joi, iunie 13, 2024

În ce măsură factorii demografici și-au pus amprenta pe dezvoltarea economică a României în ultimii 30 de ani?

Comentariu la articolul domnului Academician Lucian Albu publicat la Studii Financiare, la 18 ianuarie 2023

Foarte interesant articolul domnului Academician Lucian Albu. Din ce cunosc, nu s-au publicat multe articole  în literatura economică românească ori în cea demografică în care să fie abordate probleme ale impactului evoluțiilor profund negative de lungă durată ale fenomenelor demografice majore (natalitate, mortalitate, migrație externă) asupra dezvoltării economice a țării după anul 1989 și posibilelor evoluții prospective (autorul:  „ …se pot estima traiectoriile teoretice care guvernează, pe măsura creșterii economice, dinamica elementelor balanței demografice și se pot previziona valori viitoare”.) Din păcate, în articol nu se indică sursele numeroaselor date folosite și nici referințe asupra unor lucrări  cunoscute pentru abordarea teoretică a problemelor. Nu mă voi referi la aprecierile autorului la nivel global și la nivelul Uniunii Europene, de interes fiind doar  aprecierile pentru evoluțiile din țara noastră.

Autorul ia în considerare cinci indicatori demografici, apreciați a fi fundamentali pentru ceea ce numește balanța dinamicii demografice: rata natalității (rn), rata mortalității (rm), rata sporului natural (sn), rata sporului statistic anual (ssp), definit ca diferență între numărul populației din anul curent și anul precedent și rata migrației implicite (m), ca diferență între rata sporului natural și rata sporului statistic anual (simbolurile vor fi utile cititorului în figurile comparative ce vor urma).

Neavând sursele datelor, demersul pe care îl voi urma este determinarea celor cinci indicatori pentru anii 1992-2020 și compararea lor cu datele din articol în forma lor grafică (anii 1990 și 1991 nu sunt semnificativi pentru dezvoltările natalității, mortalității și migrației externe după anul 1989).

Este posibilă și utilă o abordare complementară celei din articol? Da, este posibilă, cu multă precauțiune. Problemele de care analistul se lovește sunt cele asupra  datelor folosite. Cele cinci componente ale dinamicii demografice din articol nu  pot avea semnificații  pentru populația cu domiciliu (reședința permanentă) în țară (22211708 locuitori la 1 ianuarie 2020), ci numai  pentru populația cu reședința obișnuită în țară, populația rezidentă (19354339 locuitori la 1 ianuarie 2020).

Implicațiile economice ale declinului demografic prin scădere naturală și migrație netă negativă se referă la populația rezidentă, cea care trăiește în mod obișnuit în România și nu la românii  cu reședința în alte țări.  Diferențe sunt și la numărul de născuți și decedați în cele două populații dar minore la primul indicator și  nesemnificative la cel de la doilea.  Dacă analiza propusă de autor s-ar referi la populația rezidentă, dificultăți aproape insurmontabile apar: numărul populației rezidente este cunoscut numai după anul 2002, al născuților vii și decedaților numai după anul  2011. Institutul Național de Statistică s-a confruntat cu dificultăți care nu au putut fi depășite în determinarea populației rezidente și indicatorilor de mișcare naturală și migrație externă cu schimbare de reședință înainte de recensământul din luna octombrie 2011. Nu sunt date detalii în articol asupra metodelor de estimare  a populației rezidente din anii 1992-2002 și a născuților și decedaților din anii 1992-2011.

Ceea ce propun cititorilor este estimarea datelor necunoscute și  determinarea celor cinci indicatori din balanța dinamicii demografice a populației rezidente după anul 1989. Pentru estimarea populației rezidente în anii 1990-2002 s-a folosit retroproiectoarea proporției populației  rezidente în populația cu domiciliu din anii  2003-2020 după ajustarea grafică liniară a seriei cunoscute. În figura 1 pot fi examinate cele două populații în întreaga perioadă 1990-2020. Ambele populații sunt în coerent regres continuu și considerabil. Se poate remarca declinul apreciabil mai mare al populației rezidente după anul 2007, anul intrării României in Uniunea Europeană, prin veritabila explozie a migrației externe. La estimarea numărului de născuți și decedați proprii populației rezidente pentru anii 1992-2011 s-a folosit proporția stabilă de 98 la sută a născuților de la populația rezidentă în numărul născuților de la populația cu domiciliu după anul 2011 iar în cazul decedaților, unde proporția respectivă  este 99,8 la sută, s-a apreciat că pentru exercițiul propus  pot fi folosite datele de la populația cu domiciliu.   Diferențele sunt nesemnificative.

În figurile 2 (VG) și 2 (LA) pot fi examinate curbele celor cinci indicatori în anii 1992-2020 în cele două abordări .  Nu sunt diferențe la ratele natalității (rn în articol), mortalității (rm în articol) și scăderii naturale (sn în articol).  La ceilalți doi indicatori sunt diferențe, la rata creșterii totale (ssp în articol) și rata migrației nete (m în articol). În figura 2 (VG) am inclus la legendă la cei cinci indicatori simbolurile folosite de autor. La rata scăderii totale apare în articol un surprinzător și imens declin în anul 2002. Cel foarte important și el din anul 2007 este bine  motivat de recrudescența migrației externe odată cu intrarea țării în Uniunea Europeană. Este comun în ambele figuri. Surprinzătoare este în articol curba migrației nete (m), cu valori pozitive și  anormala creștere din anul 2002. A doua deformare, din anul 2007,  ar avea  motivația deja menționată (intrarea în Uniunea Europeană)  dacă ar avea valori negative.  O precizare se impune asupra opțiunii foarte originale a autorului în materie de semnificație a migrației nete – m, ca diferență între sn-sporul natural și ssp-rata sporului statistic anual. Autorul menționează că o valoare pozitivă a ratei migrației implicite înseamnă migrația spre exterior (emigrație), iar o valoare negativă – migrație către interior (imigrația). Găsim astfel motivarea plasării neobișnuite a curbelor la valori pozitive în figura 2LA. În literatura demografică o rată pozitivă a migrației externe nete însemnă un număr al imigranților mai mare decât numărul emigranților și aport la creșterea populației. O rată a migrației nete negativă are semnificație opusă, un număr al emigranților superior celui al imigranților și contribuție la declinul populației.

Cred că cititorul are acum două abordări ale evoluțiilor celor cinci indicatori ai balanței demografice. Detectarea unei relații dintre regresul natalității, creșterea mortalității și migrație externă negativă, pe de o parte,  și creșterea economică, pe de altă parte, este îndoielnică, în orice combinație și modelare ale celor cinci indicatori dacă plasăm raportul  la nivel național. Situația poate fi diferită în profil teritorial dar în acest caz se impune introducerea unui al 6-lea indicator, migrația internă cu schimbare de domiciliu/reședință pe județe/regiuni de dezvoltare economică, variabilă care poate agrava scăderea populației rezidente (prin declin natural și/sau migrație externă netă negativă) ori poate reduce impactul dacă migrația internă netă este pozitivă și importantă.

În figurile 3A-3D sunt prezentate evoluții paralele ale Produsului Intern Brut pe locuitor și unii indicatori demografici, între Produsul Intern Brut și populația ocupată și între consumul populației și natalitate. Nu se remarcă o corelație între creșterea naturală, creșterea totală anuală, natalitate și dinamica PIB/loc. în figurile 3A și 3B. Se poate însă remarca, în suprafața încercuită,  contribuția de excepție a exploziei migrației externe și regresului populației rezidente  asupra creșterii PIB-ului pe locuitor în anii 2007-2009, odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Este însă o contribuție toxică, degradantă, ca și cea din toți anii de declin al numărului populației de după anul 1990.  Creșterea modestă a PIB/loc. în anul 2021 provine din multiplele efecte economice negative ale Pandemiei-Covid 19. Ea se regăsește și în creșterea consumului  final individual efectiv al gospodăriilor populației(*), chiar în ușor recul în figura 3C (punctul A), evoluția consumului fiind prezentată alături de cea a ratei natalității. Creșterea masivă a consumului, curba este similară cu cea a creșterii PIB/loc., nu a fost influențată de regresul natalității.  

Scăderea numărului populației economic ocupate, efect al scăderii natalității și migrației externe negative, este cea mai importantă dinte consecințele scăderii natalității și migrației externe negative.   În regresul populației ocupate din figura 3D pot fi remarcate două faze, cea cu recul mai important  în anii  2002-2008 (spațiul A) și a doua, moderată, după anul 2008 (spațiul B). Populația ocupată este în cea mia mare parte în vârstă de 20-60 ani și face parte din întreaga populație la aceste vârste. Privind istoria demografică a acestei populații putem observa că reducerea ei după anul 2001 provine din intrarea la aceste vârste a generațiilor  1940-1980, în anii de război 1940-1944 natalitatea fiind foarte scăzută. A existat și perioada de regres masiv a numărului de născuți din anii 1957-1966 iar creșterea numărului de născuți după anul 1966 nu a putut compensa regresul din anii amintiți. Accentuarea moderată a  reculului populației ocupate după anul 2008 provine esențial din intrarea la vârstele de 20-60 ani a generațiilor mici 1990-2005.

Impactul economic negativ cuantificabil al  indicatorilor din balanța dinamicii demografice (concretizați în scădere naturală și prin migrație externă netă negativă) asupra dimensiunii populației ocupate apare prompt în cazul unei  migrații negative de amploare dar reclamă un decalaj de timp  în cazul regresului natalității. Curba populației ocupate este cea a instalării crizei forței de muncă.  Originea ei se află în declinul natalității după anul 1990 și menținerea ei la valori scăzute și, deopotrivă, în emigrarea masivă a populației tinere și adulte. Importul de forță de muncă a devenit indispensabil. Numărul de lucrători străini care vor fi admiși pe piața forței de muncă în anul 2023 este de 100 de mii și se apreciază că numărul va crește potrivit cererilor depuse de companii. Evaluarea impactului economic negativ al reducerii populației în vârstă de muncă  își găsește însă loc în folosirea modelelor de creștere economică. Înclin să cred că este un exercițiu mult mai complex dar alegerea  și folosirea unuia or a unora din bogăția celor existente ar putea avea relevanță într-un context de declin al populației etalat pe 30 de ani și fără perspective de schimbare. Dimpotrivă. Un astfel de context demografic este unic, ca întindere și brutalitate,  în istoria demografică a țării și în cea a celor mai multe dintre țările Uniunii Europene. Factorul human capital este inclus în aceste modele într-o varietate de forme, inclusiv ca populație ocupată economic, derivată din populația în vârstă de muncă (la rândul ei dependentă în măsură din ce în ce mai mare în țara noastră de nivelul scăzut al natalității și masivă migrație a populației tinere și adulte). În articol se amintește doar de structuri. Mai mult, îmi permit să sugerez domnului Academician Lucian Albu și institutului al cărui director este (Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române) continuarea drumului deschis de analiză a viitorului economic al țării în context de profundă criză demografică, de depopulare a țării și explorarea  folosirii în premieră a unui model de creștere economică în context de declin al populației: The Mankiw-Romer-Weil Model with Decreasing Population Growth Rate (https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2856351) (Articolul mi-a fost cu amabilitate semnalat de distinsul Academician Emilian Dobrescu în urmă cu câțiva ani). Astfel de modele nu par a fi agreate de lumea specialiștilor în macroeconomie, ar fi o schimbare dramatică, dar s-ar putea ca instalarea declinului populației și în țări dezvoltate să ducă la reconsiderări și adaptări. În anul 2021 în 18 dintre Statele Membre ale Uniunii Europene s-a înregistrat scădere naturală a populației:  Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Romania. În celelalte 9 țări populația nu a scăzut, având fie creștere naturală și migrație netă pozitive, fie creștere naturală mai mare decât migrația netă negativă.


Nota:

La sfârșitul săptămânii trecute am trimis redacției publicației Studii financiare un comentariu la articolul „Criza demografică va afecta major dinamica economiei în România“ publicat la 18 ianuarie sub semnătura Academicianului Lucian Albu. În prezentarea articolului, scris în exclusivitate pentru publicație, redacția menționează, printre altele, că este „…o analiză amănunțită a mecanismelor prin care reducerea populației României, fenomen care durează deja de 30 de ani, va afecta economia și viața de zi cu zi a oamenilor. Sunt concluzii grave, fundamentate științific, care sugerează nevoia de măsuri rapide și decisive”. Comentariul a fost trimis prin facilitățile de Write your review de pe site-ul publicației. Neavând răspuns la rugămintea de a mi se confirma buna recepție a comentariului (text și figuri), am retrimis comentariul la redacție la 23 și 25 ianuarie, prin email, formulă mai favorabilă transmiterii atașamentelor în formă grafică. Nu am primit nici un fel de răspuns asupra primirii comentariului și eventualei publicări. Cred că cititorii publicației au dreptul la cunoașterea comentariului. Ca și cei de la Contributors.

_____________________________________

(*) Constituie unul din principalele agregate macroeconomice.

Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populației cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea de bunuri și servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administrațiilor publice (produse, aparate și echipamente medicale, servicii de tratament ambulatoriu, servicii spitalicești, servicii de sănătate publică, servicii recreative și sportive, servicii culturale, învățământ, familie și copii, șomaj, locuințe, excluziune socială) și cheltuiala pentru consum individual al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (INS, Baza de date TEMPO).

_____________________________________

R e f e r i n ț e

Institutul Național de Statistică. Baza de date statistice TEMPO (la 20.01.2023).

Institutul Național de Statistică. Anuarul demografic al României, ediția 2015.

25 ianuarie 2023

Prof. univ. Vasile Ghețău

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Simplu. 4-5 milioane de romani care au emigrat, alungati de vecinii lor care insista sa voteze fsn de 33 de ani ar fi dublat cresterea economia, in scenariul cel mai rezervat.
    Dar de ce sa muncim pentru o tara de idioti?..

  2. Fara indoiala, ca orice analiza are utilitatea sa teoretica, dar cred ca o analiza ,,practica” ar trebui sa fie pe ,,invers”, adica cum ,,dezvoltarea (mai precis dezintegrarea) economica a determinat criza demografica de azi, pe fiecare din ,,punctele” ei!
    Fuga in strainatate DEVENITA PROIECT PERSONAL, diminuarea nasterilor in familii din lipsa de resurse finaciare pentru a cumpara/construi o locuinta cu salariul la minimul pe tara, insuficient pentru a intemeia o familie si a creste 2 copii si cuantificarea contributiei lor la deficitul demografic de azi ar prezenta un interes ,,politic”, care sa fie pus pe seama clasei politice de ieri si de azi.
    In caz contrar, analiza este pur liniara, deoarece oricine stie ca populatia este factorul principal de productie, in lipsa careia economia noastra cade, tot cade, pina la urma in groapa din care nu are cum sa iasa nici cu ajutorul PNRR-urilor, care nu produc REINDUSTRIALIZAREA ci bunuri si obiective economice (importante dar) neproducatoare de marfuri industriale sau agricole pentru export sau consum national!

  3. Exista o soluție, dar nu cred ca actuala coaliție monstruoasa este in stare sa o aplice. Ea se cheamă emigrație selectiva.
    Modelele de emigrație selectiva de tip canadian, australian sau neozeelandez, adoptate recent si de britanici, funcționează destul de bine. Cu multi ani înaintea invaziei rusești a Ucrainei sugeram incurajarea emigrației din aceasta tara, din Armenia si chiar Georgia. Oamenii din aceste tari s-a integra bine in România (armenii au dovedit-o de peste 750 de ani) si ar contribui la bunăstarea tarii. Li se pot oferi loturi de pământ si/sau apartamente nefolosite. Bineînțeles cu condiții de ședere in România un număr minim de ani.

  4. Multumesc Dl. Ghetau,
    Un articol foarte foarte bun, foarte important si mai ales foarte util, ca instrument tipic (unul din ele) de intocmire a unui proiect de tara si strategiile aferente (problema este cit de mult inteleg cei ce ar trebui sa decida ceva, cum pot folosi toate astea in beneficiul macro pe termen lung al tarii in afara si deasupra problemei „marunte” a pensiilor speciale (inteleg ca minus ~0,87% din PIB !!). Abia vazuram cum BNR, intr-un demers NEUSUAL ! (pentru ca alcineva in tara asta nu-i mai poate opri !…nici macar Banca Mondiala) explica dur toate acestea- in Parlament,…IMPACTUL NEGATIV PE TERMEN LUNG !….dar, ce sa facem, erau doar niste parlamentari.

    De ce spun ca ce ati publicat dvs. este foarte util si de inteles de toata lumea ?
    M-am lovit de nenumarate ori, in ultimii 10-15 ani de problema „planificarii” (pardon, suna urit in urechile unora) sa spunem Strategiei Energetice a Romaniei, care, nici azi nu exista !…in care 2 componente din PIB sunt foarte mult legate de ce ati mentionat: populatia (care este unul din marii consumatori de enrgie electrcia si termica) si investitiile (in ce trebuie ca sa satisfaci cererea populatiei)
    In acest context, cum am mai spus, PIB-ul nu e tocmai cel mai relevant indicator, ci poate (si) Indicele de dezvoltatre umana (Human Development Index-HDI…definitia e si pe Wikipedia)

    Pe scurt, ca „solutie pentru cresterea demografica”, este unirea cu R.Moldova….asta cred ca s-ar intimpla mai degraba mai devreme, (oricit de lung ar fi procesul), decit ca rezultat al vreunei politici pe termen lung a decidentilor politici

    .

  5. Multumesc dle profesor dr.Vasile Ghetau. Pentru cei care am lucrat pe probleme demografice si statistice, lucrurile sunt foarte clare si corect analizate. Pentru partide si guvernanti nu. Aceasta pentru ca miile de strategii nationale, judetene, urbane si rurale, pentru dezvoltare economica sunt mai toate bune si minunate in teorie. Dar nu am citit decat cateva care fac referire la situatia reala a populatiei, de la locuri de munca, locuire, educatie, sanatate, infrastructura, etc. Sa ofere solutii si schimbari de legislatie. Au avut in subsidiar doar sustinerea afacerilor de cumetrie si interesele alesilor. In rest, cum o vrea Dumnezeu!!!!

  6. 1. Cu foarte putine exceptii, scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei sunt fenomene globale si in nici un caz specifice unei tari. In toata lumea se nasc din ce in ce mai putini copii si populatia sufera un proces de imbatranire. Daca ne uitam obiectiv la statisticile de „birth rate” si „total fertility rate” vedem ca Romania se regăsește absolut in trend si nu se pozitioneaza neaparat mai bine sau mai rau ca alte tari:
    https://www.statista.com/statistics/612074/fertility-rates-in-european-countries/

    2. Un lucru îmbucurător este faptul ca in Romania nivelul de trai a crescut constant in ultimii 30 de ani, cea ce face mirajul emigrației mai putin tentant, iar mirajul imigrației in Romania mai tentant. Este foarte posibil ca destui romani care sunt acum in Europa de Vest sa se repatrieze in urmatoarele decenii. Populatia va mai scadea in valori absolute, dar nu foarte mult si si se va stabiliza in jurul unui punct de echilibru de 16-17 milioane.

    3. Mean-reversion este un concept foarte puternic in teoria sistemelor dinamice si nu este exclus ca in curand (urmatoarele 2-3 decenii) „total fertility rate” continentului european va reveni la nivele de peste 2, care sa asigure regenerarea naturala a populatiei. Un lucru care ar cataliza acest mean reversion ar fi implementarea unor politice sociale pro-natalitate si pro-familie in toata Europa incepand cu tarile bogate din Europa de Vest, care sa subventioneze costurile de crestere a copilului si sa dea stimulente materiale substantiale cuplurilor tinere care fac mai multi copii sau care fac copii devreme (de exemplu 2 copii pana la 32 de ani). Un lucru mai putin popular ( dar destul de relevant) este ce efect au legile care restricționează in momentul de fata avortul in Polonia asupra fertilității din urmatorii 10 ani. Daca fertilitatea creste, nu este exclus ca alte tari sa urmeze exemplul Poloniei prin implementarea unor legi anti-avort „soft”.

  7. Nu ca asta ar fi vreo consolare, dar anul trecut in Japonia este cel de-al unsprezecelea an succesiv în care populația scade, în Italia al șaptelea, iar foarte puține tari europene au atins rata de natalitate care asigura menținerea constata a populației. La orizont in declin apare dupa Germania acum si Franta. Un program de migrație selectiva se impune mai peste tot.

  8. Romanii au emigrat cu milioanele.

    Putin merge si un pas mai departe. Trimite detinuti-carne-de tun fara nici un fel de pregatire militara sa lupte in Ucraina. Si atunci nu mai trebuie alocati bani/taxe pentru inchisori, gardieni, justitie etc.
    Cinism la extrem pe scheletul filmelor americane cu „the dirty dozen” si „inglorious bastards” dar pierzand aspectul moral care este quasi-identitatea nazisti-kgb-isti.
    Pentru nostalgicii national-comunismului ceausist cred ca mai lipseste (inca) din actiunile eminesciene recomandate „sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni” partea a doua.

  9. Familiile din Romania nu cu pomeni banesti din bugetele publice le indemni sa conceapa prunci . Asta numai niste creiere imbecile pot face .
    In mod firesc un cadru legislativ ( financiar-fiscal mai ales ) ii poate determina pe oameni sa conceapa in mod firesc prunci .
    Cei mai cretini guvernanti apeleaza la elicopterizare de bani publici .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro