vineri, martie 29, 2024

În 2023 putem să ne îndeplinim scopul de a fi membru-gazdă în ELI-ERIC. Interviu cu Nicolae Mărginean, actualul director al Institutului de Fizică Nucleară

Pe 5 mai, Comisia Europeană a aprobat înființarea Consorțiului European de Infrastructură de Cercetare ELI (ELI ERIC), fără România. Era un eșec anunțat. Practic ușile ne-au fost închise din 2019. Cauza principală a fost ”rezoluționarea” contractului pentru sursa gamma cu asocierea EuroGammaS. Partenerii europeni au considerat ca proiectul din România are întârzieri prea mari. Există șanse de a recupera terenul pierdut? Nicolae Mărginean, actualul director al Institutului National pentru Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei, explică situația actuală și modalitățile de rezolvare.

Nicolae Mărginean

Care au fost motivele și cauzele pentru care România nu a fost primită in ERIC în mai 2021? România a fost lăsată complet pe dinafară, nici măcar statut de observator nu a primit.

Principala cauză, din ceea ce știu eu, este neînțelegerea, care a ajuns în justiție, cu asocierea EuroGammaS. Această asociere câștigase un contract comercial pentru construcția și livrarea unui sistem de fascicul gamma de înaltă rezoluție. În 2018, acest contract, după multe tevaturi, a fost rezoluționat unilateral de partea română. Rezoluționarea e un termen juridic apropiat de reziliere, dar are un înțeles ceva mai particular. Faptul că am ajuns în justiție cu institute de cercetare majore din Europa nu ne-a ajutat în niciun fel. Bineînțeles că faptul acesta a fost interpretat de ceilalți membri ai actualului ERIC ca fiind o sursă de întârziere pentru proiect și au decis să continue aplicația fără să mai aștepte după România. De aceea n-am fost incluși în aplicație. Nefiind incluși în aplicație, la aprobare evident că nici acolo nu eram și asta e situația în momentul de față. O problemă dificilă din punct de vedere, să zicem, politic, politică a științei sau politic propriu zis, care e în curs de rezolvare. Trebuie s-o rezolvăm și lucrăm să rezolvăm această problemă.

Sursa Gamma a fost singura problemă pe care am avut-o?

Nu știu dacă a fost singura problemă pe care am avut-o, dar a fost în mod sigur o problemă foarte importantă. A mai fost, probabil, și interacțiunea cu ceilalți membri ai ELI-DC, eu n-am fost de față să văd lucrurile astea, la acel moment nu participam la discuțiile cu pricina.

Ne-am obișnuit ca în România să se întâmple tot felul de lucruri reprobabile, la scară mai mare sau mai mică, dar nimeni nu plătește pentru ele. Vina se evaporă, se disipează. Totuși există niște vinovați pentru această situație cu laserul? Vina nu e ceva ce pluteste așa, în aer, ca un balon.

Ce pot să vă spun e cine avea putere de decizie în acel moment și a luat deciziile de care suntem afectați în prezent. La acea dată, directorul institutului nostru, directorul de proiect ELI-NP și înalt reprezentant al României pentru ELI era academicianul Zamfir.

Au apărut elemente noi în aceste luni, de la plecarea domnului Zamfir, în negocierile cu ERIC?

Foarte multe, pentru că am reluat discuțiile, începând cu septembrie 2020. Am găsit în ELI-DC și în ceilalți parteneri dorință de dialog, dorință de soluționare și de a continua pentru atingerea unui țel care, suntem de acord, că este țelul comun de a avea ERIC în final cu toți trei pilonii înăuntru. Am făcut progrese, recâștigăm bunele relații și vom recupera și formal situația. La nivel științific cred că deja suntem într-un stadiu foarte avansat.

Dați-mi detalii. Ce înseamnă la nivel științific?

Aici trebuie separate lucrurile. ERIC-ul presupune o guvernanță comună. La nivel științific înseamnă să asigurăm funcționarea facilităților, fiecare pe a lui, și să colaborăm pe probleme care sunt comune. Lucrul ăsta se poate întâmpla, se întâmplă. Nu avem limitări pe partea științifică să interacționăm cu ceilalți doi piloni. Avem sprijin din partea ELI-DC în acest moment, sau a ERIC-ului în viitor. În plus, suntem parte într-un proiect european gândit să facă trecerea de la faza de construcție la faza de operare pentru toți trei pilonii, astfel încât să fie definite și agreate politicile și regulile de funcționare ale viitorului ERIC. România, IFIN-ul e parte în acest proiect care se numește IMPULSE, avem o colaborare foarte bună cu ceilalți membri și suntem în aceeași barcă.

Și pe plan politic?

Am înțeles că vor urma contacte la nivel de ministru, poate au existat și anterior, aici cred că altcineva poate să vă răspundă. În ce ne privește pe noi, trebuie să asigurăm partea științifică, partea tehnică și ne facem datoria și o asigurăm cu bine.

Dar puteți să ne spuneți câteva detalii despre cum au decurs negocierile cu ceilalți membri ai ERIC?

Au fost câteva întâlniri, n-aș putea spune că au fost rele. Bineînțeles, fiecare parte și-a susținut punctul de vedere. Cu o aplicație deja depusă la Comisia Europeană era cam târziu pentru România să încerce modificarea acesteia și apoi redepunerea, dar avem toate perspectivele să intrăm ca observator fondator după înființarea ERIC-ului, după ce va apărea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și până în 2023, când e de fapt finalul oficial al proiectului de investiție ELI-NP, să atingem scopul inițial de a fi membru-gazdă al unei facilități ELI în ERIC-ul care tocmai s-a constituit.

Am văzut declarația domnului Costoiu, fost ministru al cercetării, potrivit căruia,  citez „România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al lui Extreme Light Infrastrutcure Delivery Consortium – European Research Infrastructure Consortium”. Ați putea comenta această afirmație?

Aș porni cu precizarea că e un amestec de termeni.  Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium este o asociație care s-a creat, dacă mi-aduc bine aminte, în 2012. România este membru fondator al acestei asociații de atunci. Această asociație își va înceta funcționarea odată cu intrarea în funcțiune a ERIC-ului, adică a European Research Infrastructure Consortium. Într-adevăr, nu suntem membru-fondator al ERIC-ului, al celei de-a doua, dar suntem membru-fondator al primeia. Vom fi, în curând, sper, observator-fondator al ERIC-ului și apoi vom accede la statutul de membru-gazdă, asta este noțiunea precizată în statutul ERIC-ului.

A apărut zilele trecute un interviu în Republica.ro cu directorul ELI-DC, în care acesta lăsa cumva ușile deschise pentru o viitoare colaborare în ERIC.

Da, e vorba de domnul Allen Weeks, directorul ELI-DC în acest moment, și va continua în ELI-ERIC. Colaborăm foarte strâns cu ELI-DC și, implicit, și cu dumnealui. Am citit acel interviu, este foarte bine documentat și afirmațiile sunt, într-adevăr, corecte. România are ușă deschisă pentru intrarea în ELI-ERIC, la momentul oportun, evident, și a contat foarte mult restabilirea bunelor relații, pe care le-am pus în practică începând cu septembrie 2020.

Să vedem cum stăm cu rezolvarea problemei cu sursa gamma. Ce dezvoltări au avut loc în litigiul cu consorțiul EuroGammaS?

Aici trebuie să fac niște precizări. Proiectul nostru, ELI-NP, proiectul de investiții, are două componente: laseri de mare putere, care sunt în momentul de față instalați și funcționali și o sursă de radiație gamma, bazată pe retroîmprăștierea fotonilor pe electroni rapizi. Inițial contractul pentru construcția și instalarea sursei gamma a fost câștigat de această asociere numită EuroGammaS. Au apărut necazurile, contractul a fost rezoluționat, în momentul de față există un alt contract, cu o firmă americană Lyncean Technologies și construcția celei de-a doua versiuni de sursă gamma pentru proiectul ELI-NP este în curs. Am rămas cu problema litigiilor cu asocierea EuroGammaS, litigii care au ajuns în justiție și tot începând cu toamna anului trecut am demarat discuții cu această asociere pentru a găsi o soluție care să fie în avantajul ambelor părți și să închidă toate litigiile care au ajuns în justiție. Am identificat împreună o soluție tehnică cu valoare științifică, pe care intenționăm s-o punem în practică, și anume să folosim echipamentele deja livrate, și subiect de litigiu în justiție, pentru construcția unei noi infrastructuri de cercetare în IFIN-HH, de fizică nucleară, care să producă fascicule radioactive. E o idee inovativă, e complementară cu alte idei de fizică nucleară în Europa, cu valoare științifică foarte ridicată. Construcția acestei infrastructuri de fascicule radioactive presupune o finanțare care nu e atât de mare ca aceea a proiectului ELI-NP, ci e gestionabilă, e fezabilă. Având acest obiectiv, în momentul de față, temporizăm acțiunile în instanță, astfel încât să putem ajunge la soluționarea amiabilă a tuturor proceselor, să obținem o finanțare pentru noua investiție și să aducem în România prima infrastructură de producere a fasciculelor radioactive. Eu cred că am identificat o soluție care ne pune în avantaj pe toți cei implicați în această situație neplăcută în care am ajuns.

Practic, o sa fie atunci două surse Gamma?

Nu vor fi două surse gamma, va fi una singură – cea construită de Lyncean Technologies. Echipamentele livrate de EurogammaS sunt în marea majoritate componentele unui accelerator de electroni și se potrivesc foarte bine pentru un alt tip de utilizare, la producerea de fascicule radioactive. Infrastructura de producere a fasciculelor radioactive pe care o avem în vedere în IFIN-HH în colaborare cu EurogammaS este cu totul alceva decât sursa gamma, va furniza ioni grei instabili pentru studii de fizică nucleară și potențiale aplicații în medicină.

Din ce bani va fi platită sursa Vega, produsă de americani?

Pentru sursa gamma contractată cu Asocierea EurogammaS erau prevăzute aproximativ 67 milioane de euro. După rezoluțiunea contractului au rămas necheltuite aproximativ 30 de milioane, care împreună cu penalitățile încasate de la EurogammaS au fost folosite pentru achiziționarea sursei VEGA. Pe de altă parte, faptul că echipamentele livrate de EurogammaS sunt deja produse și plătite face mult mai ieftină construcția unei infrastructuri de producere a fasciculelor radioactive în România și vrem să ne folosim de acest avantaj.

Când o să fie funcțional ansamblul acesta al laserului?

Laserii de mare putere sunt funcționali și acum.

Și ce cercetare se face pe această structură?

E vorba de cercetări, cumva, de frontieră, pentru că modul de a folosi în cercetare laserii de mare putere e în continuare în dezvoltare. E vorba de procese de accelerare, am reușit deja accelerarea de electroni, se încearcă accelerare de ioni grei, se încearcă producere coerentă de raze X, lucruri care sunt de interes științific și, într-un fel, ne permit să învățăm cum să folosim în continuare aceste aparate extrem de avansate pe plan mondial în acest moment. Sunt lucrurile pe care le fac și alții care au laser de mare putere. Avem avantajul puterii de 10 peta-wați care poate fi atinsă și s-a demonstrat că poate fi atinsă la ELI-NP. Avem oarecum un primat pentru o anumită perioadă de timp pe care va trebui să-l folosim inteligent, adică să facem cât mai multe experimente cu putință câtă vreme suntem cu aparatul cel mai bun. Evident, tehnica și știința evoluează și n-o să putem menține la infinit acest statut, să punem în valoare avantajul când îl avem.

Și cum va fi finalizat proiectul ELI de acum înainte? Care sunt costurile estimate de operare și mentenanță? Există vreo problemă cu acele costuri de mentenanță…

Haideți să le luăm pe rând. Costurile de operare și mentenanță a ELI-NP, în momentul de față, sunt 20 de milioane de euro pe an. Sunt lucruri cunoscute, au fost spuse și trimise rapoarte către minister de multă vreme, iar după instalarea sursei gamma costurile se vor ridica la 28 de milioane de euro pe an. În momentul de față, ELI-NP este inclus în lista Instalațiilor și Obiectivelor Speciale de Interes Național pentru cercetare, așa numita lista IOSIN, și finanțarea pentru mentenanță și operare se face prin această linie de finanțare. Ce pot să spun e că un lucru similar se întâmplă și în Cehia și Ungaria, pentru că în perioada care face trecerea de la faza de construcție la faza de operare regim, costurile de mentenanță și operare sunt asigurate de țara gazdă. Deci România trebuie să-și asigure costurile indiferent că e membră sau nu în ERIC. Partea nu tocmai grozavă este că alocările financiare de până acum nu ne prea permit să acoperim aceste costuri. Am semnalat acest lucru ministrului Teleman și avem asigurări că vom primi finanțarea la nivel corespunzător, astfel încât să putem asigura operarea și mentenanța laserilor de la ELI-NP fără probleme în acest an.

În ceea ce privește firma Thales, înțeleg că sunteți la zi cu plata

N-avem datorii la Thales.

A fost o destul de mare dezbatere despre faptul că memorandumul către ELI Delivery a fost trimis foarte târziu, practic în ultima clipă, când nu mai avea cine să-l citească. Cum s-a ajuns la această situație, știind ce probleme au avut în trecut?

Memorandumul, ca să fie aprobat de Guvern, trebuia propus de Ministerul – la acea data – Educației și Cercetării. Și au fost discuții privind ce e oportun sau nu pentru România, cert este că echipa coordonată de dl. Ciuparu a venit târziu cu o versiune care să fie promovată într-o ședință de guvern. O afacere practic din Ministerul de atunci al Educației și Cercetării sau Ministerul Cercetării pentru că s-a ajuns la începutul lui februarie, lucrurile sunt destul de neclare, care minister era în acțiune în momentul acela. Da, era echipa coordonată de domnul Ciuparu care a venit târziu cu un text care să poată fi băgat în ședință de guvern.

Știu că a existat un fel de control al Ministerului Educației privind activitatea de la ELI-NP. Există un raport al acestui control? Ce nereguli au fost constatate?

A fost un control la IFIN-HH, adică la tot institutul, nu neapărat specific pentru ELI-NP. O echipă de control din partea Ministerului Educației și Cercetării, au făcut un raport, au punctat acolo neregulile pivind contractul, statutul fostului director, care n-avea – conform legii – acordul Consiliului științific, ar fi trebuit să se pensioneze, sunt mai multe concluzii în acel raport. Nu privește niciuna vreo neregulă la ELI-NP.

Oricum, ar trebui reținută ideea generală că am găsit o situație dificilă, în a doua jumătate a anului trecut, am făcut progrese foarte mari, poate nu atât de mult făcute publice în presă, dar am făcut aceste progrese și rezultatele se vor vedea în curând. Se văd deja la noi în institut, se vede percepția pe care o au partenerii europeni despre noi și probabil veți avea vești bune în curând și pentru articole de presă. (a consemnat Lucian Popescu)

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. As dori sa stiu daca sursa facuta de Lyncean Technologies are aceleasi specificatii tehnice cu cea care trebuia facuta de consortiul EGS. Se vor putea face cu noua sursa experimentele planificate initial pentru a fi realizate cu sursa EGS?
    Si inca o intrebare conexa. De ce sunt un secret atat de mare specificatiile tehnice ale sursei Vega? Aici ma refer in special la caracteristicile fasciculului pe care urmeaza sa il produca. Acesti parametri nu ar trebui sa fie tinuti la secret, pentru ca in functie de ei cercetatorii vor putea sti ce experimente sunt sau nu posibile.
    Din cate se aude de la foarte multe voci pe platforma Magurele, secretul este tocmai pentru ca cele doua surse au output foarte diferit, lucru care ar face imposibile unele experimente planificate initial. Sper sa comenteze cei in masura aceste aspecte.

    • Am vazut specificatiile ambelor surse, diferentele nu este atat de mare pe cat se vorbeste. GBS-ul statea teoretic mai bine la brilianta, dar repet: TEORETIC. VEGA se va construi si va fi livrata in parametri, fiind vorba de o companie privata; deja au inceput livrarile primelor componente.

      • De ce nu se fac publice aceste specificatii? Hai sa le vedem toti, ca asa pe cuvantul cuiva care scrie sub pseudonim, foarte posibil angajat la ELI-NP, nu merg prea departe. Nu mi-o luati in nume de rau, dar motivul este ca unii de la ELI-NP au mintit de prea multe ori deja. Deci, puneti-le pe masa. Nu intreaba nimeni detaliile de constructie care pot fi secrete profesionale pentru Lyncean. Vreau sa vad doar ce s-a cerut de la ei: o sursa care sa produca fascicul gamma cu ce caracteristici?
        Ar fi mult mai simplu si mai onest sa clarifice aceste aspecte cu actele in fata si daca cele doua surse produc rezultate similare, in avantajul ELI-NP.

  2. Interesant. Un interviu in care nu apar: tratarea cancerului, reciclare deseuri radioactive, 10-20% din puterea Soarelui si altele.
    inteleg ca nu sunt datorii catre Thales, dar sunt prevazuti bani pentru a asigura functionarea laserului anul acesta? Ca doar Thales opereaza sistemul laser, ca unii o ard cu bisericile in loc sa puna mana si mintea sa se specializeze in functionarea sistemului laser…
    Ce se intampla cu pionii domnului Zanfir? Mai sunt la conducerea departamentului Eli?
    Multa bafta in continuare pentru a pune pe picioare ideile.

  3. E destul de clar ca Romania, mai ales statul roman, nu e in stare de nimic. Nu va mai faceti iluzii, Romania nu va avea ceva functional vreodata. De ce? Fiindca votantii romani iubesc hotii si ii sustin indiferent de ce fac sau nu fac.

    • „De ce? Fiindca votantii romani iubesc hotii si ii sustin indiferent de ce fac sau nu fac.”
      POTRIVIT ACESTEI LOGICI , desfințarea definitivă a poporului român VOTANT s-ar impune INDUBITABIL ! Vă dați sema ce vorbiți ?? Asta ca să mă dumiresc și eu definitiv dacă merită sau nu, să fiu român ,mai înainte de mă decide să ma izolez pe INSULA PASTELUI…CAILOR !

  4. nu se pune problema cu putem. Ai un mandat, ai un scop. Daca nu te poti tine de plan, iti dai demisia si spui de ce. Asa ai o sansa sa iesi cu un nume, altfel, esecul te va pune pe acelasi nivel cu ospatarita de la Apele Romane.

  5. Sumele mentionate in articol nu sunt mari nici macar pentru PIB-ul Romaniei. Numai ca bugetul cercetarii este atat de mic incat ele devin destul de mari. Toate guvernele , de toate orientarile politice nu au facut altceva decat sa distruga sistematic cercetarea din Romania, atata cat mai era. In ultimii 10 ani toate institutele de cercetare isi mentin linia de plutire prin credite bancare pana in luna aprilie cand apar primii bani de la buget. Unde s-a mai auzit asa ceva in UE? Cum vine un nou guvern fie desfiinteaza Ministerul Cercetarii si il uneste cu cel al Educatiei, fie il reinfiinteza, lucru care creeaza alte disfunctionalitati majore. Mai sunt n-alte probleme despre care s-a scris pe Contributors. Marele schior de la Cotroceni spune ca cercetarea e prioritate nationala, la fel si premierii Romaniei. Numai ca principala grija a tuturor guvernelor Romaniei este sa isi satisfaca financiar clientela politica si ce mai ramane…se arunca ici si colo. De accea bugetele Min.Educatiei, Cercetarii, Sanatati sunt diminuate. In 2020, cand a inceput pandemia bugetul prevedea o reducre cu 20 la suta a bugetului min.Sanatatii!
    In acest context ,era clar ca o infrastructura ca laserul de la Magurele este cu mult peste nivelul actual al fiinantarii de aici, nu avea specialisti, nu avea manageri de calitate pentru astfel de infrastructure. E mare lucru ca s-a facut ce s-a facut pana acum aproape din nimic….in Magurele , in judetul Ilfiv, oras care in proportie de peste 70 la suta nu are trotoare, canalizare, apa curenta si unde poti fi atacat pe strada ziua de caini vagabonzi. Drumul pana aici din Bucuresti pe o singura banda de mers este presarat de gropi, praf, camioane grele. Uram success acestei infrastructuri, are sanse sa reuseasca pana la urma impacand si capra si varza, adica europenii vor lua banii ce li se cuvin, americanii pe ai lor, si noi dam mai departe bani pentru mentinerea infrastructurilor.

    • Cred ca e bine sa nu exageram cu utilatile publice din Magurele. Situatia nu mai este chiar asa de rea; iar daca nenea Narcis ar rezolva cu trotuare o strada; sa zicem Marasesti; 100%, ar fi ca si cum Neo ar fi luat pilula albastra. In ultimii ani situatia din Magurele s-a schimbat dramatic fata de acum 10 ani, poate si datorita programului ELI (ca e buna la ceva naratiunea cu 10-20% din puterea Soarelui aplicata la ponta&co). Da, toata lumea vrea ca platforma Magurele sa fie un adevarat Laser Valley :D , dar mai intai trebuie „materialu” pentru a schimba totul.

      • Pana cand se hotareste primarul sa faca ceva cu trotoarele au loc periodic accidente cu pietoni care merg pe carosabil, in special batrani. Mamele cu copii in carucior se plimba pe strazi, unde la jumatate de metro de ei gonesc automobile si camioane. Sigur, o parte din Magurele are trotoare in centru si spre marele laser. Dar in rest , nu prea. Pe scurt cine a fost si a lucrat la mari infrastructuri, sa zicem la Darmstadt, Saclay etc. poate face o comparative cu ce vede acolo si ce vede aici incepand cu drumul de la aeroport pana in Magurele care in zilele bune se parcurge cu masina intr-o ora jumatate,-doua, in aglomeratie si printre gropi aflate chiar si in centru. Da, Magurele e un loc placut de locuit pana la urma, dar ca infrastructura e departe de ce ar trebui sa fie pentru oras al stiintei. Dovada e ca marea majoritate a celor care lucreaza in cercetare in Magurele, stau in …Bucuresti. Vedeti mari savanti mergand pe langa masini, cu caini pe urma lor , strabatinad cu masinia drumuri cu hartoape? Sigur s-au facut progrese si aici,dar pana la urma Magurele arata la fel ca si interesul guvernului pentru stiinta, adica precar .

  6. Este usor sa dati vina pe dl. Ciuparu sau pe dl.Zamfir, fara sa prezentati argumente serioase care sunt solide. Reamintim faptul ca un minister este condus de catre un ministru, implicit guvern, si ca orice secretar de stat poate fi evaluat sau schimbat in orice moment de timp. De aici tragem concluzia ca nici pe la minister nu s-a dorit sa se relanseze cercetarea din Bucuresti-Magurele. De altfel vedem in fiecare zi ca scopul este sa se externalizeze toata cercetarea de la noi si sa fie importata din „vest”, intr-un mod similar cu distrugerea industriei din anii ’90. Mai sunt cateva intrebari fara un raspuns concret:
    1) De ce EuroGammaS a „inventat” niste cerinte aberante pentru a justifica intarzierile? De exemplu contractul cu americanii merge conform planului, nu trebuie nici cladirea sa fie modificata, nici podeaua sa fie plata, se poate „monta pianul in panta fara nicio problema”.
    2) De ce am fost obligati sa construim cu consortii din Uniunea Europeana si nu putem sa alegem constructorul fara sa fim taxati prin neincluderea in ERIC? Se pare ca neincluderea ELI-NP in ERIC este o „taxare” a faptului ca am reziliat contractul. Sunt cateva tari care au fost incluse in ERIC fara o infrastructura dedicata cum este cea din Magurele. Neincluderea in ERIC nu tine de stiinta si este legata mai mult de politica si de circuitul fondurilor, lucru de neacceptat intr-o comunitate cum este cea europeana. De altfel, Bulgaria a fost inclusa in ERIC fara sa aiba o infrastructura de cercetare dedicata cum este centrul ELI-NP, toata treaba ne aduce aminte de vremurile sovietice.

    • Era de asteptat sa apara si teoriile conspirationiste pe aici. „…vedem in fiecare zi ca scopul este sa se externalizeze toata cercetarea de la noi si sa fie importata din „vest”…” Pai de aia s-a acceptat construirea ELI-NP in Romania? O sa spuneti ca si esecul era programat dinainte si dl. Zamfir e marea victima a acestei conspiratii.
      1. -> Este sursa Lyncean identica cu cea EGS? De ce ascund cei de la ELI caracteristicile fasciculului sursei Vega? De ce nu sunt publice? Sa nu vada lumea ca output-ul va fi diferit? Poate ma insel, dar asta-i vorba pe platforma. Pentru a lamuri insa dilema, aceste specificatii pot fi usor facute publice. Nu intreb caracteristicile sursei, care pot fi secrete ale Lyncean, ci care sunt parametrii output-ului acelei surse conform contractului. Deci, surse diferite, cerinte diferite.
      2. -> Serios? Intelegeti catusi de putin cum e treaba cu acest ELI ERIC? Toate tarile incluse in ELI ERIC pot face stiinta/propune experimente in cele doua facilitati si platesc parte din cheltuielile de operare pentru utilizarea lor. Deci, e absolut normal sa fie incluse alte tari dispuse sa puna banul jos si sa propuna experimente.

      • Da, dar logica ta are o fisura, atunci de ce a fost dat afara ELI-NP din ERIC? Este extrem de umilitor avand in vedere ca am fost primii care am demarat proiectul. Si in privinta finalizarii nici celelalte doua centre nu sunt gata. Din pacate teoriile conspiratiei functioneaza si sunt mai actuale decat oricand. Da, EU a vrut construirea facilitatilor in Est, dar iata ca acu pe noi ne-au dat afara. Asta cum se mai explica legat de intentiile Europei?

        • Gasiti aici raspunsul:
          https://www.contributors.ro/despre-eli-np-sau-cum-se-ambiționeaza-romania-sa-piarda-25-de-euro-milioane-pe-an/
          Toate esecurile managementului din Romania a facut partenerii straini sa isi piarda increderea si sa nu mai doreasca sa aiba de-a face cu noi. In 2019 Corina Cretu, Carlos Moedas si ceilalti parteneri interesati au negociat o cale de rezolvare a conflictului cu EGS in care ni se cerea sa ne angajam ca tara ca vom remedia problemele. Ulterior negocierii si semnarii documentului de catre toti ceilalti parteneri, acel document a ajuns pe masa dlui. ministru Hurduc. Dintre toti cei care au participat la negocieri Romania a fost singura care nu l-a semnat. In aceasta discutie de pe facebook, in comentarii, fostul ministru Hurduc confirma ca nu a semnat acel document:
          https://www.facebook.com/hurducnicolae/posts/637892393823976
          Am documentul si vi-l pot trimite pe email, ca aici nu pot atasa fisiere.

        • Scrie negru pe alb in hartii oficiale de ce ELI nu a fost acceptat in ERIC. Scrie negru pe alb si in acest articol. Da, este umilitor, dar taica Zamfir trebuie sa stie mai bine de ce EU ne-a dat afara tocmai pe noi. Daca iesim din dacopatismele pavel corutiene in care s-a afaundat ELI-RO in ultimii 2-3 ani cred ca se vede clar unde sunt problemele.
          ELi-Alps a inceput sa functioneze din 2019, iar ELI Bemalines tot deschide laboratoare conexe facilitatii care au rezultate. Cate laboratoare sunt functionale PE BUNE la ELI-RO? Cat din rezultatele cu care se tot lauda ELI_RO sunt obtinute in laboratoarele din cadrul faciliatii ELI-RO?
          Europa fost bine intentionata, pana cand au luat-o pe aratura ai nostri.

    • Bravo, voi contractati companii americane, chinezesti, etc pe banii contribuabililor din vestul continentului (care platesc de zor taxe grase pentru reconstructia economiilor noilor membri din Est). Cam atat despre fudulie si solidaritate (soricul gros este putin zis).

      https://romania.europalibera.org/a/de-ce-a-fost-exclus-laserl-de-la-magurele-din-consortiu-european/31248031.html

      P.S. Imi pare rau sa spun, dar tind tot mai mult sa cred ca Romania va intra intradevar in randul membrilor familiei Europene numai dupa ce „fudulii” formati in sanul PCR vor parasi scena.

    • 1) Cerintele alea aberante au fost furnizate in caietul de sarcini facut pentru ea. Si nu sunt aberante in sine, ca daca pui pianul in panta si ii cade capacul peste degete pianistului, adio concert. Evident un ingenios mioritic ar prinde cu doua cuie capacul ala nenorcit, dar ce sa vezi , dupa ghintuire pianul suna ciudat. Evident noii contractanti stiu problema si pot face de la inceput sistemul pe cladirea „as built”.
      2) Hai sa fim seriosi, erau bani UE. Daca nu era posibil de facut in EU, atunci accepta si altceva, De ce tot credem noi ca putem intarzia in nestire, ca poti face lucrurile prost mereu si nu se intampla nimic?
      La noi asa e, dar altii mai merg si pe principiul „fa intai ce-ai zis ca faci” si apoi esti considerat serios. Hai sa avem 20 PW pe bune, sursa gamma pe bune si intram si in Cericul ala. Daca umfli baloane cu aer in nestire, se mai si sparg, nu?

  7. Adevarul este ca strainii ne doresc chiar mai putin decat ii dorim noi pe ei. Sunt destule probleme cu cercetarea si in „vest”. Oferim doar cateva experiente personale sau discutate cu colaboratorii. Ideile se fura si in vest chiar la institutii de prestigiu din top 10 mondial. Un coleg i-a aratat cateva rezultate altui coleg care nu parea prea interesat, iar peste cateva saptamani a vazut rezultatele aparute pe arxiv. Ca si la noi, pe articolele din revistele de top mai apare cate un autor care nu a contribuit cu nimic, doar pentru ca da bine la editor si la referenti. Articolele scrise cu afilierea de Magurele sunt sistematic respinse pe motiv ca, citez, „intitutul tau nu este prea cunoscut si nu are credibilitate”. Intr-o colaborarea cu unul din institutele noastre romanii au fost invitati la colaborare doar pentru ca un astfel de partener poate sa aduca puncte in plus deoarece Romania este o tara in curs de dezvoltare, dar nu au fost prinsi deloc la masa discutiilor pentru propunerea experimentelor, sau pentru analiza si interpretarea rezultatelor. Din pacate exemplele pot continua, trebuie sa fim uniti si sa nu ne uitam mereu „peste gard” si sa asteptam sa se rezolve problemele de la sine.

    • Domnule Andrei, in cadrul proiectelor de cercetare exista contracte de confidentialitate atat intre institutii cat si la nivel intern, intre membrii echipelor de cercetatori. Daca pe unul din colegii dvs chiar la luat gura pe dinainte (asa, la o bere) este treaba lui, data viitoare va fi mai prudent. In rest, vechea lozinca cu „strainii sunt de vina”, victimizarea cea de toate zilele si lacrimile de crocodil aduc „zero” benificii.

  8. Un eșec major pentru tot ce înseamnă potențialul de cercetare – creativitate din RO . Nimeni nu poate ascunde și minimaliza acest recul ale cărui repercusiuni vor fi resimțite decenii la rând . Cineva e totuși vinovat pentru ce s-a întâmplat ȘI SE ÎNTÂMPLĂ ! O desconsiderare disprețuitoare și de nivel și mai înalt la adresa intelighenței românești nici nu se va întâlni. S-a ajuns la apogeu .

  9. Din interviu (si nu numai) se intelege ca se vor folosi componentele livrate de EGS pentru a se monta un alt dispozitiv: un accelerator de ioni radioactivi in loc de accelerator de electroni + laser + zona de imprastiere laser-electroni aceclerati pentru producere de radiatie gamma. Apar cateva probleme aici:
    1. Din punct de vedere tehnic, nu este chiar acelasi lucru sa accelerezi electroni sau ioni grei.
    2. Producerea de ioni radioactivi accelerati s-ar putea sa necesite foarte multe aprobari si para-aprobari (CNCAN, dar probabil ca nu numai). Amintiti-va de toata saga cu Apele Romane de la inceputul proiectului. A propos, sursa geotermala de energie functioneaza sau nu? am mai intrebat, niciun raspuns.
    3. Din punct de vedere financiar, inseamna ca s-au folosit banii de la proiectul ELI-NP pentru finantarea (macar partiala) a unui alt dispozitiv, care nu figura in proiectul initial (nici in studiul de fezabilitate, nici in avizarile si para-avizarile JASPERS, DG Regio etc. etc.). Am dubii ca banii europeni pot fi deturnati atat de usor. Cine este familiarizat cu proiectele europene stie ca este foarte greu sa se schimbe destinatia unor sume alocate.
    4. Exista vreo echipa cristalizata in jurul noii facilitati de accelerare de ioni radioactivi? si nu numai utilizatori, ci oameni care chiar se pricep la fizica acceleratorilor, radioprotectie etc.
    5. Pana atunci, ni se tot spune ca laserul este functional. Da, probabil, au fost mai multe sesiuni in care s-au tras niste pulsuri de 10 PW. Ce se face cu aceste pulsuri? Intelegeam din presa ca de mai mult de un an zona de 100 TW este singura functionala si unde s-au pornit experimentele. Intre timp, n-am auzit de niciun rezultat stiintific. In orice caz, pe site-ul facilitatii nu figureaza niciun Highlight. Ar fi trebuit sa ni se spuna si care este stadiul zonelor experimentale de 1 PW si de 10 (sau 20) PW, unde ultimele stiri de pe la mijlocul anului trecut erau ca se monteaza camerele de interactiune, desi proiectul ELI-NP s-a incheiat.
    6. Privind Lyncean Technologies (LT), nu va faceti prea multe iluzii. Este un start-up californian care probabil ca vrea sa livreze componente dezvoltate la proiectul T-REX de la Lawrence Livermore Natl. Lab., proiect care nu s-a mai realizat. De pe site-ul LT aflam ca start-up-ul a fost creat in 2001 ca sa dezvolte surse de tip sincrotron compacte, dintre care au realizat una, instalata la Munchen. Nu stiu ce putere are aceasta companie (mai degraba mica) sa dezvolte sursa VEGA. Mai vorbim. Pana in 2023 nu mai este mult. Deocamdata, sunt extrem de sceptic.
    7. Sunt convins ca ceea ce au livrat cei de la EGS nu avea cum sa functioneze. Asa cum am afirmat de mai multe ori, dat fiind ca era vorba despre dezvoltarea unui dispozitiv (mare) care nu mai fusese realizat niciunde, ar fi trebuit ca prin contract cineva de la beneficiar (IFIN-HH) sa fie in contact permanent cu EGS si sa urmareasca testarile si progresul montarii instalatiei. Acest lucru se pare ca nu s-a facut. Doar s-au trezit cu niste cutii in care nu se stia ce se afla (si nici nu se stia daca au venit toate, dixit Acad. Zamfir) si cu cei de la EGS care spun ca shapa este inclinata, ceea ce ar trebui sa nu fie nicio problema: electronii pot fi accelerati in orice directie fata de campul gravitational, care chiar nu conteaza fata de interactiunile electromagnetice; plus ca orice dispozitiv experimental care se respecta are dispozitive micrometrice de ajustare a pozitiei, mai ales ca urmau sa fie montate o serie intreaga de dispozitive unul dupa celalalt.

    Intrebarea care se pune este urmatoarea: s-au luat masuri (prin prevederea unor conditii in contract) ca acest lucru sa nu se mai intample si cu LT? Exista vreo monitorizare a progresului facut de producator? In 2020 la o emisiune TV Dl. Zamfir a spus ca sursa VEGA „incepe sa fie livrata”. Pana la urma s-a livrat ceva sau nu privind sursa VEGA, Domnilor Marginean si Ur?

    8. Echipa de conducere a proiectului nu s-a schimbat, in afara excluderii Acad. Zamfir. Ur, Tanaka, Andrei, Stoicea, Popescu. Chiar asa, toata vina pentru ce s-a intamplat pana acum a fost numai a Acad. Zamfir? Este interesant cum o serie intreaga de adulatori si yesmen ai lui Zamfir s-au ridicat acum cu avant revolutionar impotriva fostului mare boss. Daca-i asculti, au luptat cu dictatorul din frageda pruncie.

    In concluzie, lucrurile nu arata deloc bine, iar toata aceasta nebunie se va rasfrange negativ asupra intregului IFIN-HH, a Platformei Magurele si a fizicii din Romania in general.

    Oricine va fi pe viitor manager la IFIN-HH sau la ELI-NP ar trebui sa ia seama la vechiul proverb romanesc „minciuna are picioare scurte”.

  10. Buna.
    ELI nu e caz singular de aproape esec- eram atat de aproape sa avem si noi un centru in care sa se faca cercetare de inalta performanta si cu posibilitati nelimitate de transfer tehnologic- probabil va functiona candva dar pana atunci nu se vor mai justifica cheltuielile cu functionarea si intretinerea. In FIN-HH exista de mult un echipament care pana in prezent ar fi trebuit sa fie pus in slujba cetatenilor romani cu probleme: accelerator tip ciclotron la asa intitulatul Centru de Cercetare Radiofarmaceutice. NU exista nimeni din Romania cu functii din IFIN, Ministerul Sanatatii, Ministerul Economiei, SRI, SIE, care sa se intereseze de soarta acestui centru care de 8 ani nu produce nimic si inghite baniii precum o gaura neagra ??? Conducerea centrului (crescuta la san de insusi NV. Zamfir si ulterior semnatara a petitiei de inlaturare a academicianului) profita ca nimeni nu se pricepe la productia de radiofarmaceutice si tot minte in stanga si in dreapta ca se va incepe productia- trage de timp ca sa mai incaseze niste sume. In realitate Agentia Medicamentului refuza de ceva vreme sa vina in control pentru a da sau nu autorizatia de producere radiofarmaceutice. Impactul inceperii productiei ar fi atat de mare si s-ar putea face atat de multe lucruri bune pentru sanatatea publica dar se pare ca nu se vrea ! Turcii de la Monrol (Pantelimon) produc de prin 2013 si sunt lideri de piata in Romania. Suntem praf si pulbere ! Curand o sa iesim in strada sa ne cerem dreptul la o viata mai buna si fara coruptie. Coruptia ucide ! la propriu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro