duminică, septembrie 20, 2020

In memoria lui Mircea Ivanescu: Hannah Arendt, Sf Augustin si problema libertatii

Lecturi esentiale:”Originile totalitarismului” de Hannah Arendt, traducere din engleza de Mircea Ivanescu si Ion Dur, in colectia „Istorie contemporana” pe care o coordonez la Humanitas impreuna cu Cristian Vasile. Aceasta este cartea de baza daca vrem sa intelegem natura dominatiei totalitare, raportul dintre ideologie si teroare, problema Raului radical, afinitatile si convergentele dintre cele doua incarnari ale Diavolului in Istorie, comunismul si fascismul. Cele trei parti ale cartii deconstruiesc modul de intemeiere si functionare al totalitarismului. Statul totalitar nu a fost unul ca oricare altul: era nascut din ideologie, era, cum cu mandrie o afirma un ideolog nazist un Weltanschauungsstaat.

In pofida legitimului pesimism generat de experientele infernale ale veacului XX, in pofida propriilor tragedii prin care i-a fost dat sa treaca, Hannah Arendt incheie cartea cu o adiere de speranta. Ganditoarea politicului, a revolutiilor, violentei sociale si a conditiei umane in general, cea care si-a sustinut doctoratul cu Karl Jaspers despre conceptul iubirii la Sf Augustin, reia, in 1952, ideea ca “Beginning is the supreme capacity of man . . . initium ut esset homo creatus est” ‘that a beginning be made man was created,’ said Augustine. This beginning is guaranteed by each new birth; it is indeed every man.”, odata cu venirea pe lume a fiecarui om, se mai naste o data sansa libertatii. Pe 26 martie 2016, marele poet Mircea Ivanescu, care a trait in doua totalitarisme si le-a detestat in egala masura, ar fi implinit 85 de ani…

http://www.humanitas.ro/humanitas/originile-totalitarismului-1

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. E bine sa pastram cat mai vie memoria si dvs dle Vladimir Tismaneanu luptati cu mare eficienta, asa cred , impotriva uitarii a carei arie, neintrerupt ne-o canta sirenele in urechi .

  2. Mea culpa -sunt un comunist utopic și atipic.

    Un cunoscut critic acerb al comunismului/bolșevismului mi-a șters un comentariu, nu i-a plăcut. Am să reiau puțin mai amplu opinia exprimată cu toată sinceritatea. Ca poet pot fi și iubitor de utopii , nu de politică, adevărul nu iubește politica. Și invers. Prima eroare – comunismul și bolșevismul nu se identifică, ba se opun. Mai aproape de comunism este creștinismul , care s-a născut din Decalogul Vechiului Testament. Marx era și convertit și ateu, era și incorect cu așa zișii prieteni, inclusiv cu Engels, cu soția, o înșela, iar despre proletariat nu știa mai nimic. Lenin, fratele unui anarhist atentator la viața țarului, era eclectic, avea oarecare carismă, tendințe dictatoriale, dar a murit repede, înainte de a crea o concepție realistă despre sistemul socialist, pe care nu punea mare bază, inventând NEP-ul, noua politică economică, o conviețuire cu mica producție capitalistă, a semnat mii de condamnări la moarte, deportare, exil. Stalin s-a afirmat pe deplin ca un dictator extrem de sângeros, l-a întrecut pe Hitler în paranoia sa, dar a câștigat un război, ajutat și de Vest, un Vest care îl încurajase la început pe Hitler. Eu mă întorc la comuniștii utopici, Campanella, Morus, Saint Simon, ș.a. Nazismul are predecesori demni de tot disprețul – ura de semeni, ura interetnică, ultranaționalismul, xenofobia, rasismul pro-arian, ș.a. Ce au comun stalinismul ( bolșevismul) și nazismul ? Disprețul și ura față de democrație, de libertatea individuală. Nazismul nu este anticapitalist, dar este anticreștin, antireligios, antisemit. Bolșevismul este și anticapitalist și antireligios. Deci nu putem vorbi de o identitate, ci de un paralelism imperfect. Dar demonizarea comunismului ca idee , concept seculare nu mi se pare o poziție corectă sub aspect istoric. Nazismul oferă fericire numai arienilor, comunismul oferă o fericire utopică tuturor. Istoria nu a dovedit aplicabilitatea ideii comuniste. Sub aspect practic, politic, bolșevismul as clacat și adus mari nenorociri. Orwell a înțeles perfect ce înseamnă „fericirea” comunismului pus în practică. Noi nu suntem pregătiți pentru asemenea experiment. Omul este, prin firea sa, supus autorității de stat. Lașitatea are și ea un cuvânt. Toți dictatorii s-au bazat pe lașitatea oamenilor. Dar optimismul ne poate salva. Polarizarea sau inegalitatea permanentă fără o încercare de a echilibra societatea umană nu poate fi o soluție eternă. De aceea rămân un comunist utopic, un fantezist iremediabil, de nerecuperat. Eu nu scot pistolul, nu ameninț nici un iepure, iubesc și câinii vagabonzi, regret existența oamenilor homeless, a cerșetorilor, a unor popoare de oameni săraci. Nu am soluții practice. Aruncăm marxism-leninismul la groapa istoriei, dar va trebui să căutăm alte soluții. Asta este unica soluție – căutarea. Altfel vom avea parte de războaie religioase, interetnice, nenorociri mai mari ca în trecut. Dixit.
    Boris Marian Mehr
    27 martie 2016, după atentatele din Belgia

    • Da, dar marxism-leninismul a fost impus ,la fel si nazismul…deci doua ideologii care au fost folosite pentru a se obtine PUTERE…politica,economica,iar calea a …fost ..crima…sau sa-i spunem teroarea urmata de crima,deci fantezia terorii ca doctrina revolutionara a fost impusa de asa zisii teoreticieni din cele doua tabere…

    • Perfect: dece nu are ursul coada? pentru ca mai exista comunisti utopici dupa 40 de ani de comunism real :P
      Daaa, ei, unii, sa nu generalizam, sint poeti. Atipici. Utopici.
      Uf, m-am linistit: comunistii n-au muritu, doar un pic s-au hodinitu ;)

  3. boris marian@ ”Omul este, prin firea sa, supus autorității de stat.” Iertați-mă, ați spus că sunteți poet? Îmi amintiți de o replică din filmul La vita e bella: însoțitorul celui căruia i se făcuse remaca: ”Aa, e și poetul cu tine” răspunde: Știți, sunt și tapițer. Un om onest și, în virtutea acestei calități, poate chiar un poet în adevăratul sens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

Pandemia, criza economica si mersul capitalismului. Este un nou moment de cotitura?

–urmare la un interviu-- Omenirea va invinge in razboiul teribil cu Covid-19, un dusman ascuns, insidios si...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.