marți, ianuarie 18, 2022

Impasuri „cloud”

Tot frunzărind Internetul ca să aflu ce s-a mai petrecut în ultima vreme, am găsit un material interesant despre WebAssembly . Este un proiect care are cel puţin avantajul de a apărea la momentul potrivit; evident că succesul nu depinde doar de asta, dar măcar e un punct de pornire.

Am mai scris aici despre relativul impas la care propăvăduitorii „cloud”-ului  ajung inevitabil. Tehnologia web a fost de la început gândită ca o tehnologie client-server; în care majoritatea calculelor/prelucrărilor sau orice alte operaţii se fac pe server, iar operaţiile care se execută la client (în browser) sunt minimale. Ori, dacă ne gândim să mutăm în cloud aplicaţiile pe care de obicei le aveam pe computerul propriu, va trebui să executăm în browser operaţiuni destul de complexe. Să ne gândim de exemplu la aplicaţia Google Docs.

În această zonă opţiunile pentru dezvoltatori sunt nu numai limitate, dar şi destul de problematice. Există cele două tehnologii majore, Java şi .Net , care au fiecare avantajele şi dezavantajele lor, unele rezultate din controlul pe care îl au companiile care le deţin (Oracle şi Microsoft) şi temerile pe care dezvoltatorii le-ar putea avea relativ la politicile acestora. Oricum, aceste tehnologii nu sunt integrate în browser ci funcţionează ca plugin-uri, ceea ce ar putea ridica diverse probleme.

Singurul limbaj nativ disponibil în principalele browsere este interpretorul de JavaScript. Dar interpretorul de JavaScript a fost gândit de la început ca având un rol periferic ( să coloreze diferit opţiunea selectată sau să ne avertizeze când parolele nu se potrivesc) aşa că problema eficienţei limbajului nu s-a prea pus. Să lucrezi proiecte ample, cu colective mari în aşa ceva este iar destul de dificil. Nu în ultimul rând, fiind un limbaj interpretat, codul sursă este direct accesibil din browser; protejarea codului e practic imposibilă.

Sunt tot felul de artificii care se folosesc pentru a creşte eficienţa JavaScript, însă esenţialul nu prea poate fi schimbat: avem un limbaj interpretat, cu toate dezavantajele care rezultă din asta.

De aceea, dorinţa de a integra un interpretor binar în browser este cât se poate de firească. Însă sunt mai multe obstacole de trecut.

Mai întâi, trebuie ca cel puţin cei trei mari producători de browsere să fie de acord cu integrarea lui, şi mai ales cu integrarea aceluiaşi engine ( vremea când webdesignerii scriau javascript separat pentru IE şi Netscape/Firefox sperăm că a trecut). Evident, specificaţiile trebuie să fie publice, pentru a permite acest lucru.

În al doilea rând, dezvoltatorii înşisi trebuie să se pună de acord cu specificaţiile noului limbaj. Probabil că JavaScript este doar in extremis un punct de plecare; de atunci şi până acum cerinţele s-au schimbat.

În al treilea rând, trebuie ca proiectul să fie funcţional şi folosibil cât mai repede. Poate părea nepotrivit, dar cam aşa funcţionează tehnologia în zilele noastre. Un proiect care întârzie să fie lansat prea mult după momentul său de oportunitate, va eşua cu siguranţă, oricât de bun ar fi. Oamenii au nevoie de soluţii acum, mâine e prea târziu.  Din păcate, asta poate duce la aceleaşi probleme pe care le au Java şi .Net: versiuni incompatibile care vor face aplicaţiile dependente de o anumită implementare. Atâta vreme însă cât vorbim despre o tehnologie exclusiv „cloud” lucrurile ar trebui să fie oarecum mai simple: e problema furnizorului să îşi actualizeze tehnologia la nivelul versiunii curente a browserului (acesta deja se cam actualizează automat ); în cazul Java, de exemplu, putem avea şi aplicaţii desktop care ar putea să nu mai funcţioneze.

Bineînţeles, ar mai trebui şi un IDE , şi în general un mediu de dezvoltare, care să permită scrierea de programe complexe. În definitiv pentru programe simple avem deja JavaScript, la câteva linii de cod nu se simte diferenţa.

Și, evident, un pic de noroc. Neprevăzutul are şi el rolul lui în IT , care nu poate fi interpretat  de nici un assembler…

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. De obicei va citesc cu placere si interes dar de data asta…
    am citit de doua ori articolul ca sa inteleg ce vreti sa spuneti si tot n-am reusit. In afara de cateva constatari de adevaruri elementare, nimic. Bine ca ati pus link-ul http://arstechnica.com/information-technology/2015/06/the-web-is-getting-its-bytecode-webassembly/ ca sa aflu si eu ce v-a adus la masa de scris. Poate un rezumat al acelui articol ar fi fost mai folositor citititorilor decat o lamentare stearpa.

    • Ce sa va zic, nu a fost intentia mea sa para o lamentare… Avem niste idei noi grupate sub numele generic de cloud, care au devenit un fel de „mantra” mai ales pentru cei care nu se pricep – se si pompeaza mult in publicitate, intentia mea a fost sa prezint si dificultatile conceptului si modul in care se incearca depasirea lor folosind exemplul din articolul din ArsTehnica ( articolul e destul de scurt, nu cred ca avea sens sa il rezum, de asta l-am dat in link) . Daca nu a iesit prea bine… se mai intampla, poate data viitoare muza va fi mai generoasa :)

    • Articolul conţine o ştire: interpretor direct în browser; reacţia mea a fost: asta da chestie tare! pentru că, spre exemplu, va putea pune capăt instalărilor obositoare de soft de astăzi, şi vă dau un exemplu: cumpăraţi un program de contabilitate, peste un timp vreţi să schimbaţi PC pe care e instalat acel program – e un chin pentru utilizator acest transfer, al programului şi al bazei de date; dacă se normează programarea cloud, va fi un mare pas înainte.

      • Până la urmă cam asta e ideea. Dacă folosiţi Google Docs, de exemplu, aveţi o suită Office în browserul dumneavoastră, fără nici o instalare. Deci avem deja un interpretor în browser, acesta este javaScript. Insă este teribil de ineficient, pentru că lucrează direct cu limbaj de nivel înalt. Unii pun şi comentarii în cod :) E drept, între timp a mai fost optimizat, se poate şi comprima , se mai poate şi cache-ui, dar de la un moment încolo nu prea mai ai ce să faci, atingi limitele limbajului şi basta. În plus, îl cam poate şi citi oricine, deci dacă ai vreun algoritm patentat nu prea e convenabil să îl implementezi într-un asemenea limbaj. Tocmai de asta mi s-a părut interesant materialul. Ideea e destul de evidentă, ne trebuie un interpretor mai avansat; asta ştiam şi eu, dar e mult mai interesant când se implică şi producătorii de browsere, pentru că de ei (de consensul lor) depinde, până la urmă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

Planul de refacere a URSS în marș: după ce s-a asigurat de Belarus și Armenia, Moscova a luat și Kazahstanul înapoi

"Kazahstanul este acum într-un joc geopolitic (...) Rusia a intrat deja, a trimis trupe. CSTO este Rusia. Aceasta este o ocupație...

Daca e de rău, nu apare în presă!

Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro