marți, martie 19, 2024

IMACULAT sau Daria, o fată de familie bună…

O mamă disperată că fiica ei pe nume Daria, altminteri provenind din ceea ce se cheamă o familie bună, a ajuns consumatoare de heroină (mama e interpretată, fiind prezentă îndeosebi prin voce, de Ozana Oancea) ia decizia de a se adresa unui serviciu medical de recuperare. Daria e preluată de o doamnă doctor. Pentru moment și ea o prezență eminamente vocală .Ceva mai încolo, când respectiva va dobândi și chip, ne vom lămuri că e jucată de Diana Dumbravă. Doctorița o supune pe tânăra ei viitoare pacientă unui veritabil interogatoriu. Și în această secvență de început ca și în aceea în care ni se arată, doctorița respectivă e foarte puțin empatică. Așa că nu prea ai cum să nu o compari cu detestabila soră Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci.

De altminteri, cu Zbor deasupra unui cuib  de cuci  în integralitatea lui, a fost comparata  producția cinematografică românească despre care intenționez să scriu în ceea ce urmează. S-a spus chiar că Imaculat, filmul coregizat de Monica Stan și George Chiper-Lillemark (Monica Stan e și semnatara scenariului, iar lui George Chiper-Lillemark i se mai datorează imaginea), căci despre el va fi vorba în rândurile de mai jos, ar fi o posibilă variantă românească a filmului american regizat de Miloš Forman.  

Doctorița decide internarea așa că Daria, filmată în așa fel încât să nu îi poată fi deslușită decât ceafa, este condusă în salonul în care urmează să petreacă următoarea perioadă. Un detaliu de tehnică cinematografică ce l-a determinat pe excelentul critic de film care e Andrei Gorzo să plaseze Imaculat în descendența unor pelicule deja clasicizate din Noul cinema românesc. Cele mai cunoscute fiind Moartea domnului Lăzărescu, creația -pilot din 2005 regizată de Cristi Puiu, și 4 ani, 3 luni, și 2 zile, multi- premiatul film din anul 2007 al lui Cristian Mungiu. Au fost și comentatori ce au socotit că Imaculat  ar aminti măcar puțin de filmele lui Cassavetes sau de Dogville al lui Lars von Trier.

Daria, impecabil jucată de foarte  tânăra Ana Dumitrașcu ( e vorba despre o debutantă)  este întâmpinată de cel ce se recomandă a fi Spartac. E interpretat fără cusur de Vasile Pavel. El fiind singura prezență din distribuție fără studii de specialitate. Însă vechi pacient, unul chiar cu repetiție, al acestor centre de dezintoxicare. Experiența personală își spune în acest caz cuvântul. Deși tebuie spus că și actorii profesioniști din distribuția filmului au făcut un stagiu de documentare. Spartac e Șeful, este sau se crede a fi stăpânul absolut al respectivei secții medicale. La început îi  cere Dariei un tribut. Mai întâi un pupic, pe urmă s-ar mulțumi cu o îmbrățișare. Desigur, una nu oarecare. O solicită și ca preț pentru a-i procura Dariei un telefon mobil cu care ea ține neapărat să se afle în comunicare cu iubitul ei aflat în libertate. La viol nu se ajunge, ba din contră. Spartac se metamorfozează într-un fel de protector al fetei ce se confruntă cu o lume pestriță. Preponderent masculină, singura pacientă fiind Chanel. Și ea puternic masculinizată, jucată ca atare de Ilona Brezoianu.

În lumea asta în care nimic și, mai ales, nimeni nu mai prea are sens, o lume care vorbește doar spre a-și umple timpul (toate aceste discuții au fost filmate cu o singură cameră de George Chiper-Lillemark, iar procedeul accentuează impresia de sufocare), lume ce trece fără probleme din salon în salon, se insinuează și un evident intrus. Care se numește Costea și care e trimisul iubitului Dariei. Trimisul, adică spionul. E jucat de Cezar Grumăzescu. Trebuie spus că ceea ce izbutesc cu totul remarcabil cei doi regizori ai filmului e să individualizeze cumva toți pacienții. Meritul le aparține, firește, și actorilor din distribuție. În marea lor majoritate tineri, însă mai toți cu un palmares recunoscut în teatru. Unii chiar și în film.  E vorba, pe lângă cei deja numiți, de Rareș Andrici (Teatrul Nottara), Bogdan Fărcaș (Teatrul Toma Caragiu din Ploiești) sau Florin Hrițcu (Teatrul Tineretului din Piatra Neamț). Dar și despre Ioan Tiberiu Dobrică, Ionuț Niculae, Dan Ursu și Petrache Ninel.

Spuneam că Spartac nu o violează pe Daria. Filmul se încheie însă cu un act sexual prelungit. Nu vedem cu cine consimte să se culce Daria. Pare-se că pentru ea detaliul acesta a ajuns să conteze prea puțin. Din punct de vedere medical este, măcar aparent, cel puțin pentru moment salvată. Pesemne nu și emoțional. Tocmai de aceea Imaculat  mi se pare a fi un film cu final deschis.

Nimeni nu știe ce se va întâmpla pe mai departe cu Daria. Medicii adevărați, cei din viața reală, spun însă că în marea lor majoritate foștii consumatori de heroină recidivează.

IMACULAT

 Scenariul: Monica Stan

Regia: Monica Stan și George Chiper-Lillemark

Imaginea: George Chiper-Lillemark

Costume: Sonia Constantinescu și Anca Miron

Montaj: Delia Oniga

Producător:  Marcian Lazăr

Cu: Ana Dumitrașcu (Daria), Vasile Pavel (Spartac), Cezar Grumăzescu (Costea) Ilona Brezoianu (Chanel), Rareș Andrici (Manu), Bogdan Fărcaș (Radu Nebunu), Ioan Tiberiu Dobrică (Dorel), Ionuț Niculae (Ciocolată), Dan Ursu (Victor), Petrache Ninel (Buze), Diana Dumbravă (Doamna Doctor), Ozana Oancea (Mama), Florin Hrițcu (Pisică) ș.a.

IMACULAT este propunerea României pentru categoria CEL MAI BUN FILM STRĂIN la Premiile OSCAR din anul 2023

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro