luni, iulie 26, 2021

Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă?

Se conturează o serie de condiții necesare pentru a pune bazele unor instrumente occidentale noi de imobilizare a oligarhilor și a altor infractori severi ai statului de drept din lume. Acest lucru ar putea să ajute la vindecarea guvernanței în Europa de Est.

Legislatorii americani au început să zidească măsurile de combatere a cleptocrației din Rusia și din restul lumii, denumite CROOK (CSCE, Ianuarie 2020), care va completa “Actul lui Magnitsky”, adoptat de SUA în 2012 și extins față alte țări decât Rusia în 2017 (Departamentul de Stat, Decembrie 2017). Iar, pe celălalt mal al Atlanticului, decidenții politici din statele Uniunii Europene (UE), în frunte cu noua Comisie Europeană, au convenit asupra creării unui mecanism de sancționare, similar cu cel american, în 2020 (EuroActiv, 10 Decembrie 2019). Prin urmare, și în pofida disensiunilor din alte domenii, partenerii transatlantici valorizează în aceeași măsură statul de drept. Totuși, sancționarea cleptocrației globale este tratată ca pe un obiectiv al securități naționale de către SUA, în timp ce UE vede în acest lucru o îndeplinire a misiunii de promotor al drepturilor omului.

Până când UE intră în posesia propriului mecanism de sancționare dedicat apărării drepturilor omului, Moldova, Georgia și Ucraina ar fi putut conceptualiza împreună un “Act Magnitsky” pentru regiunea ZLSAC. În prezent, acest obiectiv este însă irealizabil. Președinția ucraineană privește selectiv oligarhia locală și este discreditată de traficul de influență, atribuit unor diverși exponenți ai administrației Casei Albe. Moldova și Georgia sunt de asemenea irelevante. Prima gravitează în jurul cercurilor oligarhice rusești, iar a doua se confruntă cu un sistem oligarhic care folosește tactici autoritare pentru a descuraja manifestările democratice.

“Actul Magnitsky” și alte sancțiuni în acțiune

În regiunea Parteneriatului Estic, primele sancțiuni individuale aplicate de către SUA și UE au fost împotriva exponenților regimului autocratic condus de către Alexandr Lukașenko. După căderea regimului oligarhic din Ucraina în 2014 și ingerințele politico-militare ale Rusiei în afacerile interne ucrainene în Crimeea și regiunea Donbas, sancțiunile individuale americane (4 decizii – 219 persoane, 463 entități) și europene (177 persoane, 44 entități) au vizat ex-oficiali ucraineni, exponenți ai separatismului paramilitar și decidenți din anturajul lui Vladimir Putin. Unele sancțiuni europene individuale aplicate față de ex-președintele ucrainean Viktor Yanukovych sunt parțial anulate prin intermediul justiției europene (112.ua, Septembrie 2019).

Totodată, transpunerea “Actului Magnitsky” a cuprins persoane nu doar din Rusia, dar și din cercurile de guvernare actuale și trecute  din alte țări CSI, dar și din UE. În decembrie 2017, în lista sancțiunilor individuale au fost incluși (Treasury.gov, Decembrie 2017): Gulnara Karimova, fiica fostului președinte uzbek Islam Karimov și Artem Chayka, fiul fostului procuror general al Rusiei și fratele lui Igor Chayka, care are afaceri (in)directe cu familia președintelui moldovean Igor Dodon în Rusia (BalkanInsight, Iulie 2019) și Moldova (ZDG, Decembrie 2019). În perioada anilor 2017-2019, lista neagră a fost completată cu persoane controversate din statele UE, precum și din țări candidate spre aderare la UE (Vezi Tabelul de mai jos).

Data publicării sancțiunilor Numele celor sancționați Țara de origine
21 Dec. 2017 1. Gulnara Karimova, fiica fostului președinte uzbek Islam Karimov Uzbekistan
2. Artem Chayka, fiul fostului procuror general al Rusiei Rusia
3. Serghey Kusiuk, comandat din cadrul “Berkut”, care a aplicat violența împotriva protestatarilor pașnici în Noiembrie 2013. Ucraina
4. Slobodan Tesic, implicat în trafic ilegal cu arme de foc în Balcani și în Nordul Africii (Libia). Serbia
10 Dec. 2019 5. Aivars Lembergs, oligarh acuzat de spălare de bani, inclusiv 4 entități controlate de acesta. Letonia
6. Marian Kocner, businessman acuzat în cazul de asasinare a jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale Martina Kusnirova Slovacia
7. Goran Andric și 7 alți asociați ai acestuia, implicați în vânzări ilegale de arme de foc, participanți în afacerile lui Slobodan Tesic. Serbia

Lărgirea criteriilor de eligibilitate pentru activarea mai frecventă a “Actului Magnitsky” și cuplarea acestuia cu inițiative de tipul CROOK de către SUA, împreună cu replicarea lor în interiorul UE, ar știrbi enorm din interesul oligarhilor de a captura sau corupe puterea politică în așa țări ca Moldova, Georgia sau Ucraina. În rezultat, oligarhii din regiune vor fi forțați să-și corecteze conduita și să intre în legalitate, în paralel renunțând la practici ce degradează proprietatea publică și bruschează drepturile omului.

Moldova – doar Plahotniuc?

Interdicția de viză împotriva oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc (US State Department, Ianuarie 2020), introdusă de către SUA în 2020, constituie o reacție necesară față de acțiunile exponentului cheie a regimului oligarhic, care a abuzat instituțiile democratice din Moldova, cu precădere în anii 2015-2019 (IPN, May 2017). Conform investigațiilor jurnalistice, Plahotniuc se află în posesia unei categorii de vize avansate (E-2), solicitată în schimbul unor investiții semnificative, în mod precipitat, după alegerile parlamentare din 2019 (Anticoruptie.md, Ianuarie 2020). Atunci coaliția de guvernare dintre blocul ACUM și Socialiști a prins rădăcini, iar Plahotniuc a decis auto-dizolvarea regimului oligarhic (3DCFTAs, June 2019), pentru a evita sancțiuni individuale.

Imobilizarea fizică a oligarhului, prin sancțiunile individuale parțiale ale SUA, este însă insuficientă. Blocarea bunurilor imobiliare și celor financiare, deținute cel puțin pe teritoriul american, trebuie incluse pentru actele de corupție (contribuția la „furtul miliardului”) în baza prevederilor „Actului Magnitsky”. Un alt pas logic și imperativ ar constitui extinderea sancțiunilor cel puțin către Ilan Shor, actualmente adăpostit în Israel, datorită dublei cetățenii.

Naționalizarea “Actului Magnitsky” și transpunerea acestuia în cadrul normativ național a fost sugerată în 2018 (IPN, Decemberie 2018), dar s-a pierdut în negocierile ACUM-PSRM de formare a coaliției. Mențiunea “Actului Magnitsky” a lipsit din acordurile PSRM-ACUM, cel inițial din luna iunie (Acordul PSRM-ACUM-1) și respectiv din septembrie 2019 (Acordul ACUM-PSRM-2). Acest lucru a provocat o abatere majoră de la promisiunile electorale ale Blocului ACUM (Programul electoral ACUM, Februarie 2019). De abia în ianuarie 2020, câteva luni după demiterea guvernului Maiei Sandu (NEE, Noiembrie 2019) și părăsirea de către ACUM a guvernării, Platforma DA a revenit la demersul privind necesitatea adoptării “legii Magnitsky” (Ianuarie 2020).

Astfel, s-au scurs practic 2 ani din momentul când Partidul Liberal Democrat a propus un asemenea proiect de lege (în iulie 2018), aflat în opoziție parlamentară (IPN, Decembrie 2018). O explicație a eșecului blocului ACUM de a pune în vigoare “legea Magnitsky” constituie compromisul geopolitic cu PSRM. A existat o intenție generală, asumată plenar de componentele coaliției, privind restabilirea relațiilor cu Estul și Vestul pentru a menține stabilitatea politică și economică a țării (IPN, Septembrie 2019).

Viitoarea șansă de a adopta “legea Magnitsky”, deși îndepărtată, va apărea după și dacă opoziția pro-UE va fi capabilă să-i înlăture pe Socialiști de la putere. Alegerile prezidențiale din 2020 constituie o primă “fereastră de oportunitate”.

Oligarhii intangibili din Georgia și Ucraina

Comparabil cu Vladimir Plahotniuc, oligarhul Bidzina Ivanishvili a adus Georgia în pragul “statului capturat”. Opoziția politică se simte amenințată de justiție selectivă (Civil.ge, Martie 2019), iar detențiile administrative și aplicarea de amenzi disproporționate (300-750 EUR), împotriva protestelor din iunie 2019, încalcă drepturile fundamentale (Transparency.ge, Ianuarie 2019). Îngrijorări serioase legate de regresele democratice, cu efecte negative asupra investițiilor americane, sunt adresate de către SUA, pe linie bipartizană, către “Visul Georgian”, controlat de Ivanishvili (Civil.ge, Ianuarie 2020). UE a venit deocamdată cu remarci atente vizavi de reformele din domeniul electoral și cel al justiției (EEAS, Decembrie 2019). În niciun fel, UE nu vrea să confrunte factorul oligarhic care deformează buna guvernare din Georgia, semnalând că prioritizează stabilitatea și securitatea fragilă.

Ucraina este un alt exemplu de compromis parțial cu factorul oligarhic. Deși activitatea ex-președintelui Petr Poroșenko este pe larg investigată în peste 10 dosare (UNIAN, iulie 2019), statul ucrainean permite consolidarea poziției oligarhului Igor Kolomoisky. Cel din urmă intimidează instituții de stat (Banca Națională) și face presiuni pentru a-și restabili drepturile asupra băncii „Privatbank”, naționalizată în 2016 după devalizări sistemice în valoare de 5,5 miliarde USD (OCCRP, Ianuarie 2018). Administrația lui Volodymyr Zelensky este pregătită să facă cedări către Kolomoisky, care vor fi cruciale pentru viitorul relațiilor cu FMI (Ukrinform, Septembrie 2019). Prin decizia Curții de la Londra din octombrie 2019 a fost refuzată deblocarea activelor înghețate în 2017 ce aparțin lui Kolomoisky (EuroActiv, Octombrie 2019). Acest precedent va pune în lumină negativă instanțele ucrainene, dacă acestea vor favoriza demersurile oligarhului ucrainean (Antac, Decembrie 2019).

Cazul ucrainean, dar și mai mult cel georgian, denotă un potențial enorm pentru aplicarea „Actului Magnitsky” de către SUA și ulterior de UE, cu propriul mecanism. Opoziția și societatea civilă din aceste țări pot populariza această idee, inclusiv ca obiectiv pentru modernizarea legislației naționale în vederea imunizării împotriva influențelor cleptocratice din regiune (Rusia, Azerbaijan, Turcia sau chiar din țările UE – Ungaria etc.).

În loc de concluzii…

Măsurile extra-teritoriale stabilite de către Occident țintesc persoane și entități, care recurg la acte de corupție, degradante pentru statul de drept și situația drepturilor omului pentru grupuri sociale largi. Pentru state cu instituții și democrație precare, intervențiile occidentale au efect salvator, deși parțial. Or, din cauza caracterului tardiv, sancțiunile nu reușesc să joace un rol demotivant pentru “infractorii” în devenire.

Este cert faptul că protecția valorilor democratice de tip occidental, prin introducerea unor sancțiuni individuale, are potențialul de a genera constrângeri împotriva guvernanților cu trăsături autoritare sau cu angajamente oligarhice din țările asociate cu UE. Asimilarea sau chiar naționalizarea “Actului Magntisky” poate fi transformată într-o (pre)condiție politică pentru acordarea sprijinului financiar în țările unde SUA și UE susțin reforme democratice.

Sancțiunile folosite de SUA și UE (în eventualitate) în regiunea Parteneriatului Estic necesită flexibilizare și/sau perfecționare pentru a izola și anihila eficient influențele oligarhice locale din Moldova, Georgia și Ucraina. Accentul trebuie mișcat pe caracterul preventiv al sancțiunilor. În concluzie, pedepsirea forțelor oligarhice care se infiltrează în instituțiile statului și produc “state capturate” sunt necesare, indiferent dacă factorul rusesc este implicat sau nu.

Articol apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Tare mi-e teamă că o nouă legislaţie cu „statul de drept”, „drepturile omului” şi „lupta contra corupţiei” sunt doar măsuri care trebuie aplicate altora, mai ales concurenţilor politici şi economici. Trebuie nişte principii universal valabile şi aceeaşi balanţă de judecată. Adică, de ex., ceea ce este legal în SUA, etc nu poate fi ilegal în Rusia, etc. Altfel totul poate fi considerat că unii, mai puternici, „pun strâmbe” altora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

O întrebare pentru „colegii de la Academie”

Una dintre sculpturile prin care Christophe Gabriel Allegrain (1710-1795) a atras atenția (cea a lui Diderot e notabilă) și a devenit dezirabil...

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro