vineri, aprilie 12, 2024

Importanța geostrategică a industriei energetice românești

Noi atacuri la Nuclearelectrica

În utimele două săptămâni am înregistrat trei atacuri în presă la industria energetică românească. Primul la Hidroelectrica, despre care am scris la sfarsitul lui ianuarie 2024. Al doilea este la Nuclearelectrica, zilele trecute.

Cel la Hidroelectrica este dat de, nici nu te aștepti: Mircea Cosea, care este profesor universitar, și este scris într-un ton naționalist – suveranist. Domnia sa temându-se că în această companie, listată pe BVB de Fondul Proprietatea care și-a vândut pachetul de aproape 20% de acțiuni prin ofertă publică, statul român va pierde controlul asupra companiei.

Al doilea este mai insidios, fiind scris de o jurnalistă căreia dacă îi analizam scrierile, constatăm că trăiește într-o permanentă teorie a conspirației. Articolele sunt preluate (prin parteneriat) de una dintre cele mai toxice publicații de limbă română. Mai mult decât atât, nu are cunoștințele minime despre economie și bursă. (A terminat filosofie – jurnalistică). Dar suntem obișnuiți cu persoane care emit păreri fără a avea minimul de expertiză necesară dintr-un anumit domeniu.  

Al doilea articol ne alarmează că Nuclearelectrica ar putea trece, la rândul ei în mâini străine. Ale americanilor și canadienilor. Al treilea e cât se poate de direct: cică americanii vor băga în faliment Nuclearelectrica, ne explică aceeași persoană care l-a scris pe precedentul. Atacurile de presă ar putea face parte din războiul hibrid pe care Federația Rusă îl duce în România!

Știm că ministrul Sebastian Burduja a fost în Statele Unite, unde a avut contacte cu reprezentanți ai guvernului american sau ai companiilor din domeniul energiei. Pe agenda domniei sale s-a aflat terminarea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, SMR-urile, stocarea de energie electrică și energia geotermală.  

Situația pachetelor de acțiuni Nuclearelectrica este clară: statul deține 82,4981% și nu este nici un pericol ca să-și piardă controlul.

Fig. 1 – Acționariatul Nuclearelectrica (sursa : bvb.ro)

Nu știu care va fi sursa de bani pentru investiții, dar există mai multe posibilități.

Dacă bugetul statului nu permite investiții de asemenea anvergură, prima opțiune este ca Nuclearelectrica să se ducă la o bancă pentru a împrumuta niște miliarde de dolari pentru finalizarea investiției în cele două reactoare. A doua este emiterea de obligațiuni. Ambele sunt destul de scumpe.

A treia este ca din pachetul existent în portofoliul statului să se vândă o parte din acțiuni. Puțin probabil!

A patra este ca Statul, împreună cu ceilalți acționari, să decidă să se măreasca capitalul social printr-o emisiune de acțiuni noi. Probabil este cea mai bună variantă. … Sau o combinație dintre cele patru variante … Astazi, capitalizarea este de aproape 15 miliarde de lei, la un capital social (sigur subevaluat) cu puțin peste 3 miliarde de lei. Nu ar fi nici o problemă ca statul (ca acționat majoritar) să decidă emiterea de noi acțiuni, care să fie vândute pe bursă la valoarea reală, deci mult mai mare, pentru a capitaliza Nuclearelectrica și ca aceasta să poată investi în cele două proiecte strategice.

Unde este importanta geostrategică ?

Primul pas a fost făcut atunci când Nicolae Ceaușescu a decis ca tehnologia pentru prima centrală nucleară să fie alta decât cea sovietică. România era ieșita atunci din siajul Uniunii Sovietice și nu dorea să fie dependentă de tehnologia și combustibilul nuclear rusesc.

Al doilea pas a fost făcut de conducerile de atunci ale Statelor Unite și Canadei, care au decis să furnizeze tehnologia CANDU României comuniste. A fost una din pierderile strategice ale sovieticilor. Conducerea de atunci a României și-a negociat independența în industria energetică nucleară, realizând construcția lanțului extracție- producție – prelucrare a materiilor prime și utilajelor de producție de energie electrică. Astfel, în 1990 România putea să-și producă (aproape) toate elementele necesare industriei energetice nucleare. Ulterior, crizele și neștiința decidenților au închis multe din unitățile de producție din lanț. (Nu intrâm în amănuntele sulfuroase.) Astfel, astăzi, România nu-și mai poate termina celelalte reactoare începute. Au fost gândite cinci de 720 MW. Două au fost finalizate. La încă două s-a lucrat, greoi, până astăzi.

Tehologiile au evoluat. Normele de securitate au evoluat. România a rămas în urmă pe toate ramurile, de la cercetare, până la extracție, prelucrare și producția de utilaje. Știm că astăzi nu mai suntem în stare să producem mare lucru pentru terminarea celor două reactoare 3 și 4.

Așa că dacă se materializează noile transferuri de tehnologie și de utilaje și echipamente din orice țară care nu este în siajul Federației Ruse, putem spune că România a mai făcut un pas geostrategic către democrațiile occidentale. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ajută România. Știm că americanii furnizează tehnologie numai acolo unde există o zonă de securitate și tehnologie critică,  așadar numai aliaților de încredere. Capitalul și investitiile vin numai unde nu există riscuri. Se pare că ne clasăm bine și la capitolul încredere și la capitolul siguranță.

Dacă ne uităm în peisaj, vedem ca majoritatea țărilor membre NATO își schimbă traiectoriile industriale datorită războiului din Ucraina, întărindu-și industria de armament și muniții după ce au constatat că, la un poțential atac al Federației Ruse, nu rezistă prea multe zile cu ceea ce se află acum pe stoc.

România este departe de a putea trece către o industrie grea care să poată produce armament și muniții numai prin simplul fapt că nu are energia necesară unei astfel de dezvoltări.

Un alt pas important a fost făcut zilele trecute de ministrul Burduja, care a semnat o scrisoare de intenție cu Loockheed Martin. Domnia sa a făcut anunțul pe Facebook : ”Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a bateriilor în România. Și nu orice fel de baterii, ci bateriile de ultimă generație produse de Lockheed Martin, GridStar Flow (baterie de flux redox), o soluție inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru aplicații utilitare, comerciale, industriale și militare. Este o tehnologie rentabilă și eficientă pe termen lung, cu o durată de viață operațională de 20 de ani și care, foarte important, nu depinde de materii prime critice și este prietenoasă cu mediul.”

De ce este important acest pas? Pe lângă tehnologia care ar ajunge în România și investiția intr-o fabrică de producție de astfel de capacități de stocare, dacă nu unicat în UE, sigur unicat în Europa Centrală și de Est, România ar putea să facă echilibrare și stocare pentru țările din jur. Să nu uităm că discutăm de sute de MWh …

Avantajele sunt clare: nu necesită materialele critice pe care China le monopolizează, termenul de finalizare a unui astfel de proiect este mult mai mic decât orice alt proiect de stocare în hidrocentralele cu pompaj, soluția este modulară și tranzientă, costul de producție este mult mai mic, nu necesită o proiectare și lucrări care să adune sute de specialiști (care nu prea mai sunt) și soluția tehnică este mult mai prietenoasă cu mediul. Dacă soluțiile de stocare bazate pe litiu au o durată de viață de câțiva ani, soluția redox are peste 20 de ani. Este adevărat că soluția hidrocentrală cu pompaj are o durată de viață de minim 70 de ani, dar și finalizarea este de minim 7 ani.

… Și mai e ceva: americanii ar putea veni și cu tehnologia de obținere a energiei din pământ, adică a energiei geotermală. La Washington s-a semnat un alt memorandum cu directorul Electrocetrale București, Claudiu Crețu, pentru un studiu care să arate potențialul geotermal și cum ar putea fi folosit acesta în București, în vederea decarbonarii cu energie regenerabilă.

Cum dezvoltăm industria energetică?

Ar fi două ținte!

Asigurarea populației cu energie electrică și termică. Adică o politică națională care să ducă la autosuficiență energetică regională sau locală. Am scris câteva articole pe această temă în care am arătat că este posibil ca localități sau regiuni să își asigure singure necesarul de energie în funcție de resursele disponibile. Investițiile sunt mici pentru zonele rurale sau urbanul mic și mediu. Căile sunt simple: reducerea pierderilor termice la locuințe și investitii în mici capacități de producție de energie electrică și / sau termică.

Investiții mari trebuiesc făcute în marile aglomerări urbane, care deobicei au și surplusul de consum energetic (electric și termic) dat de companiile din industrie și servicii. Principala problemă este asigurarea energiei termice și acest lucru se realizează, cunoscând restricțiile din următorii ani din UE, numai prin sistemele de încălzire centralizată. Tehnologia cogenerarii este recunoscută de Uniune ca soluție a decarbonării.

Asigurarea industriei cu energia necesară dezvoltării. Pe hârtie sunt multe proiecte care se doresc finalizate. Cunoscând că Iernutul (de la Romgaz) este carotat de câțiva ani de incompetență (și probabil rea voință) este greu de crezut că toate acestea vor fi terminate. Dar cum în energia nucleară lucrurile stau altfel, sperâm că cele două reactoare vor fi gata la termen, mai ales că este vorba de contracte internaționale cu companii mari. După vizita domnului ministru Sebastian Burduja în Statele Unite, unde s-a reiterat disponibilitatea continuării cooperarii cu România în domeniul SMR-urilor, există posibilitatea ca să avem și această tehnologie dezvoltată pentru portavioane și submarine și îmbunătățită pentru aplicațiile civile.

Astăzi toată industria suferă datorită cererii mai mari ca oferta și prețurilor mari. Pentru a dezvolta diversele sectoare și eficientiza industria, care negreșit va fi angrenată inclusiv în reconstrucția Ucrainei, este nevoie de energie ”iefină, sigură și verde”.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Un articol bun cu argumente pozitive. Dar exista si unele care au statut de ipoteze. Si centraleke nuclero electrice mici oferite de SUA inca nu au toata tehnologia pusa la punct. Au nevoie si ele de combustibil radioactiv, apa de racire,, depozitare deseuri, etc. Apoi in marile centre urbane nu s- au finalizat anveloparea termica, eliminarea in rural a sobelor pe lemne si tot felul de deseuri poluante. Partea de vest a tarii are un sistem geologic faliat, postvulcanic cu resurse de ape termale mai numeroase si bune. In Bucuresti aceste resurse sunt mult mai reduse ca volum si temperaturi. Au existat si in trecut studii asupra acestor ape termale dar s- au dovedit insuficiente pentru a incalzi orasul. Din pct. meu de vedere Ro are nevoie de inca o centrala nucleara si de inca 2-3 hidrocentrale noi si de altele pe biomasa.

  2. Foarte curioasa traiectoria pe care sunt ghidati tinerii romani in ultimii 30 de ani.
    Domnul Crețu este al patrulea seminarist , licentiat in Theologie, Drept, ofiter MAI care dupa stiinta mea , limitata desigur, accede la o functie cu responsabilitati national strategice…Domnia sa in plus este doctorand ASE si a absolvit si un program tip MBA.
    Complex personaj. In mod cert vorbeste fluent limba engleza si-i foarte bine caci la Washington stapaneste atat subtilitatile limbajului non verbal cit si pe cele limbajului verbal.
    Sper ca domnul Crețu sa temporizeze
    pana la kalende elanurile americanilor in privinta forajelor geothermale.
    Nu de alta dar tehnica acestui tip de exploatare prespune utilizarea unor utilaje poluante si energivore iar forajul se insoteste de eliminarea de gaze foarte toxice
    si inflamabile , respectiv de hidrogen sulfurat H2S ( gaz cu miros de oua impuțite care inspirat provoaca moartea aproape instantaneu).
    Microcentralele sunt o mare deceptie chiar pentru americani.
    Daca-i musai sa mai construim o centrala nucleara cred ca francezii ne-ar servi corect interesele si in privinta energiei geotermale , islandezii sunt inegalabili si au reputatia de a nu umfla preturile.
    Oare in misiunea importanta pe care o are de indeplinit teologul crestin il insoteste pe economistul jurist ofiter MAI ?

  3. „Nu de alta dar tehnica acestui tip de exploatare prespune utilizarea unor utilaje poluante si energivore iar forajul se insoteste de eliminarea de gaze foarte toxice”

    Da, si crestrea porcilor trebuie interzisa, si a vacilor, chiar a gainilor, deoarece e insotita de mirosuri toxice chiar hidrogen sulfurat!

    • Intrebati-i pe agricultorii romani de ce nu sunt cu miile la Brussel dupa semnarea acordului de liber schimb cu Noua Zeelanda ( oi ) si Argentina ( vite) .
      De ce 85 % din carnea de pui
      hormonizati este cumparata din Ucraina care isi hraneste orataniile cu cereale pesticizate.
      Pe masa cui ajunge carnea de capra, caci exista si crescatori de ferme de capre in Romania.
      Suntem un popor incurabil si iremediabil bezmetic..
      Bezmetic vine din ucraienianul bezmetok, stup fara Matca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro