miercuri, martie 3, 2021

Impotenta Ministerului PIINIS si de ce taxa pe benzina nu va rezolva problema infrastructurii

Acciza pe carburanti a fost subiectul care a pus gaz pe foc in relatiile Cotroceni -Guvern. In timp ce premierul Ponta a declarat vineri intr-o conferinta de presa – haioasa, de altfel – ca nu va renunta la acciza, presedintele Basescu a amenintat duminica seara ca retrimite bugetul in Parlament, daca guvernul nu abandoneaza ideea de a scumpi benzina.

Traian Basescu l-a acuzat pe premier ca taxa pe combustibil a fost pusa pentru a le da baronilor locali bani înainte de alegeri, in timp ce premierul Ponta sustine ca acesti bani vor fi redirectionati pentru constructia de autostrazi. Saptamana trecuta am scris despre faramitarea procesului decizional in perspectiva descentralizarii si despre fragmentarea managementului in transporturi. România a avut serioase probleme in ultimii ani, cand a functionat sub tutela CNADNR, iar acum, dupa descentralizare, o parte din drumurile naţionale vor trece la CJ-uri pentru a fi finantate de Ministerul Dezvoltării Regionale, altele vor trece la d-l Sova, iar probabil d-na Manescu va avea şi ea unele atribuţii. Am construit foarte putin, foarte prost si foarte scump in ultimii sapte ani. Daca am gestionat asa prost problema infrastructurii timp de 7 ani sub tutela ministerului de resort, ce şanse va avea infrastructura cand vor exista mai multe centre de coordonare?

Acest calcul matematic l-am facut si pentru romaniacurata. E un simplu calcul cu cifrele guvernului si cu analizele aparute in mass-media si arata impotenta managementului autostrazilor din ultimii ani, chiar daca Romania a primit foarte multi bani de la UE. Un al doilea motiv pentru care am realizat acest calcul este pentru ca domnul Sova a afirmat duminica, in cadrul unei emisiuni, ca nu stie cat va genera acciza de 7 eurocenti si ce investitii se vor realiza in infrastructura: autostrazi sau drumuri judetene?

Aceste simple calcule au fost realizate inainte de a se decide ca acciza pe carburanti sa fie 7 eurocenti. Sunt calcule facute dupa una dintre declaratiile premierului Ponta care vorbea de 50 de bani la litru de benzina.

Pentru perioada 2007-2013 Romania a primit 19 miliarde de euro din care a reusit sa cheltuiasca aproape 20%, ceea ce ne-a consolidat ultimul loc in Europa. Din astea 19 miliarde o parte importanta a fost dedicata POST (Programului Operational Sectorial Transport) adica 5.7 miliarde de euro. Pe siteul POST apar datele despre acest program: 93 de proiecte contractate in sapte ani de zile, adica undeva la 15 pe an, deci unul pe luna. Gradul de absorbtie a POST conform AM POST este de 17.50%. Deci din 4.57 de miliarde de euro, Romania nu a reusit sa cheltuie pentru infrastructura nici macar un milliard de euro in 7 ani de zile, in conditiile in care la sfarsitul lui 2012 Romania avea doar 529 de km de autostrada. Nu stiu cate din cele 93 de proiecte aprobate au fost pentru autostrazi, cert este ca la noi, un kilometru de autostrada, conform Ziarului Financiar, costa 23 de milioane de euro. Deci puteti calcula cati kilometrii de autostrada s-au putut face cu banii europeni pana in prezent! Conform aceleiasi analize, in Bulgaria un kilometru de autostrada ajunge sa coste si 2,2 milioane de euro, iar in Ungaria un tronson de 32 de kilometri intre Szeged si Mako a costat 6,6 milioane de euro pe kilometru. Deci POST nu a absorbit nici macar un sfert din cat i-a fost alocat, si atunci cand se construieste se face cu preturi enorme, mult mai mari decat in alte tari.

In acest context, apare declaratia premierului Ponta, privind noua acciza la benzina. Guvernul sustine ca 50 de bani la fiecare litru de benzina, ar permite colectarea a 26 de miliarde de euro cu care s-ar putea construi 4.000 de km de autostrada. Insa e o problema in primul rand de matematica: la un simplu calcul 4.000 de km de autostrada, cat estimeaza guvernul sa construiasca din banii colectati de accize, inmultit cu 23 de milioane de euro cat a costat kilometrul de autostrada pe tronsonul Gilau-Campia Turzii-Turda, face 92 de miliarde de euro, deci de trei ori mai mult decat au estimat. Dar sa zicem ca acciza de benzina intra si se colecteaza cele 26 de miliarde de euro care ajung pentru 1.000 de km de autostrada. Bun si astia. Fondul acesta pentru autostrazi, va fi gestionat de ministerul d-lui Sova: Ministerul delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine cu acronimul PIINIS. Problema vine de la una dintre declaratiile din trecut ale d-lui Sova, care exprima impotenta ministerului pe care il conduce: “In Romania, nu se fac autostrazi pentru ca licitatiile pentru alegerea constructorilor dureaza cu anii.”. Pe langa declaratia dansului, o analiza din trecut a HotNews arata ca din 2012 si pana in prezent (mai 2013), guvernul Ponta nu a semnat niciun contract pentru noi tronsoane de autostrazi iar acest lucru se va vedea cel mai bine in anul 2014, cand e posibil sa nu avem tronsoane de autostrada ce ar putea fi inaugurate. Scriam in trecut, ca la putin timp dupa ce POST a fost deblocat Comisia Europeana a inceput sa deruleze proceduri de infringement pentru incalcarea legislatiei europene privind achizitiile publice, pentru reabilitarea drumului national intre Crasna si Iasi.

Nu ar trebui probabil ca inainte sa punem taxe, sa facem prognoze de investitii, sa ne asiguram ca putem gestiona si administra eficient banii europeni? Ce sanse au banii colectati din acciza pe benzina sa fie folositi eficient in constructia de autostrazi, daca absorbtia POST pana in prezent e catastrofala? Apoi ne gandim ce rezultate se vor obtine prin prisma descentralizarii, cand drumurile vor fi gestionate probabil din 3 parti?! Si problema e ca PIINIS isi declara impotenta in conferinte de presa si ca pentru 2014 nu vom inaugura nici un tronson de autostrada!

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Buna ziua,

    Va laud initiativa de aface o analiza pertinenta asupra noii taxe dedicata infrastructurii, dar m-am oprit din citit la jumatatea articolului pentru ca este una sa pleci de la date aproximative si alta sa folosesti date aberante cu privire la costurile pe kilometru:
    „conform Ziarului Financiar, costa 23 de milioane de euro”
    Exista date publice suficiente pentru autostrazile construite in Romania, mai ales cele de pe Coridorul IV, care arata ca aceste costuri sunt undeva la 5-7 milioane/km (medie ce include si tunel si viaduct si pod). Se gasesc pe site-ul CNADNR.
    Si daca autostrazile ar fi construite integral de la buget, fara sa fie pe coridoare europene, tot nu s-ar ajunge la 23 mil/km pentru ca precedenta guvernare a introdus standarde de cost ce nu mai pot fi depasite. Ele sunt mult inferioare cifrei precizate de ZF.
    Nu in ultimul rand, trebuie spus ca nu exista nicio precizare in proiectul de lege care sa spuna ca banii suplimentari din acciza se vor duce la infrastructura. Eu nu am gasit decat declaratii politice care nu ofera nicio garantie. Practic o sa ne ia banii si o sa-i dea pe ce vor ei…

    • Aparent e corecta suma :)
      De ex, argumentele impotriva autostrazii Pitesti-Sibiu zic ca o sa coste cam 3,2 miliarde EUR, la o distanta de aproximativ 140Km inseamna cam 22,7mil/km.
      Nota: distanta calculata de Goolge Maps cu trecere prin Rm-Valcea de unde se termina A1 la Pitesti (44.895769, 24.845581) pana la intersectia E68/E81 de langa Sibiu (45.695629, 24.250946)

      Pt mine altceva e un mister, de ce se doreste taxa pe bucatile Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta, ambele terminate de mult? Banii luati pe vigneta ar trebui sa fie folositi la mentenanta autostrazilor, si restul varsat in alte bugete.

      • Da, doar ca noi suntem mai destepti de atat. Pitesti-Sibiu are un cost estimat de 1.7 mld Euro (http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/am-facut-calculul-autostrada-care-taie-muntii-scoasa-la-jumatate-de-pret-188805.html). Si aceea este o autostrada foarte dificila la care se ajunge la un cost mediu de 14.5 mil/km.

        Cat despre costurile de mentenanta la autostrazi, acestea sunt foarte mari, iar Bucuresti-Pitesti are nevoie mare de reparatii. Dar argumentul lor este unul care tine de concesiunea Centurii de Sud a Bucurestiului. Dorinta Guvernului (exprimata in documentele prin care s-a facut cererea de oferta pentru PPP) este sa ofere A1 Bucuresti-Pitesti si A2 Bucuresti-Constanta celui care se va obliga sa construiasca Centura pe partea sudica.

        Ei bine, centura asta e prea mica pentru a fi profitabila si mai mult de atat, este posibil sa nu poata fi taxata. Are multe iesiri si intrari si taxarea ar face ca masinile sa foloseasca tot orasul sau Centura de Nord. De aceea, cine se angajaza sa o faca primeste practic Pitesti – Constanta si are sanse sa faca bani.

  2. Domnule,

    Credeam ca v-ati lamurit ca este un guvern de mincinosi si incapabili!
    Nu stiu sa socoteasca, au obtinut prin frauda diplome/certificari si este clar ca pe speta indicata de Dvs. banii nu se vor aloca pentru drumuri…

    Sinstru, ca in Kafka!

    Singura certitudine este ca toate aceste balbe vor trebui sa fie explicate transparent catre IMF!
    Nu poti minti la nesfarsit!

    Pe de alta parte, legea din RO ii face responsabili pentru modul in care planifica si cheltuiesc banii!

  3. Daca se va continua aceasta abordare, in cazul Romaniei eronata vom avea putin, prost si scump. Solutia consta in schimbarea „filosofiei”: nu contractarea executiei, ci concesionarea serviciului (in acest caz circulatia in conditii de autostrada) in conditii specifice si pe o durata suficient de mare ca sa poata fi amortizata investitia. Daca serviciul corespunde unei nevoi sociale reale sistemul va fi fezabil.

Lasă un răspuns la Mihai Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Aterizarea forţată a unui avion de pasageri Il-18 în Cipru şi fenomenul globalizării (24 februarie 1962)

Când se mai întâmplă să citesc studii privind globalizarea şi despre zgomotoşii critici ai acestui fenomen, gândul îmi zboară către un incident...

Suveranitatea economică: între sloganuri și realități

În discursurile unor politicieni și în scrierile unor jurnaliști și economiști români, este prezent adesea sloganul suveranității economice. Concepția economică exprimată de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.