimbă. În plus, „prosumatorii” debitează în rețeaua de joasă tensiune, unde nu există prea multe posibilități de reglaj. Din ce am mai discutat cu prietenii, invertoarele astea comune (de la Huawei, ca să o zicem direct) în lipsa tensiunii de rețea se opresc automat. Prima concluzie, evidentă, e că în rețeaua locală nu ar trebui să permiți conectarea unui număr prea mare de prosumatori, ci pe baza unui calcul de consum. Dar evident că acestora n-o să le convină, lor le convine să livreze ziua cât de mult … În ceea ce privește stațiile mari dezavantajul invertoarelor ar putea fi transformat ușor în avantaj. Până la urmă ar trebui să fie un avantaj să poți porni/opri instant alimentarea, însă asta ar trebui să însemne schimbarea modului de dispecerizare. Evident că dispozitivele nu ar trebui să se oprească la oprirea curentului ci să funcționeze într-o buclă (PLL) astfel încât să aibă o „inerție” care să ajute rețeaua și nu dimpotrivă, să o încurce (ar putea fi impus prin standard) . În plus, poate că în loc să raporteze producția la Huawei ar trebui să raporteze direct la dispeceratul național respectiv. Și poate că, așa cum alți producători pot sta în rezervă când soarele produce, unele parcuri ar trebui să stea și ele în rezervă tocmai pentru a fi folosite la nevoie. Da, sigur, asta înseamnă pierderi financiare dar așa cum ceilalți și le asumă trebuie să le asume și ei… Totuși nimic nu mi se pare de nefăcut, probabil în practică lucrurile stau ceva mai complicat, nu sunt energetician și nu știu detalii, însă trebuie să existe un calm și o abordare tehnică și inginerească, nu hei-rupism și politică. Până la urmă avem de-a face cu o schimbare pe care nu cred că o poate nimeni opri așa că nu avem ce să facem altceva decât să o gestionăm. Se poate. P.S. Am și eu câteva panouri dar am preferat să rămân off-grid, mi s-a părut mai simplu așa…
ma gindesc daca nu se pot lua ceva masuri preventive bazindu-se pe vremea probabila care e destul de precisa pe intervale de citeva ore. De ex se vede ca soarele va straluci puternic intre 10 si 11, se pot decupla deja cite ceva, marind partea stabila, la fel cu vintul.
păi cred că producția e destul de predictibilă și aș bănui că problemele din Spania nu au fost declanșate inițial de fotovoltaice ( o siguranță poate sări indiferent de natura energiei care trece prin ea) . Problema e că dacă o dată cu deconectarea ele își pierd referința de frecvență și se opresc vor produce un efect în lanț. Nu știu cum se întâmplă la parcurile mari solare, nu m-am ocupat, dar cum ziceam, cele mici se opresc, și deci de la un șoc de câțiva MW provocat de siguranță ajungi la un deficit mult mai mare ( pe harta SEN de la noi acum energia solară e 20% din producția totală) . Cumva modelele astea funcționau doar când energia produsă era neglijabilă, acum nu mai e. Trec peste faptul că e stupid ca tu, prosumator, să nu ai curent dacă se oprește curentul în sat deși ai 10KW în panouri, dar când producția globală e mare e și periculos pentru ceilalți după cum vedem :)
”e stupid ca tu, prosumator, să nu ai curent dacă se oprește curentul în sat deși ai 10KW în panouri ”
În acel moment, sistemul casnic ar trebui să funcționeze în regim off-grid. Se poate construi un oscilator pe 50 Hz, astfel încât invertorul să creadă că vede rețeaua în continuare. Am făcut așa ceva în urmă cu 30 de ani, am construit oscilatoare pe 60 Hz pentru niște dispozitive aduse din State care erau special construite să nu funcționeze în Europa. Citeau frecvența de 50 Hz pe un pin al unui microcontroller și refuzau să pornească.
Oricum, în cazul unui invertor forțat să treacă în regim off-grid prin asemenea artificii, ar trebui asigurată deconectarea fizică de rețeaua din sat. Altfel chiar pot ajunge să moară oameni în astfel de situații.
”Evident că dispozitivele nu ar trebui să se oprească la oprirea curentului”
Ce-ar fi să întrebăm un electrician: la remedierea unor avarii în rețea, ar fi dispus să lucreze sub tensiune? 😀
nea Harald, iți zic io…se poate lucra și sub tensiune
Și în timpul cât lucrezi sub tensiune, deși ești deconectat de la SEN, energia electrică o livrezi cui?
”Din păcate se pare că și în energetică s-au format două „tabere” care se ocupă să își „dea la gioale” unii altora.”
Victor Socaciu mai folosea „strategia” asta: el făcea parte din PSD, dar cânta: ”Ăștia-s hoți. ăia hoți / Mama lor la toți”. În traducere: scriem articole și comentarii despre ”antivaxeri”, ștergem pe jos cu JD Vance care ”are comportament de babuin” fiindcă JD Vance apare în fotografii cu mesajul explicit ”no more mask mandates”, dar ne lamentăm că ”s-au format tabere”. Când a fost impus vaccinul obligatoriu, atunci s-au format tabere.
În energetică: sistemul energetic național este neapărat necesar, pentru că altfel prosumatorii n-au ce să paraziteze. Cine vrea invertoare cinstite, care nu sunt destinate să paraziteze SEN, le găsește:
https://www.antares.co.uk/csr-parallel-inverter.html
Când au fost aduși prosumatorii în sistem, atunci s-au format tabere în energetică.
SIgur că aveți dreptate. Taberele s-au format când au apărut „ceilalți” . Înainte de Pasteur nu existau nici antivacciniști :) Practic ceea ce îmi ziceți dvs cu aluzia la articolul despre Trump este că dacă am fi toți în aceeași tabără nu ar mai exista două tabere, ceea ce sună cam ca la marchizul de La Palice sau la noi la București, ca la Gâgă. Asta referitor la datul cu bățul prin gard. Acum, ceea ce deplângeam eu este că taberele nu țin cont de argumentele tehnice ci doar de cele politice. Dacă nu ar fi apărut prosumatorii (deși eu aș bănui că parcurile fotovoltaice sunt cele care dau grosul producției fotovoltaice în Spania) sigur că discuția n-ar fi existat. Dar există. Momentan cred că energia fotovoltaică a devenit competitivă așa că e timpul să discutăm despre cum să o integrăm în sistem (și ar trebui evident eliminate și subvențiile pentru o competiție corectă). Sunt destul de sigur că parcurile solare ar putea avea un rol pozitiv în stabilizarea sistemului tocmai pentru că pot fi pornite/oprite în milisecunde dar cu condiția să fie folosite corespunzător (evident ziua :) ). Inclusiv poți să ții un parc în rezervă, așa cum ții hidrocentrale în rezervă; de aici era și discuția anterioară cu invertoarele care se opresc în lipsa rețelei – după părerea mea ele ar trebui să încerce să mențină tensiunea o perioadă simulând cumva inerția generatoarelor rotative. Mi se pare perfect fezabil însă evident pe de o parte costă iar pe de altă parte „stăpânii standardelor” s-ar putea să nu fie de acord tocmai ca să blocheze integrarea lor în sistem. Practic vedeți că ambele tabere au interesul să nu facă nimic … cel puțin cât există presiunea politică pro-regenerabile.
”energia fotovoltaică a devenit competitivă așa că e timpul să discutăm despre cum să o integrăm în sistem (și ar trebui evident eliminate și subvențiile pentru o competiție corectă). ”
Energia fotovoltaică este integrată în sistem. Când vă uitați pe grafice și apoi scrieți: ”pe harta SEN de la noi acum energia solară e 20% din producția totală” exact asta înseamnă, că energia fotovoltaică este integrată în sistem. Mai vedem ce se întâmplă la prima grindină 😀 dar la momentul de față ea este integrată în sistem.
Însă competitivă nu este și n-o să fie niciodată. Dacă o consideră competitivă, producătorii de energie electrică n-au decât să o integreze în portofoliul propriu și să nu-i întreabe nimeni de unde provine energia electrică pe care o furnizează către SEN. Însă asta n-o să se întâmple. Energia fotovoltaică e competitivă doar atât timp cât prostimea suportă certificate verzi și certificate de carbon pe factură, iar băieții deștepți o vând la preț negativ și tot rămân cu profitul din subvenție. Altfel tot la preț negativ ar trebui să o vândă, însă în pierdere.
”poți să ții un parc în rezervă, așa cum ții hidrocentrale în rezervă; ”
Nu poți, soarele apune în câteva ore. Apa de la hidrocentrala ținută în rezervă rămâne în lacul de acumulare și poate fi folosită peste câteva ore, când va fi mai mare nevioie de ea. Soarele nu rămâne nicăieri, ajunge undeva sub orizont. Energia fotovoltaică este oricum în exces, la orele când Soarele e pe cer. Însă ea nu există deloc, la orele când Soarele nu e pe cer.
Regenerabilele din Spania nu au dispărut din sistem în lipsa unei rezerve, au dispărut din lipsa unei referințe la care să se conecteze invertoarele. Lucrurile au o anumită ordine: dacă vrem un sistem național, acela va fi bazat pe generatoare rotative și orice invertor trebuie să se sincronizeze cu acele generatoare rotative. La 5 milisecunde după trecerea prin zero, generatoarele rotative se află la tensiunea de vârf (*) iar invertoarele ar face bine să afle tot acolo, altfel nu mai avem niciun sistem național. După cum a descoperit Spania 😀
(*) să zicem 325V, pentru 230V c.a, dar povestea reală se defășoară pe trifazat și faza cealaltă vine și ea imediat din urmă, la 120 de grade.
Dacă nu vrem un sistem național, nicio problemă, invertoarele sunt libere ca pasărea cerului, pot trece prin zero când vor ele. Dar cine le mai subvenționează? Vine Pedro Sanchez cu bani de-acasă?
păi cam despre asta îmi dădeam eu cu părerea de la început. De ce trebuie ca parcurile solare să se deconecteze și să nu încerce să „reziste” câteva milisecunde, secunde, minute precum cele inerțiale? Cu o buclă PLL la oscilator ele vor menține frecvența și faza suficient de bine, iar dacă nu reușesc oricum o să se declanșeze protecția la scurtcircuit. La asta mă refer și prin „integrare în SEN”. Așa, normal că ele sunt conectate la sistem … În rest despre toate celelalte s-a mai discutat. Practic ele există, nu ne putem face că nu există, deci e nevoie de soluții pentru ele.
”Cu o buclă PLL la oscilator ele vor menține frecvența și faza suficient de bine”
Aveți o pasiune pentru bucla asta PLL, o menționați din 3 în 3 comentarii. Da, așa funcționează invertoarele și în prezent, ele își bazează sincronizarea cu rețeaua pe o buclă PLL. În esență, invertorul (procesorul din el) trebuie să știe unde va fi sinusoida tensiunii din rețea peste câteva milisecunde, iar bucla PLL e singura metodă ca să anticipeze asta corect.
Însă menținerea (stabilitatea) frecvenței și fazei nu e un scop în sine pentru invertor, sincronizarea cu generatoarele rotative e scopul. Ceva mai sus, un activist voia ceasuri atomice și sincronizare prin GPS. Asta ar aduce o precizie nemaipomenită, dar nu ar aduce și sincronizare. Hai să mai încercăm o analogie cu trenuri: precizia nemaipomenită vă poate ajuta să știți exact unde e trenul, dar nu vă poate garanta unde va fi exact trenul peste n sinusoide. Trenul are mersul lui și nu ține seama nici de ceasuri atomice, nici de sateliții GPS. La fel și generatoarele rotative.
În articolul de mai jos, aveți un grafic pe care apar niște oscilații care se manifestau în sistem cu 8 sau 10 minute înainte de avarie:
https://www.carbonbrief.org/qa-what-we-do-and-do-not-know-about-the-blackout-in-spain-and-portugal/
Oscilațiile acelea se propagau în tot sistemul european, ele erau detectate până și în Lituania, deși mult mai atenuate decât în Spania, evident. La acel moment, sistemul energetic spaniol deja funcționa doar din inerție, pentru că invertoarele nu mai știau exact unde va fi sinusoida. Erau atât de multe invertoare în sistem și atât de puține generatoare rotative, încât invertoarele făceau ele legea și se luau unele după altele, în loc să urmărească rețeaua. Până când reactorul francez de la Golfech a zis: ”ia descurcați-vă singure, să vedem pentru cât timp!” 😀
păi hai să ne gândim un pic mai în amănunt. La orice moment t fiecare generator are un defazaj epsilon, foarte mic; ceea ce vedem noi în rețea e o rezultantă a sute de sinusoide. Bineînțeles că și invertoarele „se iau” după această rezultantă. Dar la limită rezultanta e aproximativ o sinusoidă. Diferența între generatoarele electromagnetice și invertoare e viteza de reacție. Dacă un generator tinde să iasă din sincronism el nu se va opri instantaneu ci, dacă defazajul e suficient de mic, se va încinge, probabil va mugi cum zice dl Dragostin (n-am fost într-o centrală în asemenea situații) și se va resincroniza. Dacă defazajul e mai mare probabil că se va decupla pentru că intervin protecțiile la supracurent sau cele termice. Ori în principiu același comportament poate fi simulat și la un invertor (sigur că la modul concret e de săpat, dar principial se poate). Dacă există suficientă energie rețeaua se poate restabili. Dacă nu, oricum se va opri. Dar dacă invertorul meu se oprește instantaneu în momentul în care parametrii nu mai sunt corecți (frecvența sau tensiunea scade) el va provoca o reacție în lanț prin oprirea lui, pentru că tensiunea scade și mai mult, se opresc și altele și tot așa. Cam asta înțeleg eu că se întâmplă în acest moment. În tot cazul invertoarele nu cred că se pot desincroniza așa de tare în câteva minute încât să pericliteze rețeaua, ci poate mai degrabă în ore… În fine, asta e o discuție complet schematică, ideea e că tehnic trebuie să se poată. Și cam așa funcționează și bateria lui Musk, și ea trebuie să aibă un invertor care intră în momentele de avarie, doar că acela e proiectat fix în acest scop. Dacă tema de proiectare la ele a pornit de la ideea că energia solară e prea puțină ca să poată contribui la stabilizare (cum era acum 10 ani) evident că nu contribuie. Ceea ce devine acum o vulnerabilitate.
”Diferența între generatoarele electromagnetice și invertoare e viteza de reacție.”
Nu. Diferența e inerția. Huiduma aia de la Golfech are probabil 1100 de tone aflate în rotație, iar frecvența din sistemul energetic trebuie să fie bazată pe ritmul în care se rotește ea. Nu să vină 500 de invertoare cu reacție rapidă și să tragă de ea în toate direcțiile, că atunci ea o să se deconecteze până la urmă. Ceea ce s-a și întâmplat.
Dvs puneți problema tot ca la olimpiadă, ca și cum invertoarele alea ar genera curent constant și dreptatea ar putea fi de partea lor. Însă invertoarele alea depind de fiecare nor care trece pe deasupra lor, în timp ce încearcă să scoată maximum de MWh din el, ca să încaseze maximum de subvenții. Și prosumatorii din România își piratează propriile invertoare, tot pentru a injecta în sistem mai multă energie decât ar trebui.
Soluția corectă e cea propusă de @Klopo_Tare: parcurile fotovoltaice să antreneze mecanic niște volante (”moriști inerțiale”, cum le-a numit) iar pe acele volante să fie montate generatoare rotative. Acele generatoare rotative nu vor mai introduce instabilitate în sistem și nici nu vor mai provoca deconectarea reactorului de la Golfech.
”așa funcționează și bateria lui Musk, și ea trebuie să aibă un invertor care intră în momentele de avarie, ”
Nu. Bateria ”lui Musk” (*) intră numai la avariile în care lipsește energie din sistem. Când e prea multă energie în sistem, nu intră bateria lui Musk, n-ar avea ce face.
(*) bateria ”lui Musk” e construită cu acumulatori de litiu (elemente) Samsung 21700. Tesla a încasat doar banii pentru instalarea ei și și-a făcut publicitate.
ce să zic, pare superb să înlocuim electronica cu niște dispozitive mecanice. Dacă e „prea multă energie în sistem” putem să prevenim asta oprind o parte din parcuri – da, știu că nu le convine dar asta e, trebuie să lase și ei de la ei. E extrem de simplu să dispecerizezi asta, ba aș zice că la invertoare poți chiar să variezi puterea debitată după cum cere dispecerul, ceea ce nu se poate la alte centrale. Însă trebuie elaborate și niște standarde noi, niște cerințe noi; chiar dacă sunt „pentru” energia solară cerințele tehnice și de siguranță trebuie să primeze…
Dle Harald,
Există deja măsurători în rețea raportate la aceeași bază de timp (a se vedea critica dvs ref GPS). Se măsoară fazorii în anumite puncte ale rețelei. Pentru ușurința exprimării, aceștia sunt numiți sincrofazori. Dar teoria privind utilizarea lor în automatica de sistem destinată asigurării stabilității acestuia este mult mai complicată decât funcția momentului inerțial în stabilitatea tranzitorie de scurt timp, fiind vorba în acest ultim caz de modelul mașinii sincrone și modelul (chiar redus) al rețelei. Având în vedere ușurința emiterii opiniilor în lipsa unei imagini, chiar și grosiere, a celor două modele, sau măcar a parametrilor specifici, cred că ar fi hazardat să mai introducem în discuție și sincrofazorii.
Interesant mi se pare altceva. În ceea ce am postat au fost și câteva … exprimări … inadecvate (deh, autocritica nu e punctul meu forte), lesne de combătut, lucru care nu s-a întâmplat. Asta ar însemna că specialiștii nu citesc p’aici, ori nu le pasă, ori doar se amuză. Indiferent de cauză, starea e aceeași. Aștept cu nerăbdare un articol privind noutățile din mecanica cuantică, mai ales din ramura universurilor multiple. Cred că o să citim sute de opinii.
@Mihai Ionescu – Bun. Atunci care e opinia dvs profesională despre oscilațiile de la ora 12:20? Asta se întâmpla cu 10 minute înainte de avarie, oscilațiile apar pe graficul acela de la jumătatea articolului, în captura de ecran după postarea lui Lion Hirth:
https://www.carbonbrief.org/qa-what-we-do-and-do-not-know-about-the-blackout-in-spain-and-portugal/
Aveau sau nu vreun rol sincrofazorii, în stabilizarea sistemului la acel moment? 😀
Dle Harald,
Numai cine cunoaște bine sistemul spaniol și înregistrările osciloperturbografelor (asta e, am rămas cu denumirile vechi) poate răspunde la o astfel de întrebare. Și asta numai după o temeinică analiză. În rest, se pot face speculații. Încerc una: declanșarea legăturii dintre Spania și Franța este posibil să fi fost generată de diferența dintre sincrofazori (deși cred că e mai probabil ca protecții/automatizări clasice să fi generat asta; de notat diferența dintre protecțiile conexiunii AC și conexiunea DC). Cât despre momentul anterior, tot o speculație: perturbația nu a generat scăderea frecvenței peste pragul ireversibilității revenirii la regimul normal datorită… momentului inerțial (inerției din sistem). Se pare că sistemul și-a revenit singur în acel moment. Abia după declanșarea unor grupuri inerțiale (cumulat probabil cu pierderea legăturii cu Franța) s-a depășit pragul critic și inerția+automatica de sistem nu a mai reușit să readucă sistemul la starea stabila. Probabil asta s-a întâmplat în scurt timp, ceva de genul câteva secunde, probabil mai mult de 4-5 secunde (cam atat rezista, in medie, un grup nuclear in condiții standard de securitate).
În ce privește „pragul critic” (cea mai mică frecvența după care sistemul nu „își mai revine”; puteți face o căutare după frequency nadir), acesta trebuie apreciat probabilistic. E multă teorie și aici.
Dar se cuvine să precizez că nu știu care este stadiul actual al utilizării sincrofazorilor. Nu e specialitatea mea. Și chiar dacă aș ști asta, plus toate informațiile relevante, mi-ar lua de câteva ori mai mult timp față de un specialist să ajung să argumentez ceea ce cred eu că ar fi concluzii.
Nu înțeleg insistența dvs de a intra în discuții de strictă specialitate, ba mai mult, în condiții de incertitudine. Decât să pierdem timpul cu speculații, mai bine așteptăm raportul ENTSO-e și îl comentăm atunci. Dar s-ar cuveni să dialogăm în termenii consacrați domeniului și raportat la realitate. Nu se cuvine să presupunem ce este și cum funcționează automatica de sistem, spre exemplu. Sau protecțiile de grup. Sau … (nu mă hazardez să enumăr tot ce ar trebui știut pentru a înțelege raportul ENTSO-e la nivel de detaliu, căci îmi este teamă să nu uit ceva și să-mi bată obrazul vreun coleg).
Dle Harald,
Tocmai am primit un email de la un specialist. Argumenteaza ca este mult mai probabil ca avaria de sistem să fi fost generată de probleme privind reglajul/controlul tensiunii decât de cele de frecvență (cum am susținut eu). Știe mai multe și înclin să-i dau dreptate. O să fie interesant, căci „jocul” tensiunii este mai complex în aportul la o avarie de sistem. E posibil să fie și o combinație. O să vedem în funcție de informațiile concrete publicate.
@Mihai Ionescu – ”s-ar cuveni să dialogăm în termenii consacrați domeniului”
Well, la capitolul ăsta, pe mine să nu contați! 😀
Există destule forumuri de specialitate, aici e un forum generalist. Eu mă aflu aici la joacă, iar distracția mea favorită este să enervez specialiștii, prezentând lucrurile în termeni cât mai simpli, pe înțelesul tuturor. Specialiștii (cu ghilimele și fără) se comportă de parcă trebuie să fii născut în sistemul energetic ca să înțelegi ce fac ei acolo, mai ales în situații când se dovedește că nu prea știau ce fac.
Ați văzut raportul ENTSO-e din 2016, despre același gen de oscilații? Nu spune nimic concret, se laudă că tocmai aveau la dispoziție sincrofazori și promit că o să mai cerceteze ei, la anul și la mulți ani! 😀 La fel o să fie raportul ENTSO-e și de data asta, că nu putem scrie deschis că era la amiază și că parcurile fotovoltaice își creșteau necontrolat producția subvenționată.
Sincrofazorii fac parte din minunata lume nouă, nu știm să-i folosim în niciun fel, dar e minunat să cheltuim câteva zeci / sute de milioane de dolari / euro ca să-i avem. Știm exact, cu GPS timestamp, tensiunea, curentul și faza de la Cuca Măcăii, am primit datele cu viteza luminii (literalmente, prin fibră optică) și nu contează că habar n-avem ce ar trebui să facem într-un mod diferit data viitoare. Dar o să obținem ”întocmai și la timp” sincrofazorii și data aviatoare, cross my heart! Altceva, cu ce vă mai pot fi de folos?
Dle Harald,
Tare îmi este teamă că o să aveți dreptate (ref. „La fel o să fie raportul ENTSO-e și de data asta”).
@dl Mihai Ionescu și nea Harald,
Mie chiar mi-e teama ca nea Harald s-ar putea sa aibe dreptate ref ENTSO.
Daca recititi comentariul meu initial, mai sus, am si spus foarte clar ca dupa ce se va descoperi de ce s-a intimplat pocinogul (daca se va descoperi), nu suntem siguri ca se va si publica integral adevarul !
PS. ”Dl.” este apelativ respectuos pentru cineva identificabil
”Nea” este tot un apelativ respectuos însă pentru cineva neidentificabil, dar mai in virsta ca mine (e comentator mai vechi in Contributors !…deci, respect !)
DAR, si eu ma aflu pe aici tot ca sa ma mai joc dar, nu reusesc deloc să mă enervez de ceva…d,aia incă îs p,aci
dl Ionescu & dl Harald & dlBadici: info de ultim moment:
”Four minutes before the blackout, a sudden small frequency drop of about 0.05 Hz to 0.06 Hz occurred precisely at 12:30 p.m. local time. This may have been due to scheduled market trading activity at the bottom of the hour. The first confirmed generation trip occurred 19 seconds before the main blackout, though this was relatively small, causing only a 0.01 Hz to 0.02 Hz frequency drop.
The main event began with the tripping of a large generator in southwest Spain. Immediately, the Spanish frequency began falling faster than the rest of the European grid, indicating the beginning of a loss of synchronism. What followed was an extraordinarily rapid cascade, between 1.5 seconds and 5 seconds after the first large generator trip, a second large generator in Spain tripped, accompanied by what officials described as a “massive” disconnection of renewable energy sources throughout Spain. The tie lines between France and Spain also tripped during this period, as did a 1.3 GW unit at the Golfech nuclear power plant in southern France. Within just 5 seconds after the first large generator trip, Spain was experiencing a complete system blackout…:”
sursa:
https://www.powermag.com/understanding-the-april-2025-iberian-peninsula-blackout-early-analysis-and-lessons-learned/
de-abia acu putem chibița mai acătării
sunt atit de multe lucruri interesante (SI RELEVANTE) in ceea ce este mentionat mai sus !!!
Dle Dragostin,
Noile informații nu schimbă cu nimic susținerile mele. Altceva aș vrea să subliniez, raportat la contextul general al comentariilor, anume utilitatea ipotezelor inițiale avute în vedere de cel care postează.
Momentele de referință în cazul unei perturbații de natură să afecteze stabilitatea unui sistem electroenergetic sunt:
1. Momentul de deșteptăciune anterior perturbației (chiar cu foarte mulți ani înainte) pentru perturbația cu evoluție atât de rapidă încât dispecerul operativ competent are rol pasiv (are timp cel mult să ofteze);
2. Momentul de deșteptăciune pe parcursul perturbației, pentru perturbații cu evoluție lentă, unde dispecerul/dispecerii operativ/i competent/ți are/au rol activ și revenirea la regimul permanent depinde numai de deciziile dispecerilor.
3. Combinație între cele două momente, în diverse rapoarte.
n-am zis ca schimba vreo sustinere.
zic ca sunt elemente inteesante astfel
1. ca oscilatii au inceput ”in piata” inainte dupa inchiderea comerciala (probabil a DAM-…adica PZU-ul lor) si asta merita investigat…ce au facut ”participantii la ”piata” ?
2. a declansat mai intii un mare generator in Spania, urmat de un al 2-lea și apoi a luat-o totul la vale….Golftech-ul nuclear francez , dupa aia, a dat bir cu fugiții…deci, nu de acolo a inceput, aparent, cum s-a banuit initial
3. cica centralele de pompare erau ”pe incarcare”, deci, consumau (excesul de energie) și au declansat si ele…asta inseamna că capacitățile de pompare erau prea mici…si asa si este daca aveau la acel moment cca 70% si ceva solare !!
Altii zic ca lacurile erau pline si n-aveau ce face cu ele !…oricum SI ASTA INSEAMNA CA CHEAP sunt insuficiente !…exacerbat de faătul ca inerconexiunile sunt si ele subdimensionate
Rule of thumb= la 5 MW intermitente pui cca 2 MW CHEAP, iar spaniolii sunt mult sub acest prag….Romania nu e sub prag e subterana
”invertoarele nu cred că se pot desincroniza așa de tare în câteva minute încât să pericliteze rețeaua”
Și atunci, cine provoca oscilațiile acelea care se propagau până în Lituania, cu 8-10 minute înainte de avarie? Credeți că le provocau reactoarele nucleare? Le provocau termocentralele?
Se pare că problema e la un nivel mult mai de bază: dvs considerați că avaria s-a produs abia în momentul când s-a deconectat reactorul de la Golfech, după care Franța a deconectat Spania cu totul. Și susțineți că invertoarele din Spania ar fi trebuit să rămână în funcțiune, în încercarea de a salva situația, chiar dacă sistemul energetic spaniol pierduse deja interconectările cu Maroc și cu Franța.
Dpdv al sistemului energetic, instabilitatea care a dus la deconectarea reactorului nuclear a fost cauza avariei. Reactorul nuclear nu avea nicio defecțiune, invertoarele nu aveau de ce să încerce să compenseze pierderea lui. Invertoarele au provocat pierderea lui, așa că prima consecință rezonabilă era să dispară și ele din sistem, pentru a începe restaurarea. Restaurarea s-a bazat pe generatoare rotative, nu se putea baza pe invertoare. Soarele apune oricum, iar sistemul energetic trebuie să funcționeze și când nu e soare.
eu nu consider nimic pentru că nu am informații. În principiu invertoarele fiind „slave” nu au cum să provoace oscilații – decât dacă sunt defecte sau greșit proiectate (ceea ce nu e imposibil) Dar nu pot fi defecte toate odată . Când sunt multe nu e valabilă nici afirmația cu norul care trece, că nu trece peste toate odată. Sincer nu aș băga musai mâna în foc pentru buna lor funcționare la sarcini cu componentă reactivă importantă: din ce știu se bazează pe un circuit în comutație al cărui factor de umplere e modulat cu sinusoida de 50Hz urmat de un filtru trece-jos pentru eliminarea armonicilor. În anumite condiții filtrul ar putea fi afectat de o sarcină inductivă. Sau poate excesul de producție să fi afectat generatoarele clasice ca urmare a unor creșteri locale de tensiune. Până nu studiază spaniolii nu avem de unde ști…
”un filtru trece-jos pentru eliminarea armonicilor.”
Armonicile sunt ușor de eliminat, se află destul de departe de fundamentală. Dar între o sinusoidă de 50,05 Hz și una de 49,98 Hz nu există niciun criteriu pentru a o alege pe cea corectă. Generatoarele rotative nu au asemenea dileme, ele nu urmăresc evoluția tensiunii din rețea, ele se rotesc în ritmul lor. Diferența de viteză între două rotații succesive este minimă, indiferent dacă e pozitivă sau negativă. Asta menține stabilitatea sistemului.
Invertoarele trebuie să urmărească evoluția tensiunii din rețea și aleg arbitrar sinusoida pe care o vor urmări. Nu au de unde să știe care e cea de la generatoarele rotative și care e cea de la invertoarele vecine. Diferența între sinusoide variază în timp, iar asta generează și fluctuații imprevizibile de tensiune. Până când încep să declanșeze protecțiile.
tensiunea din retele se regleaza din puterea reactiva a generatorelor barosane (umblam la curentul de excitatie)
Da. Deci generatoarele barosane nu-și modifică turația, stau țepene la 3.000 de rotații pe minut (în exemplul cu turbina) ca să stea și frecvența țeapănă la 50Hz. Invertoarele nu știu șmecherii din astea cu excitația.
În esență, despre asta e povestea cu Grid Forming și Grid Following. Unele generatoare (alea barosane) tre’să dea forma tensiunii din rețea (frecvența și amplitudinea sinusoidei, tensiunea) în timp ce altele (invertoarele) tre’să se țină de forma existentă, nu să o altereze de capul lor. Numai că invertoarele sunt progresiste, ele nu suportă să respecte niște reguli. Pentru ele, generatoarele rotative sunt niște conservatoare, să le fie rușine! 😀
Trebuia să includ și tehnologia modernă în comentariul de mai sus: în prezent, există invertoare cu rol de grid-forming. Nu știu exemple concrete de utilizare, dar circulă diverse povești pe forumuri, cu invertoare care își modifică tensiunea, frecvența și faza, deci nu mai au nevoie de generatoare rotative în sistem. Mie mi se pare un pas cam prea departe, cel puțin pentru epoca actuală, bazată pe sisteme naționale.
nea Haralde, nici eu nu stiu de invertoare d-alea mai destepte care fac si dreg, incl cu U.
Dar imi inchipui că vor fi scumpe ca dracu, ca instalatie separata, atasata regenerabilei intermitente
Asa e, …e mult mai natural și flexibil (probabil si mai economic) ce rezulta din generatoarele alea barosane
nea Harald & nea Badici, ca sa va ajut in dezbaterile dintre domniile voastre (eu nu ma mai bag)
Nu stiu daca ati pornit vreodata vreo turbina (rotativa) mare, practic, in vremurile inapoiate de demult, ca sa simplificam putin discuțiile pornind de la basics, pina la electronica sofisticata de mare putere de azi. ”Pașii” erau următorii:
– se inclazeste turbina (cu abur) pina cind ajunge in parametri de temperaturi, dilatari, ejectoare de vid la condensator, labirinți, etc., o gramada de prostii auxiliare
– se aducea la turatia de 3000 rotații/minut (50 Hz)
– PRIMUL PAS IMPORTANT: se anunta DISPECERUL NATIONAL, ca turbina de 300 MW este gata de sincronizare.
– AL DOILEA PAS IMPORTANT: DUPA PRIMIREA APROBARII dispecerului NATIONAL (DEN), se efectua sincronizarea generatorului SI CONECTAREA LA RETEA PRIN TRAFO DE 400 MVA, dar, puterea generata era ”0” MW
– AL TREILEA PAS IMPORTANT: dispecerul indica exact: incarcă de 100 MW si asteapta
– URMATORII PASI: dispecerul mai zicea ceva final, mai tirziu, dupa ce vedeau stabilitatea sistemului, ca de ex. incarca la 300 MW max. (ca si controlorii de trafic aerian)
Dupa toate astea, daca te uitai la MW-metrul de pe turbina și la ala din CC (nu ala Comitetul Central comunist ci Camera de Comanda), se puteau vedea chiar cu ochiu liber mici variații cvasiinstantanee ale puterii instantanee produse – 300 MW (+/-) 2-4 MW, asta semnificind ca regulatoarele de turație (electromecanice) ale TG pastrau turatia (frecventa) prin actionarea automata in mod fin a VR (ventile de reglaj) dind puterea mai mare sau mai mica, dupa sistem/cerere/consum.
(NB. In acele vremuri, eram mari maestri sa producem si cu/la freecvente de 48,5 HZ !
cererea de energie era mai mare ca productia ! ce buni am fi fost azi sa-i ajutam p,aia cu eolienele si solarele lor). E usor de imaginat ce inseamna 6-8 TG de 300 MW in sistem
– Astăzi, ce se intimpla ?: politic, se acorda prioritate totala productiei de solare si eoliene, subventionate sau cu CV sau cu CfD…dpdv practic, nu mai stiu care mai sunt procedurile moderne (că alea ”babesti” din trecut le-am stiut) ,daca vreun dispecer sau altcineva le mai controleaza/ghideaza/ajusteaza/indruma/sfatuieste sau le lasa in plata domnului si ce-o fi fi , produce fiecare cit vrea, cind vrea si unde vrea, lucreaza alte sisteme/protectii, etc. cu consecințele de rigoare și legile lui Murphy.
Si ca sa aveti o idee despre ce inseamna ”inertia” sistemelor clasice, am vazut pe viu, ce-a insemnat sa nu functioneze oprirea automata a regulatorului de turatie, cum s-a supraturat TG si cum a sarit un generator de 40 t, prin acoperisul sălii masinilor, peste trafo de retea, pe cimp, pe la vreo 50 m departare….dupa asta, peste intreaga centrala s-a asternut o liniste macabra, de-mi țiuiau urechile.
Maruntisuri d-astea d,ale lui Murphy se intimpla.
mulțumesc pentru poveste. Recunosc că nu am văzut niciodată o asemenea situație. Eu ca electronist mă cam sperii de mai mult de 48V/3A :) Dar cu invertoare am tot lucrat o perioadă destul de bună. Ați punctat corect: nu poți accepta cu prioritate un anume tip de energie indiferent de politica pe care o faci, ci trebuie prioritizată în funcție de necesitățile SEN. Eu nu știu ce se petrece la parcurile solare, bănuiesc că sunt dispecerizate, probabil problema cea mare e cu prosumatorii care debitează direct în rețeaua de joasă tensiune ceea ce e extrem de neobișnuit pentru funcționarea „clasică” a SEN. Teoretic vorbind ele s-ar putea dispeceriza chiar bine, tocmai pentru că sunt invertoare cu viteză mare de răspuns, dar practic asta nu se întâmplă. Presupunerea mea e că s-ar putea ca de aici să apară problemele pentru că sunt și la noi zone rezidențiale cu proprietari cu stare care au puteri instalate mari (ca să își încarce Tesla :) ) și acolo controlul SEN e minimal, bănuiesc că la spanioli unde soarele e mai puternic cu atât mai mult.
dl Badici, cititi asta:
https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/provocarea-viitorului-cum-integram-energiile-regenerabile-cu-energia-nucleara-ii/
@Mihai Badici
urmaresc cu interes, incerc sa inteleg si eu, mai ales ca au comentat si persoane care se pricep;
consider un caz simplu in care consum la o priza 220Vx10A=2,2kw; presupun ca sunt off-grid si energia imi vine de la o morisca printr-un tablou de sigurante de 16A; din start, daca morisca imi trimite > 16A, in primul ran ar trebui sa imi sara mie siguranta; morisca nu stie cat consum eu, dar daca trimite 15A si i se intorc 5A, trebuie sa reduca in mod corespunzator energia furnizata si presupunem ca reuseste schimband o treapta de viteza in functie de o treapta de suprasarcina prestabilita (pe care o poate suporta intr-un anumit interval de timp), la semnalul unui releu reglat sa actioneze in marja prescrisa; deci o prima conditie este ca sursa sa poata functiona modular, ceea ce probabil ca e realizabil daca invertorul gestioneaza o baterie modulara; dar problema nu se opreste aici, ca pe retea sunt doua categorii de relee; presupunem acum ca sunteti on-grid: siguranta dvs. de 16A ar reactiona lent la o suprasarcina, dar la un scurtcircuit la care curentul poate sa creasca practic instantaneu mult peste 16A, e putin probabil sa declanseze: fie va declansa cea de la contor, fie chiar cea din tabloul general;
nu sunt prea sigur, dar banuiesc ca reteaua nu poate distinge intre suprasarcini rapide si scurtcircuite; sa ma contrazica cineva daca e cazul (eventual as putea cere explicatii mai savante de la expertii pe care ii cunosc, dar in principiu problema tine si de normative si standardizari specifice, diavolul se poate ascunde in detalii si marje de siguranta)
Bun, hai să vedem. Dacă vorbim de o instalație offgrid ea trebuie să aibă un sistem de reglaj. Până acum am vorbit de panouri fotovoltaice, care produc curent continuu. Aici musai avem un invertor iar invertorul are un sistem de reglaj. Panourile au posibilitatea de a produce 1Kw dar dacă eu am conectat doar un bec el produce doar ăia 30W necesari (plus consumul invertorului) Invertorul, prin sistemul lui de reglaj, nu va debita în sistem mai mult. El va produce 230V, la 1A, 2A sau 15 A cât cere consumatorul. Restul e o energie posibilă (ca să nu zic potențială că intrăm în discuții de fizică) dar care de fapt nu se produce. La moriștile off-grid nu știu dacă se folosesc regulatoare electro-mecanice sau tot invertoare, aș zice că la cele mici tot invertoarele sunt mai eficiente că funcționează în plaje mai mari. În momentul în care intrăm on-grid problema principală nu e tensiunea ci menținerea frecvenței și a fazei. Imaginați-vă că legați în paralel două generatoare care se mișcă exact la fel, au aceeași putere dar au faze diferite: practic la orice moment de timp din cauza defazajului unul e generator și celălalt consumator. Practic tot un scurtcircuit avem. Dacă să zicem am 231 de V în loc de 230 echipamentul meu o să genereze un volt în toată rețeaua ceea ce nu e din cale afară de periculos; dar la un defazaj de 90 de grade practic eu aș debita 230V în momentul în care rețeaua trece prin 0. Menținerea fazei și frecvenței e sfântul Graal al Sistemului Energetic și aici nu am decât cunoștințe principiale, lucrurile sunt complexe, ați văzut că în Spania a durat o zi întreagă restabilirea rețelei, și la noi în Ardeal a luat un număr de ore la precedentul blackout.
nu prea vad motivul desincronizarii, ba chiar invertoarele ar trebui sa fie mai destepte, presupunand ca nu-s defecte; graficul din linkul lui Harald arata +/- 0,1Hz timp de vreo 2min. si mai ales: de ce nesincronizarea e armonica si nu doar pozitiva sau doar negativa ? mie imi sugereaza mai degraba o fluctuatie tranzitorie cauzata de declansarea protectiilor;
cred că e deplasat să încercăm noi să rezolvăm „enigma” cu informații sumare și pricepere aproximativă. Invertoarele o să urmărească sinusoida – sau ce e , că la un moment dat dacă încep desincronizări în sistem o să ai o sinusoidă aproximativă. Și aici habar n-am cum reacționează, depinde cum sunt proiectate. Eu tot ce am susținut e că sunt sigur că se pot proiecta în așa fel încât să nu pericliteze sistemul ci dimpotrivă să îl îmbunătățească. Însă nu e simplu (deci nici ieftin) și probabil fără niște reglementări clare nu se va face.
Nu declanșase nicio protecție la acel moment, pana avea să se producă peste 10 minute. În acele momente de pe grafice, invertoarele spaniole erau deja împărțite în două tabere, era un meci între ele ca Steaua – Dinamo în anii ’80 😀
@Harald
cazul unei turbine:
tot un sistem electronic „citeste” parametrii retelei, iar la suprasarcina o deconectezi, iar la mers in gol ii corectezi parametrii si o reconectezi in milisecunda de sincronizare;
cazul unui invertor: e la fel, doar ca nu ai o solutie rapida de a regla puterea, ci eventual ar trebui sa reconfigurezi celelalte surse;
ma intreb daca nu cumva interpretam eronat notiunea de „inertie”, ca si cum ar fi o inertie mecanica, la o variatie de turatie;
@Prototipescu – hai să ne bazăm mai mult pe fapte și mai puțin pe impresii: reactorul de la Golfech (1300 MW) știe el singur cum să funcționeze, nu tre’să-l învățăm noi. Cât timp reactorul de la Golfech a fost în sistem, lucrurile au funcționat, în ciuda oscilațiilor. Când a dispărut el, a dispărut și sistemul.
Un invertor real on-grid nu funcționează ca unul off-grid și nici după schema didactică. Un invertor real on-grid e pus acolo să producă maximum de bani și asta face.
de acord cu epsilonii evidentiati de dvs. si m-as mai gandi si la posibilitatea teoretica in care turbinele „mugesc” (vorba unui clasic de mai alaturi), iar trepidatiile mecanice induc armonici nesincrone, dar nu-mi pare plauzibil ca o suprasarcina din Spania sa innebuneasca turbinele din Franta, fara ca protectiile sa declanseze pe traseu;
@nea Proto & nea Harald:
mă bag in seamă, ca nuclearist, să arunc o umbra de indoiala, afirmind ca sist. de siguranta/protectii, poate ar fi mai stricte la Golftech decit la o centrala pe gaze din Spania unde era suprasarcina…daca erau la fel, n-ar fi trebuit ”sa deraieze” mai intii centrala spaniola…pina la 1300, probabil ca erau 2-3 grupuri care puteau iesi ”deraia” in cascada.
Poate francezii si-au programat protectiile cu anumite intentii
Repet; nu stim !…sa vedem analiza de avarie ! (personal, mă intereseaza in cel mai inalt grad)
”poate excesul de producție să fi afectat generatoarele clasice ca urmare a unor creșteri locale de tensiune.”
Sigur că au fost afectate și generatoarele clasice. Creșterea de tensiune determină generatoarele clasice să înceapă să accelereze. Comportamentul lor poate fi descris mecanic: ele ”împing” la căruța sistemului energetic cu o forță constantă, iar căruța începe să meargă mai repede, opune mai puțină rezistență când crește tensiunea. Se poate și cu căruțe, nu trebuie neapărat locomotive 😀
”În principiu invertoarele fiind „slave” nu au cum să provoace oscilații – decât dacă sunt defecte sau greșit proiectate (ceea ce nu e imposibil) Dar nu pot fi defecte toate odată. ”
Nu erau defecte, dar se împărțiseră în două tabere. O eroare de 0,2 Hz (200 mHz) însemnă o eroare de 1 Hz la fiecare 5 secunde. Deci unele generatoare efectuau 250 de cicluri în 5 secunde, în timp ce altele efectuau 251 de cicluri, în aceleași 5 secunde. După alte câteva zeci de secunde, se ajungea ca unele să efectueze 249 de cicluri în 5 secunde, iar altele efectuau 250. Invertorul nu știe care e sinusoida corectă, alege una din ele la întâmplare și îi dă bice cât poate el de tare.
Generatoarele clasice au inerție, invertoarele n-au. Invertorul poate sări imediat de la 250 la 251 de cicluri în 5 secunde, pentru el nu e nicio diferență, nu-l costă niciun efort. În Letonia (Latvia e Letonia, scuze pentru confuzia de ieri) oscilațiile apăreau mult mai amortizate, pentru că tabăra generatoarelor corecte era mult mai mare în restul Europei. În timp ce în Spania, cele două tabere își „dădeau la gioale” ( ca să citez un clasic în viață 😀 ) și erau practic de forțe egale. Reactorul de la Golfech era singurul care mai ținea ferm hățurile, dar el era în Franța. Când a dispărut el din sistem, căruța spaniolă a luat-o complet razna și protecțiile au început să declanșeze una după alta.
Sigur că pentru spanioli n-a fost deloc amuzant să rămână fără energie electrică, dar mie situația mi se pare de un comic nebun: o ceată de invertoare iresponsabile împingând la căruță din toate puterile și în timpul ăsta mândre de performanța lor, cu gura până la urechi, în timp ce căruța o luase la vale și trosnea pe la toate încheturile 😀
@Harald, nici nu prea are sens să insist. Ideea e că „inerția” generatoarelor se poate simula fără nici o problemă cu circuite electronice. Un oscilator sincronizat cu PLL fix asta face: el sincronizează frecvența când are referința externă – cei 50Hz din rețea – iar când nu mai are continuă să oscileze cu aceeași frecvență. Nu se pune problema să aibă vreo abatere semnificativă în intervalele de care vorbim, secunde sau minute. Mă tem însă că invertoarele reale nu folosesc nici o buclă ci primesc referința de frecvență și când aceasta se oprește se opresc și ele. Aceasta explică suficient de clar de ce a dispărut energia subit din rețea. Problema tehnică simplă e să proiectezi un circuit. Problema mult mai complicată e să testezi în condiții reale și să stabilești niște parametri ( ce variații de frecvență să accepți, după cât timp să oprești totuși circuitele etc) în așa fel încât să ajuți sistemul și nu să îi faci probleme. Efectiv e o tehnologie nouă și are nevoie de noi standarde. Iar trollingul cu „nu pot sta parcurile în rezervă că vine noaptea” e doar trolling: parcurile pot sta în rezervă (fără să producă) până la orele înserării când preiau hidrocentralele. Și ele stau în rezervă când e nevoie. Dealtfel am citit că Hidroelectrica chiar are în vedere niște investiții în zona asta. Invertoarele, fiind circuite electronice au timpi de răspuns mult mai mici decât orice există acum în sistem și deci chiar ar fi păcat să nu fie folosite. Acum suntem în situația că pe de o parte e lobby-ul ecologisto/instituțional care favorizează sursele „verzi” (observați că eu nu am discutat nimic despre eolian pentru că cel puțin la noi mi se pare că nu prea arată rezultate) cu orice preț și rezultatele care se văd și „rezistența veteranilor” care speră că dacă pun suficiente bețe în roate sursele astea o să dispară cu totul. Dar ele n-o să dispară, unele din ele chiar o să se generalizeze – câtă vreme devin competitive, pentru mine ca utilizator final sunt competitive în acest moment chiar – oamenii o să tindă să construiască un sistem paralel care tot o să pună probleme SEN pentru că va provoca variații mari de consum. Una din firmele pentru care lucrez a acoperit toate halele cu panouri… vă dați seama ce variații ar putea apărea dacă la 7 seara comută heblul de pe solar pe SEN. Așa că nu avem altă soluție decât să punem mâna să proiectăm… Am trăit asta deja când Romtelecom a refuzat să dea ADSL la clienți și asta a dus la dezvoltarea explozivă a Internetului prin cablu și practic la dispariția Romtelecom…
”parcurile pot sta în rezervă (fără să producă) până la orele înserării când preiau hidrocentralele.”
Și le plătiți chiar dacă nu livrează energie în sistem? Că atunci n-au nicio problemă să stea în rezervă ore întregi. Nu mai contează dacă afară e soare sau e uragan, dați-le o sumă fixă pe oră și ele stau în rezervă cât vreți dvs. De ce în prezent parcurile fotovoltaice vând energie la preț negativ și nu stau în rezervă la preț zero? Pentru că în schimbul subvenției trebuie să livreze totuși niște MWh în sistem. Dvs încercați acum să ascundeți funcționarea lor subvenționată.
”Iar trollingul cu „nu pot sta parcurile în rezervă că vine noaptea” e doar trolling”
Iar fraza asta e o mizerie neomarxistă, din aceeași categorie cu ”comportamentul de babuin” de care l-ați acuzat pe JD Vance. Așa e, cine nu e de-acord cu autorii care scriu articole anti-americane la comanda Comisiei Europene și a organizației lui Soros, e un troll. Plătit de Putin 😀 asta ați uitat să adăugați.
„Plătit de Putin 😀 asta ați uitat să adăugați.” Nu, nicidecum, există un adagiu care spune să nu căutăm explicații complicate atunci când lucrurile se pot explica simplu :)
Evident că eu sugeram ca o parte din parcuri să stea în rezervă ziua, nu noaptea. Acum… nu știu cum e cu banii, bănuiesc că hidrocentralele sunt plătite doar când contribuie efectiv la reglare, nu au un tarif să stea degeaba, deci ar fi cinstit ca parcurile să fie tratate la fel, prin contract să asigure o rezervă de putere n zile pe an și să fie plătite doar când o livrează efectiv. Nu încerc eu să ascund subvenția, că știm toți de ea. Tocmai asta spun, că ar trebui puse în condiții de egalitate. Despre J.D. Vance îmi mențin părerea. Văd că Trump a început să o vireze un pic… dacă revine la linia din primul mandat poate mai discutăm :) Din păcate nu e omul care să aducă schimbarea pe care mulți o visează, dar un președinte normal ar putea fi. Ar fi interesant să prestez pentru Comisia Europeană dar nu e în obiectul meu de activitate din fericire :) Am cochetat cu jurnalismul prin anii ’90 dar m-am lăsat păgubaș de mult. Acum scriu două articole pe an, scrisul la comandă nu merge așa, asta dacă vă tentează, că văd că vă pricepeți la aruncat vorbe, vorba unui clasic, trebuie productivitate și aici…
”ar fi cinstit ca parcurile să fie tratate la fel, prin contract să asigure o rezervă de putere n zile pe an”
Discuția asta devine suprarealistă. Să garanteze proprietarul parcului, prin contract, un număr de zile însorite pe an? 😀 Nici proprietarul hidrocentralei nu poate garanta nimic, de exemplu cea de la Vidraru funcționează 80-85 de zile pe an, în funcție de câtă apă are. Dar administratorul ei măcar știe dacă are sau nu apă în lacul de acumulare.
Proprietarul parcului fotovoltaic nu știe dacă în săptămâna următoare va fi vreo zi însorită sau nu, deci SEN nu poate conta clar pe vreo rezervă. Mai mult decât atât, în ianuarie-februarie, se poate conta pe o medie de aproximativ 45 de minute pe zi producție, raportat la puterea instalată.
”Văd că Trump a început să o vireze un pic… dacă revine la linia din primul mandat poate mai discutăm”
Cum ați ajuns la Trump?! Scrie ceva în articol sau în comentarii despre Trump? Are Trump vreo treabă cu avaria din Spania? În Statele Unite îi zice ”Trump Derangement Syndrome” la chestia asta.
”Ar fi interesant să prestez pentru Comisia Europeană dar nu e în obiectul meu de activitate”
Dacă măcăne ca o rață, dacă se leagănă ca o rață și dacă înoată ca o rață, s-ar putea să fie chiar o rață. Green Deal-ul e copilul favorit al Comisiei Europene și mă gândesc că or fi și prin România 2-3 firme cu acoperișul halei plin de panouri fotovoltaice, interesate de un pic de PR. De exemplu, când vreau să văd ce blestemății se mai pun la cale în sectorul energetic românesc, mă uit la articolele Claudiei Pârvoiu. Evident, despre avaria din Spania, ea a scris că trebuie mai multe baterii, deci trebuie votat ND, fiindcă celălalt candidat vrea reactoare nucleare americane, nu vrea baterii 😀
„inerția” generatoarelor se poate simula fără nici o problemă cu circuite electronice. Un oscilator sincronizat cu PLL fix asta face: el sincronizează frecvența când are referința externă – cei 50Hz din rețea – iar când nu mai are continuă să oscileze cu aceeași frecvență. Nu se pune problema să aibă vreo abatere semnificativă în intervalele de care vorbim, secunde sau minute.
Am scris asta în urmă cu 10 zile, în comentariul cu timestamp 06/05/2025 La 21:40, în răspunsul adresat lui @kVA: se pot face invertoare cu o inerție virtuală oricât de mare. Apoi s-a discutat problema în comentariile care au urmat: există invertoare cu rol de grid-forming, care nu mai au nevoie de generatoare rotative în sistem. Dar sunt foarte noi, se discută despre ele doar de vreo 2 ani, deci e cam greu de presupus că parcurile fotovoltaice din Spania le au în dotare. Sau cel puțin nu într-un număr semnificativ. Sistemul energetic spaniol / european încă are în dotare generatoare rotative și ele nu vor dispărea în timpul vieții noastre.
”Mă tem însă că invertoarele reale nu folosesc nici o buclă ci primesc referința de frecvență și când aceasta se oprește se opresc și ele. Aceasta explică suficient de clar de ce a dispărut energia subit din rețea.”
Vă temeți degeaba. În România ați avut un program guvernamental prin care au fost instalate la prosumatori invertoare care se opresc la dispariția tensiunii de rețea, de asta ați întâlnit situația. Dar invertoarele off-grid și cele hibride își generează propria sinusoidă, remarcabil de stabilă. Ele obțin stabilitatea asta folosind o buclă PLL. Inclusiv Huawei are și invertoare hibride, care nu se opresc atunci când dispare tensiunea de rețea. Se deconectează de la rețeaua publică și trec automat în regim off-grid.
Dvs nu faceți distincție între funcționarea unui sistem off-grid, care poate fi construit exact așa cum dorește deținătorul lui și sistemul energetic național, care este construit așa cum decid autoritățile. Autoritățile au decis că prosumatorii vor primi invertoare care se opresc atunci când dispare tensiunea de rețea și au avut justificări credibile pentru decizia asta. Dar ea rămâne o decizie administrativă, nu e cauzată de presupusa lipsă a unei bucle PLL într-un anumit model de invertor.
Legea conservarii energiei nu e in discutie. Cata vreme energia primara (sau rezerva ESS) e disponibila discutia de fapt e cand se face deconectarea si daca in loc sa se deconecteze nu cumva ar putea „ajuta” mai mult reteaua din disponibilul local (daca acest disponibil exista – se pare ca trebuie sa repet asta).
Problema e ca un singur generator nu stie ce se intampla cu reteaua in totalitatea ei ci doar poate sa deduca ce se intampla local prin intermediul frecventei (care local e usor diferita fata de media retelei). Dar tot degeaba pentru ca nu se poate apuca sa ajute reteaua de capul lui (pentru ca impreuna cu alte astfel de surse luand decizii de capul lor ar putea aduce instabilitate). In felul asta ce poate face o sursa locala e sa decida daca sa genereze sau sa se deconecteze – decizie care s-a dovedit acum in Spania ca nu e suficient de buna nici ea.
Ce incercam sa spun mai sus e ca daca e sa fie generare distribuita in proportie semnificativa e necesar ca sursele distribuite sa aiba access la informatii despre intreaga retea ca sa poata lua local cea mai buna decizie pentru retea.
Altfel spus e necesara o retea paralela de schimb de informatii in timp real cu un dispecer/broker de retea. Care broker btw. poate mandata si rezerve de generare necesare pentru a acoperi timpul de intrare in functie a altor surse de urgenta.
Pana una alta adaugarea de baterii, compensatoare, condensatoare, etc. pare mai mult o carpeala. Daca viteza cu care se pot adauga sau scoate multiple surse distribuite e mult diferita fata de viteza cu care intra sau se scot din functie surse conventionale stabile e neaparat necesar un sistem de control care poate pondera si administra echitabil cam toate sursele distribuite.
Eu zic ca s-au cam dus vremurile in care se pot introduce usor noi instalatii regenerabile in retea. Vor trebui sa adauge singuri baterii (care oricum trebuie administrate si ele) sau sa astepte pana cand altii le vor construi.
este problema de split-brain pe care o avem și la clusterele de server. Totuși cred că problema e mai puțin gravă aici pentru că echipamentele pot avea o oarecare reziliență la diferențe foarte mici de frecvență, așa cum au și generatoarele clasice care în anumite limite se resincronizează. Cu un PLL frecvența se va autoajusta. Mai bine rămânem în domeniul analogic pentru că dacă trecem la digital nu mai există „variații mici” și nici autoajustare. Dacă nu se autoajustează invertorul probabil va intra în protecție și de obicei va face un restart și va reporni. În schimb dacă îl deconectezi imediat orice șoc mic în rețea va deveni mult mai mare pentru că provoacă o lipsă și mai mare, în cascadă… Adică de la … să zicem, 1GW ajungi la cei 15GW în milisecunde….
kVA: aserțiunile dvs. se refera la un sistem electroenergetic ?
„Pe înțelesul oricărui elev de liceu: un sistem energetic e ca un tren american cu 6 locomotive. Chiar dacă efortul tractiv al fiecărei locomotive poate varia, niciuna nu poate ieși din rând, viteza lor va fi întotdeauna aceeași, impusă de inerția întregului tren. În sistemele energetice, frecvența de 50 Hz se menține fiindcă generatoarele se ”târăsc” unele pe altele. Ea nu poate fi variată arbitrar, așa cum poate fi variată arbitrar frecvența unui oscilator dintr-un potențiometru.”
Analogia e foarte buna si se poate adauga ca chiar daca locomotivele nu pot iesi din rand distanta dintre locomotive variaza foarte usor in functie de cat de tare trage fiecare locomotiva.
Analogia este limitată la regimul permanent al sistemului. În regim tranzitoriu pot apărea efecte contraintuitive față de modelul locomotivelor, cum ar fi cel în care garnitura se poate opri în cazul în care o locomotivă nu ar mai genera putere, deși intuiția ne-ar spune că garnitura ar merge în continuare cu viteză mai mică. Și altele. Pendularea, spre exemplu
Autorităţile spanole afirmă că „au dispărut 15GW din sistem” [vezi https://observatornews.ro/extern/60-din-productia-de-curent-a-disparut-in-5-secunde-ce-se-stie-si-ce-nu-se-stie-despre-pana-de-curent-masiva-din-spania-617759.html%5D
Se ştie (din secolul trecut) „consumul de energie electrică nu este constant pe parcursul zilei”. Există două vârfuri de sarcină unul dimineaţa şi unul seara. Oricine înţelege că a produce mai mult decât se consumă este risipă, dar puţini înţeleg şi faptul că a produce mai puţin este o risipă mai mare. Aşa că problema este ” cum asigurăm că putem produce energie electrică aproape de nivelul consumului”. Prin anii ’90 cel mai scurt timp de a pune în funcţiune o termocentrală era de 1 zi şi jumătate (inerţia adusă în discuţie trebuie analizată şi din acest punct de vedere). Pentru o hidrocentrală timpul este de cam două ore. Pentru sursele regenerabile (solar sau eolian câteva minute) dar energia produsă nu este disponibilă în orice moment.
Prin anii ’60 o pană similară a avut loc în SUA. S-au vehiculat atunci diferite ipoteze, unele SF (apariţia unor OZN-uri, EMP datorită unei explozii nucleare în spaţiu) ca, până la urmă să se conchidă că de vină au fost descărcătarele auomate de sarcină (DAS) care erau montate la producătorii de energie în loc să fie montate la consumatori. [ micşorarea frecvenţei reţelei scotea din sistem producătorul, ceea ce micşora şi mai mult energia disponibilă, consumul rămânând acelaşi; astfel dezechilibrul crescând]. Situaţia a fost rezolvată când un dispecer, care înţelegea sistemul, a decuplat reţeaua de pe Coasta de Est de cea de pe Coasta de West.
Energia electrică este relativ uşor de transportat dar foarte greu de stocat. O încercare de a stoca energia electrică în câmpul gravitaţional este prezentată în:
https://hotnews.ro/elvetia-a-construit-o-centrala-hidroelectrica-subterana-cantitatea-uriasa-de-energie-pe-care-o-poate-stoca-114322
Combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) sunt relativ uşor de stocat, dar au o mare problemă : sunt pe cale de epuizare.
USA nu are și nici nu a avut vreodată o rețea națională, ci numai sisteme electroenergetice statale, având diferite legături cu sistemele învecinate. Unele au acelasi operator de sistem, dar nu a existat și nu există un operator care să „decupleze coasta de est de coasta de vest”. În ceea ce privește DAS, am serioase îndoieli. Nu cumva a fost vorba de un releu de suprasarcină ?? Cât despre producția mai mare decât consumul … ce să mai zic ? Frecvență, funcționare sincronă, reglajul automat … pentru ce or fi astea ??
Combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) sunt relativ uşor de stocat, dar au o mare problemă : sunt pe cale de epuizare[s.m.].
Zvonurile despre epuizarea combustibililor fosili sunt nițel exagerate. De ce?
Estimările privind resursele globale de clatrați de gaze naturale (gas hydrates) variază între 100.000 și aproape 300.000.000 TCF – pentru a pune aceste cantități în context, estimările privind rezervele globale rămase și resursele nedescoperite de gaze naturale convenționale totalizează aproximativ 13.000 TCF. (1 TCF = 28,3 miliarde metri cubi)
În prezent, lumea consumă anual ~141 TCF de gaze naturale. Așadar, doar gazul extras din gas hydrates va fi suficient pentru consumul mondial între ~700 și ~ 2,1 milioane de ani.
Trecerea de la resurse la rezerve impune aplicarea unei metode de exploatare eficientă, fiabilă și relativ ieftină. O astfel de metodă am inventat-o în anul 1998, dar publicarea variantei non-tehnice a avut loc de-abia în 2009 (In-situ thermal stimulation of gas hydrates).
Funny; „The term wind theft is a bit misleading because you can’t steal something that can’t be owned – and nobody owns the wind.”
https://www.bbc.com/future/article/20250506-renewable-energys-trouble-with-wind-theft
sensul e mult mai simplu…vintul este furat cind instalez eu o eoliana in Marea Neagra si electricitatea produsa o export printr-un PPA…platesc transportul.
La fel si gazu din M.Neagra….il ia OMV, il duce prin BRUA in Austrai si plateste doar transportul
QED
Dom Catalin, cu tot respectul, nu cred ca ati prins esentialul. E o poanta la mijloc….
nu,nu, eu și eu am vrut sa zic altceva…nu ma interesa ”acel esențial”
sau daca vreti aliniat, eolienele prin CfD facute pe Marea Neagra, le afecteaza pe alea on-shore din Dobrogea
Discuțiile sunt despre statism și stabilitate dinamica a rețelei.
Am prins 2 pene de curent când făceam PIF in CCTG in una de la 260 MW centrala a ajuns in ms la 360 MW, in alta din cauza opririi bruște a acesteia, sistemul a declanșat liniile electrice pentru a insulariza și a crea o zona stabila lăsând jumătate din tara în care eram fara energie electrică.
A mai fost o pană de curent în Texas, prin 2007 parca, când au pierdut 1,6GW de vânt în mai puțin de 1 minut.
Este clar că fără modernizarea și construcția de linii electrice și noi stații de IT și fără stocare distribuită in baterii, sistemele energetice pline de regenerabile nu pot avea stabilitatea dinamica.
,,Generatoarele regenerabile” nu își pot creste puterea instantaneu pentru că soarele și vântul nu bat după cum are sistemul nevoie ca in cazul centralelor clasice. Singura șansă e să rămână un 20-30% in rezervă din puterea conectata la rețea în funcțiune pentru a exista o rezervă secundara în caz de cădere a frecventei in sistem.
Se poate face, trebuie studiată fiabilitatea rețelei in acest caz și determinată rezervă necesară, dar deși ea exista se poate sa nu fie suficientă în condițiile unor deviații rapide ale frecventei fara a fi corelată cu generatoarele sincrone clasice.
Lecția iberică poate ne va arata limita (% din consum) până la care o rețea electrică poate rămâne stabilă folosind regenerabilele.
nea Pifule, mai bine o pastrati la 360 MW
Eram in reglaj de putere la dispozitia dispeceratului cu consemn de putere si o banda de reglaj de +-20%.
Cand a scazut frecventa regulatorul de putere al centralei a fost fortat consemnul si s-a dus la maximul de putere disponibil pe consemn de mentinere a frecventei.
nea Pifule, mai bine mareati si consemnul de maxim de putere !…sau scadeati consemnul de frecventa cum mai faceam noi prin anii 80 tirzii de-aveam consum mai mult decit puteam produce…ha…
glumesc, da chestia cu frecventa mai mica nu e gluma…daca-ti amintesti…
ar trebui sa-i invatam pe europeni si doctorii in energetica de azi cum se facea asta
În urmă cu vreo 8 sau 10 ani, când am scris prima dată pe-aici despre frecvența rețelei de pe vremea lui Ceaușescu (era vorba de întreruperile de energie electrică din armată, când pe toată frontiera de nord-vest rămâneam doar pe baterii) mi-au sărit imediat în cap unii de prin Canada, să nu mai scriu prostii, că toată Europa funcționează la 50Hz și România nu avea cum să funcționeze la 47-48 😀
Trăiseră în România în acea perioadă, suportaseră întreruperile, dar ei nu-și puteau imagina că România lui Ceaușescu era deconectată de restul Europei. Am înțeles că prin Maramureș și Satu-Mare era totuși o rețea ”de la ruși” care avea 50Hz și nu era conectată cu restul României, dar e doar din auzite, nu știu detalii pe tema asta.
Uneori se făceau și niște ”manevre” mai ciudate în sistem: se întrerupea tot pe la 12:00 noaptea, în frontieră rămânea oprit până la 5:00 dimineața, dar în oraș, la batalion, revenea după 5 minute și era energie electrică toată noaptea.
Se trece de la un tip simplu de retea, la un alt nivel mult mai complex. Trebuie sa se ajunga la acel smart grid. Asta va dura ani de zile si va consuma o gramada de resurse de tot felul. Vor fi tot felul de avarii.
Dar, asa se invata si se evolueaza, fara durere nu se poate.
Retelele vechi erau si ele construite pe un anumit tip de consumatori din anumite locatii. Cum nu mai avem acele uzine, orice am face trebuie reconfigurata reteaua, iar asta nu se face peste noapte.
Nu e neaparat o problema ca curentul vine din panou sau alta sursa. E vorba cum gestionezi diferiti producatori care fiecare e cu specificul lui si distribui energia sau o stochezi eficient si destept.
O alta problema care s-a vazut, este ca reteaua poate ar trebui sparta in chestii critice gen comunicatii, banci, transport, chestii care sa mearga orice s-ar intampla. Nu chiar toate la gramada. Izolate mai bine pe regiuni, zone.
”Retelele vechi erau si ele construite pe un anumit tip de consumatori din anumite locatii. (…) nu mai avem acele uzine”
Domnu’, un singur tren Thalys PBKA consumă 8800 kW. În fiecare moment al zilei, în Franța, Belgia și Olanda sunt în trafic zeci de asemenea trenuri, aflate de-obicei în mișcare. Ce faci cu ele, atunci când nu e soare și nu bate vântul? Chiar crezi că toată energia electrică necesară într-o țară e cea consumată de funcționarii din birouri?!
Un comentariu care atinge tangențial subiectul articolului de fata.
Doi cercetători americani au publicat recent un articol numit O Critica a Apocalipsei Climatice.
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=5145310
Cel de-al doilea autor, Judith Curry este o oaie neagra în lumea cercetărilor climatice, fiindcă a comis un fel de apostazie.
Articolul, destul de lung, merita citit în întregime, chiar dacă pe alocuri pare o pledoarie pentru combustibilii fosili. Merita citit mai ales pentru ca prezintă clar provocarea majora pe care o reprezinta politicile de tip net zero. De la aspecte economice la cele sociale și chiar la deficitul de democrație.
Am citit ieri articolul respectiv și l-am salvat pentru cursul din seara aceasta. Îl voi prezenta studenților de la cursul Earth’s Climate ca punct de plecare într-o dezbatere cu toate cărțile pe masă (și alea „verzi” și celelalte).
Profesoara Judith Curry a fost prezentată de mai multe ori pe această platformă.
@catalin dragostin: Poate ajuta daca exemplificati cazul Australiei de acum cativa cand Tesla a instalat prima baterie de 100 MWh. Am auzit pe undeva ca aceasta prima baterie s-a amortizat in 2 (doi) ani, atat de mare era nevoia de stabilizare. Poate fi adevarat ?
@Mihai Ionescu: „asertiunile dvs. se refera la un sistem electroenergetic ?” Da, bineinteles. I-as fi zis „smart grid” propunerii mele dar intelesul cuvantului „smart” a fost atat de uzat de marketing ca acuma l-as arunca la gunoi. Disclaimer: am lucrat o vreme cu PLC (power line communications) pentru contoare conectate. De pe acolo mi-am produs ideile.
@Mihai Badici: daca vorbim de invertoarele mici, un microcontroler banal din ziua de azi face fata cu brio atat sarcinii de a urmari fidel sinusoida retelei cat si altor teste care trebuiesc facute unele la fiecare ciclu (ex. anti-islanding). Insa discutia era mai degraba de cerintele legale pe care orice invertor ce se conecteaza la retea trebuie sa le indeplineasca, si anume sa se deconecteze automat daca frecventa retelei e in afara unui interval. De ex. 48.998 … 51.8Hz in mai putin de 80 de milisecunde (nu stiu valori exacte) diverse tari adopta diverse standarde. Idea e ca exista o gramade de standarde care specifica reguli de astea de decuplare dar deocamdata stiu doar de un singur operator de energie (Octopus) care face ceva mai bun decat standardele alea prafuite, si anume sa previna deconectarea prin optimizarea livrarii in retea in asa fel incat sa nu se ajunga la deconectare.
@Klopo_Tare: flywheel e o ideie mai veche dar complet nefiabila pentru a stoca energie pe durate mari. Energia mecanica stocata e proportionala cu patratul vitezei de rotatie deci primul parametru urmarit ar fi RPM. Sa aduci o masa grea de sute de Kg la 60000 RPM e o provocate mult prea mare: frecarea cu aerul e un factor de pierdere important. Orice mica descentrare sau oboseala a materialelor poate duce la o catastrofa: o astfel de volanta poate trece usor prin cateva blocuri daca sare din lagare.
în ceea ce mă privește știu că teoretic un procesor de 1 dolar face față. Ce pot să spun e că în practică nu se întâmplă așa, din discuții cu mai mulți prieteni, când se oprește rețeaua se oprește și invertorul. Sper din toată inima că la cele mari, nu prosumatorii casnici, situația e diferită, dar când citesc că au dispărut instant din rețea niște GW (s-a făcut brusc noapte în toată Spania?) cam asta înțeleg . Pentru că teoretic parcurile fotovoltaice ar trebui să poată funcționa, dimpotrivă, ca stabilizatori ai sistemului, apropo și de bateria lui Tesla: când ai posibilitatea să debitezi energie instant ar fi păcat să nu o folosești. Însă mă tem că standardele vechi de care vorbiți sunt tot o formă a războiului de care ziceam, între tabăra „clasică” și cea „regenerabilă” și sunt păstrate așa și pentru a pune „bețe în roate”.
”când se oprește rețeaua se oprește și invertorul. Sper din toată inima că la cele mari, nu prosumatorii casnici, situația e diferită, dar când citesc că au dispărut instant din rețea niște GW (s-a făcut brusc noapte în toată Spania?) cam asta înțeleg . ”
Cum poate fi diferită situația ”la cele mari”?! Se pot separa mai multe sisteme energetice într-o țară, ca să trebuiască ulterior reconectate între ele?
La modul foarte simplist: sistemul energetic (național, european) poate fi văzut ca o bară. Există o singură arie sincronă în toată Europa continentală, care include și Maroc, Algeria, Turcia, Ucraina etc. Deci există o singură bară în toată Europa continentală. Orice generator trebuie să se agațe de bara aceea și orice consumator trebuie să fie conectat la un transformator agățat tot la bara aceea (în practică există mai multe transformatoare pe lanț, dar asta nu e relevant pentru discuția de față).
Nu există cale de mijloc, sistemul e maniheist: generatoarele sunt sau nu sunt conectate la bara aceea. În concluzie, da, în Spania ”s-a făcut noapte” fiindcă nu se mai vedea bara, invertoarele nu mai știau unde să se conecteze. Capătul barei era în Franța și ele nu ajungeau până acolo.
kVA : pentru că ați spus că vă referiți la un sistem electroenergetic, pot acum spune că aserțiunile dvs. sunt în deplină contradicție cu literatura academică din materia stabilității tranzitorii pe termen scurt; dacă doriți să continuați discuția, va trebui să stapâniti cel puțin termenii specifici ai acestei literaturi, cum ar fi momentul inerțial, unghiul intern, alunecarea și reactanța supratranzitorie; mai mult, miezul stabilității se află în legea conservării energiei, lege pe care o considerați inaplicabilă în acest caz; în realitate, problema realizării intr-un sistem real a momentului inerțial optim prin electronică de putere este atât de dificilă încât puțini o pot aborda, și asta cu un cost pe măsură.
”Sa aduci o masa grea de sute de Kg la 60000 RPM e o provocate mult prea mare”
60.000 rpm e o cifră astronomică, la ce-ar fi nevoie de așa ceva? Pentru comparație, o turbină de avion abia ajunge la 10.000 de rpm, dar turbofan-ul (”ventilatorul” care se vede în fața motorului) nu atinge decât 2.500. Iar ”flywheel” se traduce prin ”volantă” în limba română.
Pentru a nu mai introduce instabilitate în sistemul energetic, parcurile solare și eoliene ar putea folosi energia proprie ca să antreneze generatoare rotative. Aceste generatoare ar putea fi montate pe volante. Însă nu pentru stocare, ci pentru inerție și stabilitate. Avaria din Spania nu s-a produs fiindcă lipseau sursele regenerabile din sistem, s-a produs tocmai fiindcă ele erau în exces.
La un articol alăturat, era cineva care se lăuda că lucrează la un ”institut de cercetări pentru tranziția energetică” și tot așa bătea câmpii: ”stimulam (auto)stocarea in apa calda, in baterii, mutam varfurile de consum de seara etc.” . Asemenea probleme sunt inventate de ei, ca să-și justifice activitatea la institut. Însă avaria din Spania nu a avut nimic de-a face cu astea, avaria din Spania s-a produs în miezul zilei, din cauza excesului de surse regenerabile.
”cazul Australiei de acum cativa cand Tesla a instalat prima baterie de 100 MWh. Am auzit pe undeva ca aceasta prima baterie s-a amortizat in 2 (doi) ani, atat de mare era nevoia de stabilizare. Poate fi adevarat ?”
Cazul Australiei, cu bateria ”Tesla”, este unul de manual pentru fraudarea bugetului public ”cu legea în mână”. Neoen, compania proprietară a bateriei, este și proprietara parcurilor solare și eoliene care creează instabilitatea în sistem. După care tot Neoen primește bani publici, mai întâi pentru a instala și extinde bateria, apoi pentru a stabiliza funcționarea sistemului energetic. În mare, este același gen de afacere pe care o făcea Enron în California, în urmă cu 25 de ani. Ei creau mai întâi deficitul de energie, după care tot ei îl acopereau, la prețuri de 10-20 de ori mai mari.
”Recordul” Neoen a fost în ianuarie 2018, în miezul verii australiene, când au vândut energie electrică la 14.000 dolari / MWh. Numai relațiile dubioase cu guverne corupte pot permite asemenea prețuri.
Incomensurabila irosirea de bani publici:
https://www.wsj.com/opinion/bidens-energy-loan-free-for-all-a2942e81?mod=hp_opin_pos_3#cxrecs_s
https://www.wsj.com/us-news/education/penny-pritzker-harvard-board-trustees-f3545e40?mod=hp_lead_pos8
kVA : pentru că ați spus că vă referiți la un sistem electroenergetic, pot acum spune că aserțiunile dvs. sunt în deplină contradicție cu literatura academică din materia stabilității tranzitorii pe termen scurt; dacă doriți să continuați discuția, va trebui să stapâniti cel puțin termenii specifici ai acestei literaturi, cum ar fi momentul inerțial, unghiul intern, alunecarea și reactanța supratranzitorie; mai mult, miezul stabilității se află în legea conservării energiei, lege pe care o considerați inaplicabilă în acest caz; în realitate, problema realizării intr-un sistem real a momentului inerțial optim prin electronică de putere este atât de dificilă încât puțini o pot aborda, și asta cu un cost pe măsură.
Noțiunea ”Black”-Out, cum bine încerca stimatul domn Dragostin să explice că nu este un termen potrivit situației din Spania, este un termen de marketing utilizat de pentru „exploatarea” opportunităților deschise de astfel de situații mai mult sau mai puțin „naturale”.
Ca definiție tehnică, unui blackout i se poate atribui situația influenței extraterestre (la propriu) ca a interferențelor vânturilor radiațiilor cosmice sau solare!
Apropo, numai ce s-a constatat că au existat și niște furturi de cabluri în sistemul electrificat al căilor ferate ale Spaniei! :)))))
Dar nah, au mai fost și niște Dorei ce au greșit, dar AI – Don Quijote de Artificial Inteligence a dat chix, cum de fapt va da chix în orice alt domeniu.
cred că n-a fost verificată o alta sursa (SIGURA !) de blackout – vreo detonație nucleara prin zonă – electromagnetic shock-wave rade tot
Trump planning to change how US refers to Persian Gulf
https://www.cnn.com/2025/05/07/politics/trump-persian-gulf-change
Parca n-avem destule probleme cu sincronizarea la cinjde herti.
Intr-un sfarsit, cineava spune aderarul.
If there is no energy, there is no stability. If there is no energy, there is no economic development. And Africa needs to solve this problem.
https://www.cnn.com/world/africa/fatih-birol-iea-africa-spc
https://www.bbc.com/news/articles/ce929l5z2ldo
Nu stiu daca ati vazut asta:
https://www.cnn.com/2025/05/08/science/underwater-volcano-erupt-oregon-coast
Dacă ați fi fost unul din studenții mei (😊) de la cursul The Dynamic Earth semestrul acesta, ați fi urmărit o expunere despre acest interesant vulcan. Este plasat pe dorsala Juan de Fuca, acolo unde plăcile tectonice Pacific și Juan de Fuca se îndepărtează, creând un punct fierbinte (hotspot) pentru activitatea vulcanică (erupție de lavă, fluide fierbinți, CO2 etc.). Este un fenomen similar cu cele care au loc de-a lungul dorsalei Atlanticului, cu o vizibilitate spectaculară în Islanda, unde alte două plăci litosferice sunt antrenate într-o mișcare divergentă. Chiar dacă Axial Seamount va erupe curând, nu există niciun risc de cutremur sau tsunami. Vulcanul este localizat la circa 480 km vest de Oregon.
Vai ce mult as fi vrut sa va fiu student… Spuneti ca emana CO2. Pai de unde ca nu sunt centrale pe gaz, petrol, carbune acolo.
Cat despre Oregon n-am a ma teme. Suntem mai la est o bucatica buna.
În timpul unei erupții vulcanice, dioxidul de carbon (CO₂) este eliberat în principal din magma din adâncul Pământului.
CO₂ provine din două surse principale:
1. CO₂ derivat din manta: O mare parte din CO₂ emis în timpul erupțiilor este stocată în mantaua Pământului. Pe măsură ce magma se ridică spre suprafață, presiunea scade, permițând gazelor dizolvate – inclusiv CO₂ – să se exsolve (să iasă din soluție) și să iasă prin orificiile vulcanice, fisuri și în timpul erupțiilor explozive.
2. Carbonați și material organic: În zonele de subducție, plăcile oceanice transportă sedimente bogate în carbonați și carbon organic până în manta. Pe măsură ce aceste plăci coboară și sunt încălzite, o parte din acest carbon este eliberat sub formă de CO₂, care poate fi apoi transportat în sus de magmă și emis în timpul erupțiilor.
Ceea ce am descris pe scurt mai sus este așa-numitul ciclu al carbonului, o componentă a ciclului rocilor, unic pentru planeta Pământ. Ciclul carbonului este, la rându-i, un factor esențial care controlează variațiile naturale ale climei de multe sute milioane de ani. Dizolvarea parțială a CO₂ natural în apa oceanelor contribuie fundamental la modificarea pH-ului oceanic.
„Onest” va intreb, de unde vine carbonul? Oxidat, ajunge CO2 si de aici toata fermentatia de biliarde de dolari.
Scuzati-mi postarea.
În lecția de deschidere a cursului The Dynamic Earth, prezint studenților și informații despre diverse elemente chimice prezente în compoziția rocilor terestre. Despre carbon, de exemplu, le spun studenților, printre altele:
Carbonul inițial care a ajuns în rocile Pământului nu a fost produs deloc pe planeta noastră – a fost moștenit chiar din materialul care a construit Pământul. În sistemul solar timpuriu, nebuloasa solară era un disc în mișcare de rotație format în principal din gaze și praf cosmic, îmbogățit cu diverse elemente, inclusiv carbon sub formă de compuși volatili. Pe măsură ce Pământul s-a acreționat din acest material nebular, carbonul din particulele primordiale de praf și gheață a fost încorporat în planeta în creștere. În timpul acestei perioade de formare, pe măsură ce structura Pământul s-a diferențiat în nucleu, manta și crustă, carbonul a fost partajat între aceste rezervoare. De exemplu, carbonul care a fost prins în manta mai târziu a ieșit la suprafață prin degazare vulcanică și a devenit parte din atmosfera timpurie.
Ciclurile geologice ulterioare – descompunere fizică și chimică, sedimentare, subducție și metamorfism – au continuat să redistribuie și să stocheze carbonul primordial în diferite tipuri de roci, de la roci eruptive, care înregistrează primele procese de acreție, la roci sedimentare precum calcarul, formate prin acumularea de carbon din procesele atmosferice și oceanice.
În plus, studiile care compară compoziția izotopică a carbonului de pe Pământ cu cea a meteoriților bogați în carbon (în special condritele carbonacee) oferă dovezi că o parte din carbon ar fi putut fi adus mai târziu prin bombardamente meteoritice, în special în timpul perioadei cunoscute sub numele de bombardament masiv târziu (circa 4.1 – 3.8 miliarde ani în urmă). Acest amestec de material moștenit din nebuloasa solară și de contribuții extraterestre ulterioare formează cocktailul carbonat care a devenit în cele din urmă sursa de carbon prezentă în rocile de astăzi.
Această origine primordială a carbonului de pe Pământ este fundamentală nu numai pentru înțelegerea geochimiei rocilor, ci și pentru deslușirea modului în care carbonul a contribuit la formarea atmosferei noastre timpurii și, în cele din urmă, a condițiilor de viață pe planeta noastră.
Stiu ca va intereseaza si, ca atare, va semnalez:
https://www.wsj.com/opinion/orwells-tweets-and-podcast-would-be-great-career-novelist-writer-politics-94b8920b?mod=hp_opin_pos_3#cxrecs_s
Nu exista înregistrări audio cu Orwell.
Nu știu daca ar fi avut talentul pentru a fi un podcaster. Nu toți scriitorii pot fi si mari influenceri si asta pentru ca multi nu sunt spontani. Unii își lustruiesc o fraza ore întregi adăugând sau eliminând o virgula.
Un profesor de-al meu glumea spunând ca trebuie sa-si aducă la curs caietul cu spontane.
In ciuda a tot ce a scris Orwell a fost si a rămas un om de stânga, e drept dezamăgit, dar de stânga.
De acord cu Dvs. Articolul e doar o butada dar una buna. Pacat ar fi fost sa n-o distribui.
„Tehnologii precum invertoarele de formare a rețelei și stocarea bateriilor sunt necesare pentru a integra în siguranță sursele regenerabile de energie.”
Din pacate traducerile mot a mot pentru Grid Forming si Grid Following in limba romana nu ajuta prea mult. Un expert ANRE imi explica cu emfaza ca Grid Forming se refera la necesitatile retelei (de aia e „Grid”…) si nu la contributia la inertia sistemului…
Recent publicata propunere de metodologie de estimare a necesarului de flexibilitate propusa de ENTSO-E si EU DSO identifica necesitati ale sistemului (reglaj frecventa, etc) si necesitati ale retelei (de transport, de distributie – reglaj tensiune, management congestii, reglaj circulatii energie reactiva).
Simplificand, citand explicatii frecvent circulate, Grid Forming inseamna respectarea unui consemn exterior privind valoarea tensiunii, intensitatea curentului fiind o rezultanta, iar Grid Following inseamna respectarea unui consemn privind intensitatea, tensiunea rezultand si din interactiunea cu sistemul („reteaua”).
Expertii relevanti ai Transelectrica folosesc notiunea de „Surse de Tensiune” pentru Grid Forming si „Surse de Curent” pentru Grid Following – par definitii consacrate in electrotehnica.
Sau agreem sa folosim termenii din engleza. Din pacate „Urmarirea Retelei” si „Formarea Retelei” nu sunt termeni foarte utili/nu suna bine…
Dl.Vali, ca un mic comentariu
Am citit rapoartele ENTSO si raportul intocmit impreuna cu Doina I. și aș indrazni urmatoarele:
1. ce zice Deloitte ca si capacitati 2025-2030 singurul cit de cit realist este AS-IS-SCENARIO (unde cresterea e de cca 20%…si asta e mult !), pe cind scenariul REPOWER-EU ca sa ajungem in 2030 la 38 GW, pornind de la 21, cred ca suntem de acord ca e o gluma de 80% crestere…doar daca am pune 3 KW PV pe fiecare cladire din RO…si tot n-am ajunge acolo)
2. Daca citim concluziile din raportul dvs:
”… Conclusions
Romania is about to redraft its NECP, putting much more emphasis on RES technologies for power generation and withdrawing from operation large “classical” synchronous power generators with grid forming capabilities. In principle it is expected that the new NECP would define a roadmap closer to the “TO BE” (RepowerEU) scenario described in the Deloitte study mentioned above [3]. This means that more and more the Romanian system operator will have to request from new entrants the grid forming responses which disappear with the mothballing of the classical capacities.
Adopting the amendaments to the RfG Grid Code is a complex, complete and laborious process…”
Nu-mi este clar de ce sa ”putting much more emphasis on RES technologies for power generation and withdrawing from operation large “classical” synchronous power generators with grid forming capabilities.” ?…cind as putea sa fac RES, nu numai cu Wind & Solar, dar si cu generatoarele grid forming ale hidrocentralelor (potential de cca 3000 MW cf. strategiei, nu-i asa ?), și cu bioenergie/biomasa (potential,de peste 80 TWh conform aceleiasi ”strategii”), și cu transformarea in VPP (Virtual Power plants) a cca 1000-1500 MW CHP cu stocare termica-echovalent cu cca 1000-1500 MWe- concept pe care il pot demonstra f.f.usor oricind dupa cum s eintimpla prin alte parti, si mai ales, urmind regula ”rule of thumb” – la 5 MW eolian trebuie musai 2 MW CHEAP- care ăsta e și inertial, si motor și generator si bun cam la toate serviciile.
Cu alte cuvinte ne punem problea tipica a drobului de sare, cind putem foarte bine sa ocolim problema (să plec de sub drob), folosing la maxim resursele de care dispunem (mult mai multe fata de altii)
Adica. ”Adopting the amendaments to the RfG Grid Code is a complex, complete and laborious process…”…mai lipsește ”expensive” – care ar trebui pus in mod evident in circa eolienelor si solarelor, altminteri n-ar fi fost aditionale
CONCLUZIA – să inlocuim regenerabile intermitente cu ”celelalte” regenerabile, iar asta ve rezulta dintr-o planificare riguroasa, nu umpindu-ne de eoliene si solare inutil și mai ales, stocare trebuie inceputa de la TSO (ca de aici vin miile de MW in principal….aia de la DSO cresc si ei, TSO simtind ca-i scade demandul)
Sunt curios ce e gresit in logica asta ? (ca doar n-o să vrem sa fim ca Spania cu 85% solare/eoliene…in conditiile RO e o prostie sa vrem/acceptam asa ceva)
nea Cătăline, studiul ăla e preferatul meu, din tot ce a publicat Deloitte pe tema asta:
https://rpia.ro/wp-content/uploads/2024/03/RES-in-Romania-2030_RWEA_full-study_v21.09.2023.pdf
Ca să știm cum se îmbogățesc partenerii (și partenerele!) de la Deloitte într-o singură generație din politicile energetice aberante pe care trebuie să le suporte românii. E atât de profesionist redactat documentul, încât titlul afișat de browsere și de Adobe Reader ajunge să fie ”Document heading in Calibri Light green”. Așa ceva nu se poate inventa, așa ceva e 100% autentic! 😀
nea Haralde, la mine e ”Infernul” lu Dante din Divina Comedie
PS
”…Expertii relevanti ai Transelectrica folosesc notiunea de „Surse de Tensiune” pentru Grid Forming si „Surse de Curent” pentru Grid Following – par definitii consacrate in electrotehnica”
Expertii relevanti ai NuclearElectrica/CEO/Elcen și chiar CET Hoboca, folosesc notiunea de ”Presiune” in loc de ”Surse de Tensiune” pentru Grid Forming și ”Debit” pentru Grid Following – tot asa par definitii consacrate in termotehnica…ambele astea 2 fac exact acelasi lucru, dar pornind de la cazanele de carbune/uraniu/gaze samd
OT dar Breaking news. Adica Stire crapatoare: Greta Thunberg s-a lipit cu clei de hornul casei pentru a protesta impotriva fumului care a iesit pe hornul cladirii Vaticanului. :)))
Din pacate, infanta asta cu par la subsioara, nu e singura care nu are ce face,
https://www.wsj.com/world/uk/men-found-guilty-of-felling-famous-tree-in-moronic-mission-that-gripped-u-k-7153199e?mod=world_lead_pos2
https://www.bbc.com/news/articles/c175780278ro
https://www.reuters.com/world/europe/thousands-rally-romania-eu-support-ahead-presidential-election-run-off-2025-05-09/
ceva interesant:
https://www.focus-energetic.ro/statkraft-vrea-sa-construiasca-o-hidrocentrala-cu-acumulare-prin-pompaj-in-albania-de-1-620-mw-94356.html
mai ales in conținutul stirii – motivațiile
The Night the Lights Went Out in Geor- er, Spain || Peter Zeihan
O explicație „la firul ierbii” pentru ne-specialiști, adică marea majoritate a populației din Spania și Portugalia afectate de blackout-ul recent. Plus o menționare a bateriilor Li-Ti ca o posibiliitate pentru stocarea energiei intermitente.
With all due respect, bateriile nu ar ajuta la nimic în astfel de situații. Bateriile au nevoie tot de invertoare pentru a injecta energie în sistem, iar problema din Spania de la asta a pornit, de la prea multe invertoare și prea puține generatoare rotative.
Peter Zeihan vine cu aceeași fentă ca și @tiberius și @kVA mai sus: el propune baterii mai performante și mai multă stocare, deși avaria s-a produs într-un moment când energie era deja ”cu asupra de măsură” în sistem. Altă mistificare la Peter Zeihan (care s-ar putea să fie doar ignoranță) este nemenționarea termocentralelor pe lignit ale Germaniei. Termocentralele pe lignit ale Germaniei sunt incorecte politic și existența lor este trecută sub tăcere de activiști, dar ele contribuie semnificativ la stabilitatea sistemului energetic european.
P. Zeihan a menționat de la început că el nu este inginer și a cerut opinii specializate. Deja i-ați oferit una 😊.
O primă observație critică, esențială în opinia mea, a fost ne-menționarea aportului centralelor nucleare la asigurarea stabilității unui sistem energetic. Desigur, dacă le-ar fi menționat, trebuia adus în discuție exemplul negativ al Germaniei și al actualului guvern spaniol, decis să urmeze exemplul german de închidere rapidă a centralelor nucleare.
Aceasta declaratie a prim-ministrului spaniol este relevanta pentru ancheta cauzelor care au dus la avaria din sistemul spaniol:
”Following the major electrical failure in Spain and Portugal recently, the Financial Times reports that “Spain’s Prime Minister Pedro Sánchez has insisted he will not deviate “a single millimetre” from his commitment to renewable energy even after a catastrophic blackout raised questions over the country’s power mix.” Sánchez told parliament on Wednesday, “We are not going to deviate a single millimetre from the energy road map we have planned since 2018. Not only are renewables our country’s energy future, they are our only and best option. They are the only way to reindustrialise Spain.” EiD certainly hopes others are listening.
Din punctul de vedere al unei politici, energy-economics și strategii energetice, cele de mai sus, se pot interpreta astfel:
– Spania, in mod obiectiv, are pretul cel mai scazut al energiei din intreaga UE, tocmai datorita predominantei regenerabilelor
– daca se va dovedi ca avaria a fost din cauza intermitențelor regenerabilelor, atunci, costul acestei avarii (cca 0,1% din PIB), trebuie contabilizat pe intermitențe, iar pretul REAL de revenire al electricității ar fi cu totul altul !
SAU
– a continua cu aceeasi politica de ”0” fosile, dar, trebuie prevazute provizionane pentru nesiguranța, in pretul intermitenteloe, pina cind problema nu va fi rezolvata tehnic (iar investitia in rezolvarea problemei, este aditionala, deci, intra in costurile fixe ale intermitențelor)…nu mai vorbesc de investitiile aditionale in stocare
DECI, probabil ca se confirma ca Eoliene si solare, NU SUNT IEFTINE DELOC !
nea Haralde & others
Tot timpul am susținut ca orice grid, in structura sa, trebuie sa-i calculezi, cita intermitența pui, cita stocare (cu rotative CHEAP) pui, cite centrale RES pui (nuclear, hidro, biomasa, biocombustibili, etc.) pui si ce mai pui ca gaze si carbuni (if any), CA SA ACOPERI O ANUMITA CURBA DE CONSUM !
NU SE POT PUNE DE-A VALMA ! …adica se calculeaza structura % optima pentru mixul de generare + interconectare !
Iar asta de mai sus, are un nume, necunoscut de unii si neinteles de cei mai multi: IRP (Integrated Resource Planning).
De ex. unele țari, NU POT FIZIC LITERALMENTE sa treaca pe ”0” emisii pentru simplul motiv ca nu au resursele potrivite și/sau necesare ! (evident ca numai solare si eoliene este imposibil)
Altele, cum e RO, poate sa treaca pe ”0” emisii fără probleme..
https://news.sky.com/story/the-communities-fighting-green-energy-infrastructure-in-devon-and-wales-13363911
Interesant. Cum e sa combini „verde” cu verde?
În UK tabloul este destul de pestrit. Doi pași inainte, unul înapoi. Ca asa se construiește societatea lui net zero.
O firma daneza a renunțat la un mare proiect eolian în offshore UK, în ciuda subvențiilor primite de la guvernul britanic. Anul trecut laburistii au câștigat masiv alegerile și brusc au bani.
Un fost coleg britanic scria pe LinkedIn ca in viitor vor exista net zero, slujbe multe și preturi mici. Dar putem avea simultan doar doua din aceste trei elemente.
tare colegu din Linkedin !
spuneti-i din partea mea ca daca UK pune numai eoliene pe mare, in jurul intregii insule, pîna in US, vor avea preturi negative mereu !…si bani multi !
Complet off topic.
https://www.wsj.com/tech/amazon-ai-chips-supercomputer-aws-annapurna-trainium-a943be71
Claimat ceingi straics aghen:
Imi apare pe ecran o reclama la o mica statiune greceasca. Ceva izolat intr-un golfulet intre stinci, nisip, 4 stele da’ mai catre 3, dar locul fain. Aleg ceva pentru septembrie si hai sa vad pret, conditii. Si in pret (deloc mic) apare si „Climate Crisis Resillience Fee” 51,20 lei per room per night! WTF is that?
Si-o sa ma vada aia acolo intr-o viata viitoare. Norocul lor, ca stiu pe cineva care ar scoate bisturiul din poseta si le-ar taia alora chitantierul :)))
Va recomand Warsaw Caves. ieftin ca braga…aia facuta de albanezi.
https://www.otonabeeconservation.com/conservation-areas/warsaw-caves-conservation-area/
@:)…ai greșit ! – ”ăgein”
No comment:
Natural gas prices soared in New York over the winter, with many parts of the state seeing rates close to $20 per million British thermal units in January and February. In Pennsylvania, by contrast, prices averaged just over $3 per million Btus. That price difference is a function of New York’s misguided environmental policies.
Mai e si linia aia de curent din Quebec care nu mai e….ca ar trece printr-o padurice.
https://www.wsj.com/opinion/new-york-and-new-jersey-need-natural-gas-pipeline-trump-ed8a3f07?mod=hp_opin_pos_3#cxrecs_s
Problemele alimentării cu gaze naturale a New York-ului (oraș și stat), ca și a statului New Jersey, sunt clar exprimate în două propoziții din articolul pe care l-ați menționat:
– New York and New Jersey can’t generate enough electricity to power homes and businesses without natural gas.
– Politicians in Albany [capitala NY] and Trenton [capitala NJ] are all-in on the idea that new natural-gas pipelines are incompatible with the fight against climate change.
Grotescul și absurdul acestei situații sunt intrinsec legate de faptul că argila Marcellus, cea mai productivă rocă cu gaze de pe continentul nord-american, aflorează în satul Marcellus din NY și este extinsă sub cinci state nord-estice: NY, PA, OH, WV, MD. Mai mult, sub argila Marcellus se găsește o altă rocă asemănătoare, argila Utica, care a fost identificată numai sub statul NY.
Dacă statul Pennsylvania, unde s-a născut industria de petrol modernă pe 27 august 1859, a avut și are o contribuție masivă în balanța energetică a țării, mai ales după adoptarea fracturării hidraulice a argilei Marcellus, statul New York, prin decizia guvernatorului democrat Anrew Cuomo, a interzis în 2014 fracturarea aceleiași argile pe motive de îngrijorări privind sănătatea populației. S-a ajuns la situații aiuritoare: statele NY și NJ refuză nu doar fracturarea (chiar dacă NJ nu are nicio argilă cu gaze), dar se opun și prelungirii unor gazoducte existente și construirii altora noi, prin care să curgă gazul extras în Pennsylvania din argila Marcellus. Totul în numele religiei „verzi”.
Deși Gov. Cuomo a eșuat lamentabil în timpul pandemiei și a trebuit să demisioneze, n-a sta mult deoparte și s-a înscris drept candidat la primăria orașului New York. Aferim…
Grotesc, cum spuneti, e fptul ca nu vor nici centrale nucleare. Parca-i Greta la timona.
Va multumesc pentru raspuns Domnule Cranganu
https://www.cbc.ca/news/canada/toronto/small-modular-reactor-nuclear-power-ontario-construction-1.7529338
Cam scump. Mai bine importa gaz metan din US daca tot nu vor sa-l arda in NY.
Britain could face months-long blackouts because of net zero
Grid operator has raised concerns that the switch from dependable gas to intermittent wind and solar power will ‘reduce network stability’
The Telegraph, 10 May 2025
===================================
Paza bună trece primejdia rea sau Frica păzește bostănăria
Nu se poate decat cu nuiaua. Votul.
PS. Mama pazea bostanaria bunicilor 😁. Ii alegea pe cei mai buni. Frecventa de oscilatie, daca-i pocneai cu degetul trebuia sa fie exact 50 de hz . +/-0.003%
Greenpeace a pierdut la București procesul prin care încerca să blocheze proiectul de gaze Neptun. Greenpeace trebuie sa plătească 80 000 lei cheltuieli de judecata.
Opoziția Greenpeace fata de acest proiect de importanta cruciala pentru România este greu de înțeles. Ar prefera ca România sa deschidă mine de lignit precum Germania?
@Alex – citeva ”inside” information, din care rezulta ca ambele parti au spus prostii (GreenPeace & Romania/Min.Energie), iar the third party -justiția – a luat o decizie ”ca primaru”
1. Ce zicea Green Peace:
– ca proiectul este prost justificat (de fapt e nejustificat) asa cum l-a prezentat OMV – adica cica gazul inlocuieste echivalentul a carbunelui ars in centralele pe lignit….ceea ce evident este neadevarat…azi nu mai avem decit 2-3 grupuri in functiune (si alea in curs de inchidere).
– DECI, JUSTIFICAREA OMV ESTE FALSA !….deci, Proiectul trebuie oprit, pe documente cf. acestor justificari !
2. Ce zice ME: că proiectul este strategic/securitate, etc. !….atunci, nu mai e nevoie de justiție !…dar, neputind justifica asta, s-a ajuns in justiție…care asta trebuia , inainte de verdict să intrebe: cum respecta Guvernul in viitor obligatiile de emisii asumate de România ? (asta ar trebui sa vedem in Nota de argumentare a deciziei). In plus, se omite faptul ca gazul nu e folosit numai pentru energie
– ME in fapt, nu stie sau nu reuseste să justifice faptul ca inchidem 3 grupuri poluante de 900 MW, si avem planuri sa instalam (Prin PNRR, Fond.Modernizare, etc.) cca 4000 MW pe gaze, care POLUEAZA MAI MULT DECIT AMARITELE ALEA DE 900 MW carbuni existente !
Solutia eleganta era ca ME sa demonstreze ca prin repowering și/sau hibridizarea CCGT-CHP pe gaze se va emite mai putin decit 900 MW lignit și se va produce mai mult ! (NU TOATE CENTRALELE PE CARBUNI CA IN 1990 CUM PROSTESTE ȘI PARSIV ARGUMENTA OMV). Dar, asta presupunea o munca de proiectare de sistem planning, ceea ce e f. greu pt mintea expertilor de azi….de justiție nu mai vorbesc
In concluzie: s-au intilnit 3 entitati: 1 prost adevarat + 1 prost interesat și parsiv + 1 ageamiu, să rezolve o problema aparent complicata
Cel putin, asta este ce am vazut/citit/inteles si eu….nu că as fi fan GreenPeace…cu care m-am ciocnit pe alte teme in trecut
Cineva mi-a trimis azi o filmare fenomenala despre cutremurul din 28 martie din Mandalay:
https://www.facebook.com/htin.aung.33/videos/1041579804084512
Detalii si analiza USGS: https://storymaps.arcgis.com/stories/5f3e33e35c5247c9bf5204fa0d6e56e5
Vă mulțumesc pentru semnalare. Video-ul care surprinde sosirea undelor P și apoi a celor S este un exemplu-școală pe care îl discut cu studenții mei: Așa cum armele însele nu ucid oameni (este nevoie întotdeauna de cineva să apese trăgaciul), nici cutremurele însele nu omoară pe nimeni. Criminalii sunt clădirile prost construite (din diverse motive). În video-ul pe care l-ați trimis, primele unde seismice de-abia produc niște crăpături minuscule în parcarea betonată. Pe de altă parte, aceleași unde produc prăbușirea unui turn/pod (?) de pe acoperișul unei case aflate la mică distanță de poarta clădirii din centrul filmului (cutremurul sosește la secunda 32, crăpătura din parcare și colapsul din fundal apar la secunda 35).
Indiferent de cite ori ma uit tot ma uimeste falia in actiune, la sec 14-15. Ca la carte!
Articol proaspat apropo de cutremurul din Mayanmar semnalat de dl :).
https://www.cbc.ca/news/world/myanmar-earthquake-rupture-video-1.7536653
Practic, autorul descrie ceea ce am semnalat prima dată când am vizionat videoclipul – sosirea primelor unde seismice, P și S, cu caracteristici și viteze de propagare diferite. Am terminat cursul de Dynamic Earth, dar mă gândesc să le cer studenților să comenteze video-ul ca parte a examenului final de săptămâna viitoare.
Nu mi-am făcut iluzii despre inteligenta nici unuia din cei trei participanți la acest mini spectacolul: ME, Greenpeace și Justiția. Cat despre independenta Justiției nici ca merita sa ne răcim gura.
Anul trecut Greenpeace a atacat sectorul offshore al proiectului motivând ca viitoarea conducta ar putea distruge potențiale epave de nave grecești sau romane! Săracii nici nu știau ca pe traseul unei conducte se face o investigației geofizica care poare determina orice obstacol. Asta chiar ar fi fost o oportunitate sa descoperim niște epave, care altfel ar sta acolo încă vreo câteva mii de ani.
Anul acesta si-au concentrat atacul pe onshore in sectorul Tuzla, impactul ecologic al lucrărilor, etc.
Comentariul meu era un răspuns la cel al domnului Cătălin Dragostin. Am înțeles, cred, și de ce a aparut mai jos: dacă se face o pauza intre momentul inceperii unui comentariu si publicarea sa apar alte comentarii între timp și inserția nu se mai face la locul cuvenit.
Insight: Rogue communication devices found in Chinese solar power inverters
Summary
– Rogue communication devices found in Chinese solar inverters
– Undocumented cellular radios also found in Chinese batteries
– U.S. says continually assesses risk with emerging technology
– U.S. working to integrate ‘trusted equipment’ into the grid
===============================================
Experții din Statele Unite care analizează echipamentele conectate la rețea pentru a identifica posibile probleme de securitate au găsit în anumite invertoare de energie solară dispozitive de comunicare neautorizate, care nu sunt menționate în documentația asociată acestor produse. În ultimele nouă luni, au fost descoperite dispozitive de comunicare neînregistrate, cum ar fi radiouri celulare, în bateriile diferiților furnizori. Componentele ilegale oferă modalități suplimentare de comunicare care nu sunt înregistrate, ceea ce ar putea permite ocolirea de la distanță a firewall-urilor, având consecințe care ar putea fi extrem de grave. Se pare că chinezii speră, cel puțin, că răspândirea invertoarelor va reduce opțiunile Occidentului în abordarea problemelor de securitate.
Folosirea dispozitivelor de comunicare ilegale pentru a ocoli firewall-urile și a controla de la distanță invertoarele sau a le schimba setările ar putea să destabilizeze rețelele electrice, să afecteze infrastructura energetică și să provoace pene de curent pe scară largă. Aceasta înseamnă că există o metodă organizată de a distruge efectiv rețeaua. Până acum, nu s-a raportat despre existența acestor dispozitive ilegale.
Există și alte aspecte care merită studiate în raportul Reuters.
Mai multe detalii aici:
Rogue Devices Capable Of Triggering Blackouts Reportedly Found In Chinese Solar Panels
OFF TOPIC
Trump critică vehement neoconservatorii și intervenționiștii în timp ce vorbește cu saudiții. Acesta este un discursul VICTORIEI asupra globalismului promovat, printre alții, de Bush Jr și Obama.
„It’s crucial for the wider world to know this great transformation has not come from Western interventionists, or flying people in beautiful planes giving you lectures on how to live and how to govern your own affairs.”
„In the end, the so-called nation builders wrecked far more nations than they built and the interventionalists were intervening in complex societies that they did not even understand themselves.”
„No, the gleaming marvels of Riyadh and Abu Dhabi were not created by the so-called ‘nation builders,’ neocons, or liberal non-profits like those who spent trillions and trillions of dollars failing to develop Baghdad, so many other cities.”
„Instead, the birth of a modern Middle East has been brought by the people of the region themselves, the people that are right here, the people that have lived here all their lives, developing your own sovereign countries, pursuing your own unique visions and charting your own destinies in your own way.”
„They told you how to do it, but they had no idea how to do it themselves. Peace, prosperity, and progress ultimately came not from a radical rejection of your heritage, but rather from embracing your national traditions and embracing that same heritage that you love so dearly.”
„You achieved a modern miracle the Arabian way.”
Nu este de mirare că Președintele Trump este privit în Orient cu un respect pe care niciun alt președinte american nu l-a avut vreodată.
https://x.com/i/status/1922320414971142159
Nu stiu dca ati vazu. Klaus Schwab e pe tobogan la Davos.
https://www.wsj.com/business/davos-klaus-schwab-downfall-a54b4211?mod=Searchresults_pos1&page=1
Am ascult – PERPLEX – discursul lui Trump ieri seara. A fost socant. Nu mai speram…
Nici nu vreau sa ma gindesc ce viermuiala e acum in anumite cercuri din America si cite comploturi de toate felurile i se pregatesc cu furie si disperare. Sper sa fie bine aparat, fiindca a stirnit un cuib de viespi si in urmatorii ani va fi care pe care.
Pina acum citeva luni, cind cineva mi-a atras atentia ca X a devenit cu totul altceva decit fusese Twitter, nu am avut nici un cont pe nici o retea sociala.
Mi-am facut, de curiozitate si fara mari asteptari, un cont pe X (e necesar daca vrei sa citesti tot ce te intereseaza), cu un pseudonim oarecare si am selectat un numar (vreo 30) de bloggeri, politicieni, analisti etc. – in care am incredere – pe care sa ii urmaresc. De la ei imi iau informatiile in fiecare seara. Ei sint telejurnalul meu de la ora 20:00.
Radio, TV si presa scrisa nu mai folosesc de zeci de ani, fiindca jurnalismul a murit in chinuri imediat dupa 11 septembrie 2001. Ceva era, totusi, putred in jurnalism de foarte multa vreme. De exemplu, despre niste „eroi” – pina mai ieri – ai jurnalismului, Bob Woodward si Carl Bernstein, s-a aflat in sfirsit, asa cum se banuia, ca au fost doar uneltele mizerabile ale unui complot impotriva lui Nixon.
Dar radacina tuturor relelor din mainstream media sint agentiile de presa, care au facut din realitate, de cind sint ele, ceea ce poate sa faca acum orice programator junior care se pricepe la crearea de deepfakes. Le-a venit vremea. X-ul lui Musk le va ingropa foarte curind. Dupa ce afli de pe X, de la oameni din partile locului, sau de la cei pe care ii urmaresti, ce s-a intimplat acum 2 ore la Montevideo, sau la Islamabad, sau in Salonul Oval si vezi a doua zi ce mizerii transmite Reuters, nu mai vrei sa ai de a face cu stiri contorsionate, ciuntite si coafate de agentiile de presa.
Mentionez ca nu postez absolut nimic pe X fiindca o „lovitura de retea”, cu inlaturarea lui Musk, e oricind posibila si nu vreau sa ajung la canal pentru ca am scris ca neoconii au fost si sint niste bolsevici imputiti. De exemplu. Fiindca as mai avea eu multe nasoale incorecte politic de zis daca ar veni vorba…
Daca stiti sa va conectati la surse serioase, de pe X puteti sa aflati in orice moment ce s-a mai intimplat in lume in ultimele 24 de ore. Sper sa dureze.
„Arabia Saudită va fi viitorul hub global pentru inteligența artificială. Trei trilioane pun saudiții pe masă pentru acest proiect.” – Dan Dungaciu.
Ați văzut, probabil, că Elon Musk l-a însoțit pe Trump in Arabia Saudită. Bănuiam că e vorba de mari afaceri, dar nu știam ce anume și cât de mari. Ascultați ce spune Dan Dungaciu (momentul 22:33 pina la 30:00) despre vizita lui Trump:
https://www.youtube.com/live/Ugutwh35YBc?si=vyjxDNrlj6toVRwo&t=1353
În 2016, am prezentat în premieră românească Saudi Vision 2030, din care citez acum câteva linii directoare care încadrează perfect recenta întâlnire a Președintelui Trump cu Prințul moștenitor Mohammed bin Salman:
În 2016, inteligența artificială era o nișă extrem de îngustă și destul de exotică pentru imensa majoritate a populației globului (bibliografia mea cuprindea doar o carte publicată și o duzină de articole). Astăzi, datorită în mare parte și lui Elon Musk, aproape fiecare vorbitor își dă cu părerea despre ce este și, mai ales, ce va fi, AI. Saudiții nu fac excepției (ca și românii, de altfel).
Nu mergeti la vot!
Sauditii au investitii in multe industrii adevarate, adica reale, in US, Canada si EU dar fac si investitii masive in timpenii. A-i lua drept reper doar pentru ca stau pe carute de bani si pentru ca s-au trezit ca daca nu investesc pierd e doar o naivitate.
Agitatorimea economiceasca romaneascoida e perplexa ori de cite ori da de realitatea economica mondiala din care nu pare a pricepe o iota. Asia bubuie, EU executa tiris programatic iar US prin Presedintele Trump face ce poate sa contrabalanseze jocul de putere economica. Doar prin Romania celebrissimii analisti pe care nu-i baga nimeni in seama se dau de ceasul mortii cum ca pricep ceva.
Din New York Times:
SUA dezvăluie un amplu proiect de A.I. în Abu Dhabi
Președintele Trump a semnat acorduri pentru crearea unui campus de 16 km care ar transforma Emiratele Arabe Unite într-o putere în domeniul I.A.
Statele Unite și Emiratele Arabe Unite au semnat un acord care va ajuta țara din Golf să devină o putere în creștere în domeniul inteligenței artificiale.
Anunțul a fost făcut în timp ce președintele Trump a vizitat joi un nou campus de inteligență artificială în Abu Dhabi, un sit care va fi alimentat cu cipuri de inteligență artificială fabricate în America și care va constitui cel mai mare proiect de acest tip din afara Statelor Unite.
Campusul face parte dintr-un proiect planificat de inteligență artificială care va fi susținut de 5 gigawați de energie electrică și va fi construit de compania Emirati A.I. G42, în parteneriat cu mai multe companii americane. Dl Trump și șeicul Mohamed bin Zayed al-Nahyan, președintele E.A.U., au participat la inaugurare.
…………..
Lennart Heim, expert AI la RAND Corporation, a scris pe X că campusul ar fi „mai mare decât toate celelalte anunțuri majore privind infrastructura IA pe care le-am văzut până acum”, inclusiv cele din Statele Unite.
Mi-e frica ca va fi ca Apple in China:
How Apple’s Offshoring Led To China’s Economic Rise: Patrick McGee | RISING, al patru-lea clip.
https://thehill.com/hilltv/rising/5299848-rising-may-14-2025/
Am vazut ieri o stire referitoare la intentiile sauditilor de a construi o centrala nucleara la ei acasa. (Foarte probabil cu tehnologie americana). Gasesc asta ca fiind o miscare foarte desteapta.
Ca-mi veni in minte: acum 2 ani m-a contactat HRH Prince Mohammed bin Salman Al Saoud pe LinkedIn. Fara gluma. A zis ca vrea sa-mi propuna niste afaceri ceva dar ca-si desfiinteaza contul, asa ca-mi da email-ul lui personal, princesalmanalsaud@ ceva. :))))
Contul de LinkedIn pe care-l folosea respectivul era o clona a profilului real al Altetei Sale si a disparut in seara aceea, probabil ca nu am fost singurul care a raportat impostura.
Efectul de bumerang al blackout-ului spaniol:
1. Belgium Flips Switch: Green Light for Nuclear Expansion
Belgia a renunțat oficial joi la planurile de eliminare treptată a energiei nucleare, parlamentul votând să renunțe la o promisiune veche de două decenii și să permită construirea de noi reactoare. Cu 102 voturi pentru, opt împotrivă și 31 de abțineri, legislatorii de la Bruxelles au sprijinit planul noului guvern condus de conservatori de a relansa industria nucleară a țării.
Legea belgiană din 2003 privind renunțarea la energia nucleară a stabilit datele de închidere a reactoarelor existente și a interzis construirea altora noi. Deși eforturile de a o abroga au eșuat ani de zile, votul de joi a deschis calea spre schimbare. Iar țara are nevoie de ea. Reactoarele sale nucleare învechite au asigurat puțin peste 18% din nevoile energetice ale Belgiei în 2023, cele mai mari surse de energie fiind petrolul (38,8%) și gazele naturale (26%).
Votul belgian a fost 102 pentru, 8 contra, 31 abțineri.
2. Tot joi, 15 mai, Parlamentul danez a votat pentru ridicarea interdicției vechi de 40 de ani de folosire a energiei nucleare, marcând o schimbare semnificativă în politica energetică a țării. Această decizie deschide calea pentru explorarea și adoptarea potențială a tehnologiilor nucleare avansate, în special a reactoarelor modulare mici (SMR), ca parte a strategiei Danemarcei de consolidare a securității energetice și de reducere a emisiilor de carbon.
Votul Parlamentului danez a fost 71 pentru, 34 împotriva ridicării restricției datând din anul 1985.
Sa vedem daca bumerangul spaniol chiar se intoarce inapoi:
Cunoscind f.b sistemul energetic danez, si doar f. general cel belgian, dar, cunoscind bine ”decision making process”, în ambele state,se pot înțelege următoarele:
– politicienii din ambele țări, iși manifesta ingrijorare (justificata) față de ceea ce s-a intimplat în Spania, și, ca sa se acopere și sa-și facă datoria față de cetățenii ingrijorați, ”se spala pe miini” si aproba (corect) in Parlament ”revenirea la optiunea nucleara”
– de-abia de aici incepe treaba serioasă (după ce ”au aruncat pisica in curtea celor care stiu”), cind se vor relua analize strategice pe termen lung, consumuri, resurse, costuri, RISCURI, context politic, etc., etc. …iar decizia politica de a ”revizui”, nu garanteaza deloc ”ca se va si face”….unless the prople is prepared to pay a higher price for a political decision, instead of an economic decision (este de notorietate indubitabilă ca energia nucleară, ”is not at all cheap !”…si mai ales, este curată dar nu verde ! (asta, din nou depinzind de alte ”decizii politice”)
Cum am mai mentionat pe aici, foarte multe depind de identificarea exacta a causelor pocinogului spaniol (daca se pot face publice…politic, altimnteri, ar trebui să stim)
Bumerangul spaniol lovește și Germania:
Germany drops opposition to nuclear power in rapprochement with France
Paris wins approval from Berlin to remove anti-nuclear bias in EU legislation, say officials
Într-o „schimbare radicală de politică energetică”, Berlinul a semnalat Parisului că nu se va opune eforturilor Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată pe picior de egalitate cu energia regenerabilă în cadrul legislației UE, au declarat oficiali francezi și germani.
Se poate spune că Energiewende își dă sufletul, precum Acordul climatic de la Paris?
Din nou, despre rolul albedo-ului în controlul temperaturii medii globale
Studiul Large Cloud Feedback Confirms High Climate Sensitivity, publicat pe 14 mai 2025, confirmă observațiile anterioare ale grupului de cercetători conduși de profesorul grec Demetris Koutsoyiannis, prezentate în premieră pe această platformă anul trecut.
Scăderea albedo-ului reflectă influența variabilității interne la scară decadală asupra pattern-urilor de circulație atmosferică și a nebulozității. Pământul devine din ce în ce mai întunecat, reflectând în spațiu o parte din ce în ce mai mică din lumina solară incidentă pe Pământ, conducând astfel la creșterea temperaturii medii globale.
Studiul oferă informații esențiale privind modificările norilor și sensibilitatea climatică
S-a gasit motivul oscilatiilor retelei. Iata-l: https://ibb.co/mVv2HWzK
Mishteaux!
https://www.libertatea.ro/stiri/cauza-blackout-spania-portugalia-milioane-de-oameni-fara-curent-5311167
Chiar ca s-a gasit!
Alte detalii interesante din publicații oficiale:
Conform declarației oficiale a ministrului spaniol al energiei, blackout-ul a fost declanșat de o pierdere bruscă și aproape simultană a producției de energie la trei substații din Granada, Badajoz și Sevilla. În doar 20 de secunde, au fost pierdute aproximativ 2,2 GW de capacitate, provocând o deconectare în cascadă care a dezechilibrat în cele din urmă întreaga rețea iberică. Guvernul a subliniat că această defecțiune nu pare să fi fost rezultatul unui atac cibernetic, al unui dezechilibru între cerere și ofertă sau al unor limitări ale capacității rețelei. În schimb, autoritățile au sugerat că o supratensiune ar fi putut fi declanșatorul inițial al întreruperilor la aceste substații cheie.
https://euroweeklynews.com/2025/05/15/spains-third-deputy-pm-announces-reason-for-blackout-are-we-getting-the-full-story/
https://www.heise.de/en/news/Blackout-in-Spain-and-Portugal-what-happened-at-the-beginning-10385489.html
https://www.entsoe.eu/news/2025/05/09/entso-e-expert-panel-initiates-the-investigation-into-the-causes-of-iberian-blackout/
Cu toate aceste intervenții oficiale, nu este încă explicată cauza acestei pierderi bruște și aproape simultane a producției de energie la trei substații din Granada, Badajoz și Sevilla.
Guyana oil boom. Interesant articolul de pa CBC. Nici Chavez nu mai poate intra peste ei ca-s paziti de US.
https://www.cbc.ca/newsinteractives/features/guyana-oil-net-zero
Pana acum cativa ani Guyana era cunoscuta doar pentru „sinuciderea” in masa a 1000 de americani in 1978.
https://en.wikipedia.org/wiki/Jonestown