În absența simțului măsurii

Relevant titlu au ales producătorii pentru cel mai recent film al regizoarei Rose Glass. 

Love, Lies, Blending prezintă cu lux de amănunte iubirea gay dintre Lou, fiica nărăvașă a unui infractor de mare clasă, fiică ce vrea să se distanțeze complet de acesta (deocamdată, nu îi mai vorbește, însă rămâne totuși administratoarea unei săli de fitness aflată în proprietatea tatălui) și Jackie care, în drumul ei spre un mare concurs de fitness ce ar urma să aibă loc la Las Vegas, face o escală ce va deveni prelungită în orașul din Mexico unde se petrece povestea. Însă înainte de a se întâlni cu rebela Lou, Jackie îl cunoaște pe cumnatul acesteia, un anume J.J, care, după o partidă de sex ca-n filme îi promite culturistei, un loc de muncă. Care se întâmplă să fie la o altă firmă deținută de același tată (filmul e plin de coincidențe) despre care pe parcursul derulării acțiunii vom afla grozăvii nenumărate, care mai de care mai teribile. De departe, mult mai înfiorătoare decât aceea ca bărbatul este mâncător profesionist de insecte.

Odată întâlnirea celor două fete consumată, iubirea începută și pecetluită de o serie întreagă de partide de sex lesby tot ca în filme, aflăm și ce hram poartă protagoniștii. Aflăm și câte ceva din tarele lor ascunse. Lou își detestă tatăl ale cărui secrete le cam știe, însă își iubește sora, pe Beth. Singurul personaj pozitiv din film. Sora în cauză e victima violențelor nenumărate ale deja amintitului J.J. Pe care Lou vrea să se răzbune.

Răzbunarea este însă asumată de Jackie care face exces de zel. Comite astfel o primă crimă, de unde și foarte mult sânge. Lou și Jackie trebuie să scape de cadavru, Lou pare a ști cum să o facă, moștenise experiența tatălui expert în domeniu. Plănuiește chiar să procedeze în așa fel încât să fie acuzat de crimă respectivul tată despre care aflăm ceva mai încolo că ar avea pe conștiință o serie interminabilă de astfel de fapte. Noroc că omul nu prea are conștiință. Este însă un pater familias, așa cum sunt toți mafioții,  Apare însă un martor incomod în persoana aparent naivei Daisy, la rându-i lesbiană, la rându-i îndrăgostită de Lou. De aici multe, foarte multe minciuni, sânge, dispariții, crime. Toată povestea este asezonată cu momentele de performanță în ale culturismului, momente care cad în sarcina lu Jackie (în detalierea acestora regizoarea Rose Glass pierde cam des simțul măsurii), cu dezvăluirea efectelor nocive ale anabolizantelor și ale drogurilor (matricea realistă a filmului este în aceste secvențe abandonată), chiar și cu un pic de politică. Într-o scurtă secvență o vedem pe Jackie antrenându-se în vreme ce pe micul ecran  se petrec momente din zilele dramatice ale căderii Zidului Berlinului.

Love, Lies, Bleeding nu este după părerea mea un film care să fie subordonat dogmelor tendinței woke. Cu toate că nu este nici un moment îngăduitor cu nici măcar un singur bărbat din film. Bărbații din Dragoste, Minciuni și Sânge  sunt fie mari bandiți, așa cum este tatăl lui Lou, personaj în care  Ed Haris are o evoluție cu totul remarcabilă, fie violenți așa cum este JJ, bine jucat de Dave Franco, fie polițiști corupți și șmecheri. Femeile sunt puternice, sunt însă și fragile. Iar această ambivalență este sugerată de minune de jocul multifațetat al actriței Kristen Stewart. Care cu această ocazie ne arată că știe să facă și altceva decât a tot făcut în filmele cu vampiri. Privirea încăpățânată cu care Kristen Stewart își înzestrează personajul spune multe și despre trecutul acestuia.Încăpățânarea se transformă în ură în momentele în care Lou își înfruntă și respinge tatăl, în tandrețe în raport cu Jackie, în minciună atunci când trebuie să o păcălească și să o înlăture pe Daisy, martor incomod și șantajist, bine jucat de Anna Barysnikov. Nimeni alta decât fiica celebrului balerin evadat cu mulți, mulți ani în urmă din raiul comunist sovietic.

Despre trecutul lui Jackie știm, în schimb, mult mai puține. O conversație telefonică scurtă a personajului cu sora cea mică, discuție întreruptă de intervenția brutală a mamei, ne ajută totuși să înțelegem că frumoasa culturistă (mă rog, gusturile nu se discută) nu a avut un trecut din cale afară de lin.  Și că unele lucruri ascunse explodează acum, stimulate fiind de substanțele cu efect halucinogen. Despre Katy O’Brien aflu că ar fi mai curând sportivă decât actriță și că, în vederea interpretării personajului Jackie s-ar fi calificat, cum se zice,  la locul de muncă. Evoluția ei nu e rea defel.

De altminteri, nu precaritatea jocului actoricesc este hiba principală de care suferă Love, Lies, Bleeding. Ci o evidentă lipsă a simțului al măsurii de care suferă un număr consistent dintre secvențele filmului. Și, implicit, regia semnată de Rose Glass.    

 A 24

LOVE, LIES, BLEEDING (DRAGOSTE, MINCIUNI și SÂNGE)

Regia: Rose Glass

Scenariul: Rose Glass și Weronika Tofilska

Producători: Andrea Cornwell, Oliver Kassman

Imaginea: Ben Fordesman

Decoruri: Randell Dongo-Olson, Jess Coffer

Costume: Olga Mill

Coloana sonoră: Clin Mansell

Design de producție: Katie Hickman

Cu: Kristen Stewart (Lou), Ed Harris (Tatăl ei),Katy O’Brian (Jackie), Jena Malone (Beth), Dave Franco (J.J), Anna Baryshnikov (Daisy)