Puțină vreme după colonizarea polineziană a Noii Zeelande (~ AD 1500) niște membri ai tribului (deja) maori Ngāi Tahu au ridicat pînzele pirogilor navigînd spre Est. La 680 de km distanță s-au proptit într-un arhipelag căruia i-au dat numele de Rēkohu, stabilindu-se acolo. Ulterior (destul de repede) și-au elaborat o cultură aparte, în totală opoziție cu cea de unde plecaseră. Mai precis, sub presiunea lui Nunuku-whenua (un lider cvasi-legendar), și-au abandonat obiceiurile agresiv-canibalice substituindu-le un pacifism elaborat. Războiul era interzis și orice conflict mai serios se rezolva prin duel, însă la apariția sîngelui lupta înceta obligatoriu. Astfel au viețuit fericiți cîteva secole.
Prin 1791, hop prin zonă și englezii. În ”goana lor nepotolită” după teritorii, au tras o scurtă debarcare, proclamînd arhipelagul posesiune britanică (și rebotezîndu-l Chatham). Blînzii moriori (cum își spuneau nativii) au mai primit un răgaz de vreo 45 de ani, timp în care nu i-au deranjat decît vînătorii de foci și balene (în echipajele cărora se găseau și niscai maori). Prin contactul cu lumea largă, unele maladii (gripa), combinate cu prostul obicei al băilor reci, au redus populația cu vreo 10-20%. În rest nu s-a petrecut nimic semnificativ.
Însă, pe la începutul anului 1835, tribul Taranaki Maori din insula de Sud a Noii Zeelande a ținut mai multe ”ședințe plenare” spre a decide ce ar merita invadat. După luarea în vizor ba a insulelor Samoa, ba a insulei Norfolk, măgăreața pică pe Chatham fiindcă era mai aproape și neozeelandezii aveau bogate informații despre comportamentul pacific al băștinașilor.
Zis și făcut ! 500 de Ngāti Mutunga și Ngāti Tama șparliră o corabie (Lord Rodney) debarcînd urgent în Chatham, înarmați cu puști, topoare și bîte (plus 78 de tone de semințe de cartofi). În timp ce o a doua navă conținînd alți 400 de maori aștepta la ancoră, prima trupă de asalt a purces la ”colonizare”: mai întîi au măcelărit o fată moriori de 12 ani, atîrnîndu-i carnea pe bețe; apoi au mîncat cîțiva aborigeni, iar pe alții i-au făcut sclavi; în fine ”secțiuni de asalt” (Sturmabteilungen) s-au pus pe bătut insula în lung și lat, acaparînd orice teritoriu le convenea. În total 10% din vechii ocupanți au fost exterminați ”ritual” în cel mai scurt timp, restul devenind sclavi cu interdicția de a se căsători între ei. ”Ritualul” a presupus, printre altele, numeroase femei și copii legați de stîlpi pe malul mării și abandonați acolo spre a pieri în chinuri.
Nu care cumva să credeți că vajnicii ”conquistadores” maori inventat-au aceste metode special pentru blajinele lor rude distant-arhipelagice. Nici vorbă ! Aprigii aliens neozeelandezi au recunoscut clar și pe față că doar au aplicat cît se poate de fidel metodele în vigoare la ei acasă. Cu o ”mică” diferență: acolo se ciocneau de alți congeneri la fel de sălbatici cărora, eventual, le lipseau armele de foc. Dar nu cheful de război și poftele canibalice.
Un fapt aproape inimaginabil aruncă întreaga poveste pe culmile spiritului uman. Răspunsul etniei moriori la provocarea monstruoasei invazii a fost complet surprinzător: în adunarea tuturor înțelepților, convocată pentru a decide cum se pot opune năvălitorilor, în ciuda avertismentului unor bătrîni că „legile lui Nunuku nu mai sînt adecvate”, doi șefi au declarat: „legile lui Nunuku nu sînt doar o strategie a supraviețuirii ca să fie schimbate în funcție de împrejurări, ci ele reprezintă UN IMPERATIV MORAL”.
Mai bine să suporți răul, decît să faci rău !
Spus-a Socrate și bău cucuta fatală. Idem Isus din Nazaret, agonizînd pe cruce. Iar chathamezii maori-moriori pieiră pînă la unul de dragul imperativelor etice.
Iată cum simţul moral se află sădit prin naştere în sufletul multora fără ajutorul creştinismului ― este una din cele mai puternice dovezi ale existenţei divinităţii.
Despre Domnul Mircea Toma nu am nimic de comentat.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Frumos şi aproape corect. Ar fi absolut corect dacă moriori ar mai fi făcut din când în când o invazie, dar aşa de distracţie. Aşa, paralela este incorectă, vezi articolul Andreei Pora despre Ciutacu.
Petitia asta este ca referendumul din 2012: prost făcută, puţin inutilă şi semnată de 25% din jurnalişti/ziarişti/publicişti. Adică de minoritate. Problema cea mai mare este că minoritatea asta are şi rating mic. Asta este.
Poate data viitoare :).
Majoritatea nu are dreptate intotdeauna. doar pentru ca e majoritate. Nici macar emisiunile cu rating mare.
Sţiu. Din păcate, pentru a insemna ceva, petitieu îi trebuia ceva, o steluţa, o caciulita: redactare mai fericita, adresant cunoscut, număr de semnatari. aşa, este o ocazie ratată.
Foarte prost făcută mişcarea cu petitia, acum sunt toţi supăraţi pe Toma. Dacă au înţeles unde au greşit, petitia viitoare vă fi mai bună. Dacă nu…
Am retinut si declaratia asta (chiar ca fara legatura): “We took possession…in accordance with our customs and we caught all the people. Not one escaped. Some ran away from us, these we killed, and others we killed—but what of that? It was in accordance with our custom.”
La chute est lamentable. Ce treaba are Mircea Toma cu aceasta problema? E o eroare de „scara”. Dar e BINE ca ati gasit pretextul sa spuneti ceva despre aceasta dilema crestina. Va mai furnizez un prilej de meditatie: Schiller intr-o scrisoare către Goethe (vol. 1 din Corespondenta, pag. 222, ed. Charpentier, 1868): „Daca se cauta caracterul esential al crestinismului, acest caracter, care il distinge de toate religiile monoteiste, este aneantizarea legii imperativului kantian, caruia crestinismul pretinde ca îi substituie libera miscare a sufletului”. Dau exemplul asta ptr ca Schiller ar cam fi o „autoritate”. Pentru altii…toate epistolele lui Pavel, si un pic de efort de intelegere. Felicitari, stimate domn.
touche !
Excelent!
Frumos. La fel ca sătenii salvatori din Horea.
Referinta la Mircea Toma este penibila si se inscrie in seria mai multor texte care au ca tema „daca nu edti cu noi esti impotriva noastra”. A profera sofisme mai mult sau mai putin inteligente nu le face si adevarate. Din pacate aceste texte decredibilizeaza pe autorii acestora si nu schimba indubitabilul fapt al pozitiei corecte luate de M.Toma
Ati stricat o traducere buna din Wikipedia cu acel paragraf despre divinitate si simtul moral.
Normele etice pe care le mentionati nu sunt „sadite prin nastere” sau de provenienta divina – au fost stabilite de un lider Moriori numit Nunuku-whenua exact dupa conflicte sangeroase; altfel locuitorii nu ar fi putut coexista. Pacat ca imperativele etice nu erau inascute si in invadatorii Maori sau in colonizatorii crestini.
Cat despre existenta divinitatii, nici eu nu am nimic de comentat.
http://en.wikipedia.org/wiki/Nunuku-whenua
„doi șefi au declarat: „legile lui Nunuku nu sînt doar o strategie a supraviețuirii ca să fie schimbate în funcție de împrejurări, ci ele reprezintă UN IMPERATIV MORAL”. ȘI POPORUL ȘI-A ÎNSUȘIT ACEST IMPERATIV – doar putea să refuze, nu-i așa ?
Dacă nici fraza de mai sus nu lămurește trecerea de la aspectele concret – practice care au generat legile lui Nunuku la sferele înalte ale spiritului nu știu ce alte argumente ar putea fi aduse.
Despre punerea semnului egal între maori și colonizatorii creștini oricine poate detecta clasica manevră a propagandei comuniste cu largi ecouri în lumea de azi. Poftiți consecințele:
Politicienii obraznici și demagogi asimilează urgent aberațiile, perfecționînd arta de a transforma istoria în rumeguș pentru hrănit bizoni. Spre exemplu Doamna Tariana Turia, ministru neozeelandez de etnie maori, se plînge că poporul ei suferă de un sindrom nemaiauzit: tulburări prin stres traumatic POST-COLONIAL (post-colonial traumatic stress disorder). Și nu se mulțumește cu atît, supralicitînd pînă la absurd: bieții ei strămoși fost-au supuși de către englezi unui veritabil HOLOCAUST ― nici mai mult nici mai puțin ! Știu și eu ? Poate că are dreptate. Poate că a juca rugby în loc de mătrășirea vecinilor e stresant. Poate că tulburările post-coloniale se petrec în ante-colonul maorilor fiindcă le lipsește din meniu slănina de limbă de… băștinaș moriori. În fericita noastră epocă ultramodernă tot omul de rînd a aflat că o hrană inadecvată (junk-food) te pune la pămînt, după ce te-a otrăvit, cretinizat, cancerizat, subjugat politic, etc. Eee ! Ce deștepți, liberi și sănătoși eram cînd molfăiam creiere ”grase” de homo sapiens !
Singura deosebire intre colonistii britanici si cei maori este ca primii nu consumau colonizatii sub forma de friptura. Diferenta doar de gusturi. Probabil dupa citeva zeci de ani de munca fortata ca sclavi carnea respectivilor nu mai prezenta caracteristici organo-leptice corespunzatoare unui aliment.
Sa nu uitam ca si britanicii, impreuna cu alte natii europene „civilizate” – francezi, spanioli, portughezi, olandezi – au distrus citeva civilizatii si au exterminat citeva populatii de pe 4 continente. Dar asta se admite, vezi doamne aia erau niste salbatici. Desigur „europenii” s-au nascut civilizati si nu au venit peste altii!!
Credeam că am spus tot ce era de spus, dar văd că tromboanele lui Lenin, Stalin & Comp. TRĂIESC PRINTRE NOI. De aceea citez din propriul meu eseu, unde povestea cu maori-moriori reprezintă doar o parte (mică). Nu pentru degeaba-îm@bătrîniții (în rele) și alți atei, SCLAVI ai political correctness, ci din respect față de cititorii raționali și onești în pană de timp și energie.
ATENȚIE ! Trecem de la maori la „strălucite” civilizații extra-europene.
”Aroganții” ăia de greci ! Cum și-or fi permis ei să inventeze obiectivitatea sine ira et studio înaintea chinezilor (vietnamezilor comuniști, aztecilor-smulgători-de-inimi, vînătorilor de capete din Noua Guinee, boșimanilor fugăriți spre pustiul Kalahari de către ”simpaticii” bantu, și altor nenumărate ”poporațiuni”, veșnic chinuite de sadicii barbari europeni) ? Încuiatul de Hipocrat, în loc să plece în China să studieze coarnele de cerb afrodisiace și tratamentul malariei cu ajutorul carapacelor putrede de broască țestoasă, s-a pus pe făcut ordine în medicină, inventînd anamneza, prognosticul și jurăminte profesionale ”arogante”. Aproximativ tot în timpurile alea, Diogene, servil imperialismului american, (locuia într-un butoi, mînca gunoaie și nu cerea nimic de la nimeni) declara că se consideră cetățean al lumii și toți oamenii îi sînt frați; în schimb ”luminatul” împărat Qin Shi Huangdi epura cultura chineză, arzînd cărțile și îngropînd de vii sute de cărturari fiindcă ”nu-i plăcuseră” doi dintre ei. După 1600 de ani moravurile ”îmblînzindu-se”, împăratul Yongle și-a ucis oponenții (cîteva sute – iarăși intelectuali de vîrf) prin ”umanista” metodă a celor „o mie de tăieturi” (凌遲 în chineza tradițională), adică o căsăpeală lentă, felie cu felie. … tortură odioasă (abolită abia în 1905)… obiceiul de a extinde masacrul politic pînă la rudele de gradul 9, perfecționat de Yongle în cazul tutorelui său: gradul 10 («Cu fii, nepoți, nepoate, și socri mari, și frați, ⁄⁄ Și veri, și verișoare, și cuscri, și cumnați» ― Topîrceanu, Bacilul lui Koch).
Complet lipsiți de subtilitate maori ăia ! Panimaite, tavarișci ?
Lipsa de respect fata de alte civilizatii nu demonstreaza in nici un caz civilizatie. Nimic nu da dreptul de ati impune propria civilizatie in alta parte decit la tine acasa. Daca mergem pe ideea ca daca ai vioie sa impui un sistem (politic, social etc.) orice razboi devine nu numai justificat dar chiar obligatoriu daca este motivat de „civilizare”, „impunerea devarului” … In felul acesta si al qaeda are tot dreptul sa faca ce face. Chiar si crimele naziste si comuniste pot fi justificate si, probabil ca ar fi fost daca nu ar fi pierdut batalia. In fine, ca sa nu o lungim, daca nu iti place cum traieste vecinul stai la tine la acasa. Sa nu spuneti ca ce facem daca vecinul ne deranjeaza pentru ca nu vad cum deranjeaza un vecin de pe alt continent si care este mult inferior tehnologic.
PS. Ar fi bine sa o lasati cu „ironiile fine” (Panimaite, tavarișci) sau macar sa le scrieti corect daca tot sinteti atit de „poliglot”. Ca si cu cele mai putin fine (îm@bătrîniții (în rele) și alți atei). Va doresc viata lunga in bigotismul ne-ateu convins ca detine adevarul absolut si asta ii permite orice de la distrugerea naturii si exterminarea paginilor.
PPS Din motive evidente nu e nevoie sa raspundeti.
E curios ca nimeni nu observa fraza „…simţul moral se află sădit prin naştere în sufletul multora fără ajutorul creştinismului ― este una din cele mai puternice dovezi ale existenţei divinităţii. ” De la atei nu te astepti sa o remarce, morala lor fiind „seculara” adica fara origini. Dar domnia-voastră? De ce ati scris-o? (Crestinismului nu-i place „imperativul moral”, nu vrea sa „sadeasca” imperative in sufletul oamenilor…) De ce presupuneti ca ar fi putut „ajuta” la asta?
Nu cunosc chestiunea legata de domnul Toma, si de aceea comentariu meu se refra doar la opinii ce tin de istorie si de Noua Zeelanda.
Legat de „imperativul moral”, de ce nu luati in calcul posibilitatea ca liderii moriori sa fi realizat la momentul invaziei ca rezistenta ar fi fost total inutila – in fond maori sunt un neam de razboinici – si ca plecarea capului poate ar fi induplecat cotropitorul…
Ironia sortii face ca peste doar cativa anisori (in 1840) maorii sa fie „cuceriti” la randul lor prin semnarea Tratatului de la Waitangi – singurul caz de colonizare de buna voie din istoria Imperiului Britanic. Asadar oferta de colonizare pasnica refuzata moriorilor in 1835 de catre cotropitorii maori, a fost 5 ani mai tarziu suficient de buna pentru maorii care s-au oferit de buna voie, fara lupte, englezilor.
Adica, pina la urma tot aia cuceriti de britanici sint sadici, irationali si gresiti…
Cit de original ca britanicii sint totusi superiori moral…
patetique