miercuri, mai 29, 2024

In Memoriam Fernando Coronil: Antropolog, profesor, intelectual public

Vestea iminenta, vestea de care ma temeam, a sosit marti seara. Am primit un mesaj de la Gail Kligman, profesoara de sociologie de la UCLA, care m-a anuntat ca varul meu Fernando Coronil (nascut in 1944), profesor de antropologie la City University of New York, s-a stins din viata in urma unei boli neiertatoare. In 1981 inceta din viata, rapusa de aceiasi maladie, la Caracas, mama lui Fernando, Lya Imber de Coronil, prima femeie medic din Venezuela. Mama Lyei si mama tatalui meu au fost surori. Famila Imber a ajuns in Basarabia imediat dupa revolutia bolsevica, de la Odessa. Au plecat spre Statele Unite in 1930, dar pe drum, convinsi de un prieten, au decis sa se indrepte catre Venezuela. Sora Lyei, Sofia Imber, jurnalista celebra si distins critic de arta, a fost mai intai casatorita cu scriitorul Guillermo Meneses, clasic al literaturii venueliene (tatal celor patru copii ai sai, Sara, Daniela, Adriana si Pedro), apoi cu ganditorul politic liberal anticomunist Carlos Rangel, autorul cartii “Du bon sauvage au bon revolutionnaire”. 

http://tismaneanu.wordpress.com/2009/09/11/histrionism-resentiment-mit-chavez-la-moscova/

Impreuna cu Carlos, ani indelungati, Sofia a fost gazda emisiunii televizate de imens succes „Buenos dias, Venezuela”. Amandoi au fost activi in demascarea dictaturii lui Castro si a regimurilor totalitare din alte tari. Au fost prieteni apropiati cu Vladimir Bukovski, Carlos Franqui, Armando Valladares, Guillermo Cabrera Infante, Heberto Padilla, Jean-Francois Revel. Sofia a fondat Museo de Arte Contemporaneo (MACSI) care i-a purtat numele pana in clipa cand colonelul Hugo Chavez a decis sa-l elimine de pe frontispiciul cladirii ca razbunare pentru criticile ei  tot mai transante. Au protestat atunci figuri marcante ale vietii culturale si politice din intreaga lume, inclusiv Mario Vargas Llosa.

http://www.saatchi-gallery.co.uk/museums/museum-profile//3232.html

Am locuit cateva luni la Sofia si Carlos, la Caracas, in 1982, am lucrat un timp la muzeu, l-am cunoscut atunci pe Fernando, venit pentru o scurta vizita. Casa lor, din cartierul Altamira, se numea, dupa Lya, “Quinta Lychka”. Am comunicat imediat fara probleme, ca si cum ne-am fi cunoscut de-o viata.  Devenisem de-acum prieten cu sora sa, Maria Elena, o cunoscuta psihiatra si ma atasasem de tatal sau, chirurgul Ruben Coronil (ruda prin alianta cu fostul presedinte Romulo Betancourt). Sofia, Carlos si Ruben m-au ajutat enorm, spiritual si material. Au facut-o in memoria tatalui mei si a Lyei care copilarisera impreuna, la Soroca. Intre Lya si Sofia era o mare diferenta de varsta, dar surorile fusesera inseparabile.

Fernando a studiat in Statele Unite unde s-a s-a imprietenit cu Gail si cu Katherine Verdery.  Imi amintesc si acum stupoarea lui Gail cand i-am spus ca sunt var cu Fernando. Nu vorbisera niciodata despre radacinile est europene ale acestuia. Am o fotografie facuta aici, la Washington, in locuinta lui Gail (preda atunci la Georgetown), a fost de fapt o minunata, as spune magica, reuniune de familie si de prieteni, cu sotia mea Mary Sladek si cu Gail. Fernando era extem de curios in legatura cu destinul ramurii din familie ramasa in Romania. Acum zece ani urma sa mergem impreuna, Fernando si cu mine, la o conferinta despre sfidarile globalizarii culturale organizata de Bashkim Shehu la Barcelona. Fernando mi-a scris incantat de sansa acestei reintalniri. I se parea fantastica ideea ca vom fi impreuna in locurile unde si tatal meu, dar si tatal lui Bashkim (Mehmet Shehu, fostul premier comunist albanez care s-a sinucis in circumstante inca misterioase), luptasera candva. Fernando fusese el insusi atras, in tinerete, de utopia marxista.

A venit 11 septembrie, eu mi-am anulat calatoria, el a mers. Era profesor, impreuna cu Katherine, la University of Michigan din Ann Arbor. Emanuela Grama si Mihai Neamtu mi-au vorbit despre el. Nu mult timp dupa ce Katherine s-a mutat la CUNY, Fernando a decis sa mearga si el tot acolo. Intre timp publicase lucrari influente despre occidentalism, post-colonialism si mai ales despre tara sa natala. In ultimii ani a fost des citat, in “New York Times” si in “Washington Post”, pe tema miscarilor protestatare din Venezuela. A devenit unul dintre principalii comentatori ai politicii lui Chavez, pastrand mereu un ton academic, dar indicand fara echivoc orientarea dictatoriala a regimului:

http://www.youtube.com/watch?v=XSJ8vyJHnLg

 Cartea sa “The Magical State: Nature, Money, and Modernity in Venezuela” publicata in 1997 la University of Chicago Press a devenit o lucrare clasica la care fac apel toti cei care vor sa inteleaga traditiile, dilemele, cultura politica si structurile sociale ale acelei tari. Impreuna cu sotia sa Julie Skurski, Fernando a editat importantul volum “States of Violence” aparut la University of Michigan Press.  A murit devreme, absurd de devreme, lasand in urma o opera stiintifica admirabila si amintirea unui om, a unui tata, sot, prieten, profesor, de o superba generozitate sufleteasca si de o impresionanta altitudine intelectuala.

Iata mai jos cuvintele sociologului Craig Calhoun, presedintele lui Social Science Research Council:

Losing possible futures is an inevitable consequence of actual history. Each death of an insightful colleague takes something from all of us. But losing Fernando Coronil’s perception of the world as it is and as it could be is a deep loss for social science, almost as deep as the loss of his gentle voice is for his friends.

http://www.ssrc.org/calhoun/2011/08/19/one-of-fernando-coronils-last-wonderful-essays/

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Draga Dle Tismaneanu : Iti transmit condoleante pentru pierderile din ultimul timp… Ce frumos pomenesti de acesti oameni, intelectuali de diverse si variate culori !?
    Iti urez putere si crez in acesta vara trista ! (eu sint la Namol la Tekirghiol, incerc sa ameliorez genunchii..). Cu bine j bilco

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro