duminică, noiembrie 28, 2021

În apărarea apărătorilor presei

Raportul Libertatea presei în România 2014-2015 lansat recent de ActiveWatch-FreeEx, precum și studiul Starea sectorului mass-media în 2014 realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent-CJI arată același lucru: că pacientul e bolnav iar leacurile sunt scumpe. ”Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând… Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală… Criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanțatori de presă…Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei. ..Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă”, sunt doar câteva concluzii din raportul amintit, suficiente pentru a înțelege dezastrul. Studiul CJI adaugă diagnosticul de”criză majoră” a sistemului media:Sectorul este decapitalizat, vechile modele de business nu mai funcționează, obișnuințele de consum mediatic s-au schimbat dramatic și continuă să se schimbe, în detrimentul “brandurilor de media”. La rândul ei, comunitatea jurnalistică este în derută”. Indicatorii Freedom House pe 2014 așază presa din România pe locul 84 din 197, ca ”parțial liberă”, între Botswana și Republica Dominicană, cu un scor ridicat la indicele de politizare. Binișor desupra se află țări din spațiul ex-iugoslav, Ungaria, Bulgaria ș.a.m.d.

De obicei, când e criză, când riscurile meseriei sunt crescute, când precaritatea și corupția alterează misiunea presei, comunitatea profesională încearcă solidarizări și alianțe salvatoare. După mai mulți ani de inerție, s-a reactivat Convenția Organizațiilor de Media-COM care a răspuns chemării CJI de a vedea împreună ce e de făcut. În ianuarie la Bușteni și în mai la București organizațiile au discutat despre inițiativele legislative utile, care merită susținute, cum sunt propunerile de modificare a Codului Fiscal, introducerea categoriei jurnaliștilor în Legea 8/2006 pentru indemnizația suplimentară la pensie, propuneri la proiectul Fondului Audiovizual ș.a. Exemplele de reflecție asupra situației mass-media și asupra soluțiilor sunt o raritate la noi. Dealtfel, nici aceste întâlniri n-ar fi avut loc dacă CJI n-ar fi sunat mobilizarea pe un grant SEE/Fondul ONG România. Iată de ce cred că disprețul cu care Mălin Bot tratează în Evenimentul zilei online din 5 mai 2015 organizații ca ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent sunt injuste. Unde se duce să se plângă jurnalistul român agresat, batjocorit, strâns cu ușa de patroni și autorități? La ActiveWatch, la CJI și la alte câteva, foarte puține, organizații care pot reacționa și pot semnala internațional abuzurile. CJI perpetuează importante programe media educaționale. Sunt 15 ani de când FreeEx oferă anual un raport complex asupra stării mass-media. Nu am argument mai bun decât prezența autorului articolului denigrator în rapoartele FreeEx pe 2007, 2010, 2011 și pe blogul ActiveWatch unde sunt consemnate litigiile sale în justiție, problemele cu editorii sau retargerea acreditării de jurnalist la primăria timișoreană. Ce se reproșează organizațiilor? Că nu se leagă cu lanțuri de gardul parlamentului pentru drepturile (salariale?) ale jurnaliștilor, că toacă banii pe proiecte de mediu sau că organizează ”cheful presei” pe 3 mai. ActiveWatch se definește ca ”organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public”. Perspectiva din care Bot abordează drepturile jurnalistului și libertatea presei este cea a delegării responsabilităților: faceți voi pentru noi, legați-vă voi cu lanțuri, noi avem alte treburi! Acesta este sindromul mâinilor în sân care a divizat breasla și a slăbit-o, până la disoluția statutul ei social. O repet: este unica profesie liberală care nu și-a consolidat poziția și autoritatea în România. Critica din interiorul breslei este binevenită, dar nu pe tonul  agresiv, imund pe alocuri folosit în articol. Mălin Bot pare să nu priceapă cum funcționează societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale, care trăiesc din proiecte, din granturi, tot mai greu de obținut azi. Cu finanțări transparente și scopuri legitime, activitatea organizațiilor de media aduc un beneficiu de care profesia are imperativă nevoie.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Fara discutie, trebuie sa existe organizatii care sa protejeze interesele jurnalistilor. Problema ar fi ca, sub denumirea de „jurnalist” se ascund multe specimene care n-au nicio legatura cu jurnalismul, cu misiunea sa si cu valorile sale. Asa ca, intai si-ntai, ar trebui vazut care sunt cei (putini, cred eu) care se pot numi jurnalisti.

    Ani de zile, cu dezinvoltura, „jurnalistii” au neglijat verificarea unei informatii din trei surse, au sustinut o tabara sau alta, au lucrat pe contract de drepturi de autor si au neglijat bunul simt si deontologia profesionala. Astazi, cand treaba se impute pe toata linia, isi aduc aminte de pensii, isi aduc aminte ca, teoretic, apartin unei anumite bresle care ar avea o misiune in societate.
    Presa piere pe limba ei.

    Succesul (pe care-l doresc din suflet) unor televiziuni de stiri ca Digi24 va arata ca se poate face si jurnalism fara „Sa traiti, am inteles!”, jurnalism cu respect pentru profesie si pentru „consumatorii” de presa.
    O lectie dureroasa ar trebui sa primeasca si TVR – post public, finantat de cetateni. Trebuie sa ajunga si acolo curatenia generala.

  2. „…jurnalistul român agresat, batjocorit, strâns cu ușa de patroni și autorități…” ? Râd de mă tăvălesc! Acu’ vreo două zile citeam, uluit, într-o fiţuică, despre condiţia medicilor, la rândul lor, agresaţi, batjocoriţi şi strânşi cu uşa, care cer gratuitate pentru ei şi neamul lor, pe la facultăţi, pe la spitale, ca ceferiştii. Hei! Eşti ceea ce te hrăneşte. Nu-ţi convine, drum bun, cale bătută! Eu, pe motivele de mai sus, ca şi ziarist străin (sic!) mi-am dat demisia de două ori în două decenii de la entitatea de peste mări şi ţări la care sunt angajat, şi de două ori m-au lăsat cale de un week-end să-mi fac criza şi apoi mi-au trimis un mail cu agenda pe anul următor. Asta se cheamă să fii ceva, recte, să nu se poată fără tine, cel puţin un timp. Restul sunt fiţe.
    Cum spuneam, deci, asta ar mai lipsi, să ceară ziaristu’ ca şi ceferistu’ gratuitate pe cale ferată şi drept la căutat în coarne. Da’ penibili mai sunteţi! Auzi, dom’le, „…agresat, batjocorit, strâns cu ușa de patroni și autorități…” :)

  3. Toma, Avadanii si gasca sinecuristilor de ONG nu mai reprezinta pe nimeni din presa. Sunt doar niste lipitori care se hranesc din ranile sangerande ale redactiilor. Ne pierdem vremea cu rapoartele lor facute numai de dragul finantarilor. Nu mai au nicio legatura cu principiile pentru care si-au infiintat organizatiile si in care credeau candva. Acum e doar activism profitabil de birou, de seminar. Niste smecheri care incaseaza zeci de mii de euro pentru a face studii despre niste amarati care abia supravietuiesc. E obscen.

  4. „In apararea aparatorilor presei”.
    Cineva pe blogul unui mareee ziarist, Tolontan:

    „parerea mea • 14 mai 2015, 12:10

    se pune o intrebare simpla: 7 hectare la un minim de 2000 euro mp, inseamna cam 140 milioane euro. Atat ar fi pierdut statul roman. Asta inseamna de 70 de ori MAI MULT decat presupusul prejudiciu din Gala Bute (2 milioane euro). Se pune intrebarea: daca esti corect si impartial, de ce nu ai deschis o campanie cu o anvergura similara cu cea care te-a facut mare ziarist de investigatie (nu zic ca nu ai scris nimic pe tema asta, dar ai mers pe burta, iar acum te lauzi ca l-ai intalnit acum un an)? Iti spun eu de ce: pentru ca afacerea nu era legata de basescu, ci de Crin Antonescu si USLul din care fac parte si patronii tai. De ce nu anchetezi si nu dezvalui problemele de la privatizarea Oltchim, a CFR Marfa, de ce nu ne spui unde’s sutele de milioane de la Rompetrol, de ce nu ne spui cum sta treaba cu redevnta la petrol care trebuia marita de anul acesta…raspunsul este acelasi. Anchetele tale nu sunt rezultatul unei actiuni obiective, ele reprezinta raspunsuri la „comenzi”. Sa nufiu inteles gresit, nu zic ca nu sunt corecte, ci afirm faptul ca esti un ziarist care ancheteaza doar ce-i spun sefii, ignorand cu buna stiinta cazuri de zeci de ori mai grave si mai importante pentru Romania.”
    De cine trebuie aparat Tolontan? de patronul pe care l-a servit cu credinta :P
    http://www.tolo.ro/2015/05/14/tipul-care-a-invins-puterea-obisnuintei/

  5. Am lămurit-o si pe asta

    Doamna Brindusa Armanca nu a putut sa indice un singur ziarist pe care l-au ajutat cu ceva conctet, un ultimii ani, amicii domniei sale din activismul civic de sinecura.

    Nu poate, pentru ca nu există asa ceva.

    Asadar, doamnă Armamca, textul dumneavoastră e mincinos chiar din titlu.

    Nu pot sa fie „apărători ai presei” niste cetateni care de ani de zile nu au facut nimic pentru vreun ziarist.

    Raman la convingerea ca prietenii doamnei Armanca sunt doar niste lipitori care toaca zeci de mii de euro in numele unor ziaristi amărâți care abia supraviețuiesc de la o luna la alta. Fac seminarii in hoteluri de cinci stele in numele nostru si studii inutile, plătite de finanțatori fraieriti.

    Cate stele avea, doamna Armanca, hotelul in care, la un piscot cu șampanie, v-au convins lipitorile sa scrieti prostiile acestea la adresa mea?

    • Te-am indicat pe tine, Malin Bot, ai fost sprijinit din plin cand ai intrat in coliziune cu diversi sefi la Timisoara. Nu stia nimeni despre aventurile tale daca nu te bagau in seama si in rapoarte MAA / ActiveWatch s.a. Dar de ce esti asa de suparat acum pe cheful presei, devenit traditional de cel putin 10 ani la 3 mai ? N-ai fost invitat? Am o veste buna ptr. tine: intrarea a fost si este libera.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

De-democratizarea regimului politic din România. Interviu cu politologul Alexandru Gussi

Președintele l-a desemnat pe Nicolae Ciucă din nou ca premier, după o criză politică îndelungată. Cum s-a ajuns la această criză și...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro