joi, martie 28, 2024

In oglinda

Recentele masuri abuzive adoptate de catre MEC privind reducerea fondurilor pentru Programe Nucleu si plafonarea cheltuielilor de regie la maxim 50 % vor genera probleme clare de finantare pentru INCD-uri in 2020 si in anii urmatori. Asta pentru ca INCD-urile se auto-finanteaza, sursele principale de finantare fiind Programul Nucleu, proiecte PN castigate la competitii, proiecte internationale si contracte cu mediul privat. Ultimele doua nu reprezinta prea mult in totalul veniturilor, procentul variind poate intre 5 % si 25 %. Grosul deci vine de la Nucleu si proiecte PN, la care se adauga alocarile pentru instalatii de interes national. De alocari pentru instalatii de interes national nu beneficiaza insa toate INCD-urile, dar unele din ele primesc sume consistente prin acest instrument de finantare, de ordinul 20-30 milioane lei pe an. Nu este clar ce produc instalatiile respective si pentru ce sunt necesari atat de multi bani (repet, doar in unele cazuri), cert este ca sunt INCD-ui care pot trai linistite numai din Nucleu si alocari pe instalatii de interes national, chiar si in conditiile reducerii fondurilor pentu Progamele Nucleu.

Problema este la acele INCD-uri care vor sa faca performanta in cercetare, care au investit masiv in ultimii 10 ani pentru a-si modeniza infrastructura si a stabiliza resursa umana, ajungand chiar sa atraga nu numai cercetatori valorosi din diaspora, ci chiar cercetatori straini care vin sa lucreze chiar si cu contracte permanente. Pentru aceste INCD-uri, masurile luate reprezinta o lovitura cumplita, care subliniaza prefacatoria, lipsa de viziune si reaua credinta a clasei politice in ceea ce priveste mentinerea unor poli de cercetare performanti in Romania. Dar probabil ca vina cea mai mare este a functionarilor din MEC si a clicii de profesori afiliati la partide politice sau simpatizanti ai acestora, care au acaparat functii importante in minister, formand un adevarat sistem mafiot care are ca unic scop promovarea oportunismului, a plagiatului, a mediocratiei, a unui simulacru de cercetare cu rezutate publicate in tot felul de reviste obscure gen buletin sau anale (toate inregistrate in baze de date, rezolvand in acest fel capitolul publicatii in reviste pe care nu le citeste nimeni din comunitatea internationala si in care diversi autori se citeaza intre ei pentru a bifa si indicele H la examenele de promovari). Asta este realitatea, Romania nu are nevoie de oameni dedicati cercetarii, care se lupta sa publice in jurnale de prestigiu, care incearca sa isi promoveze rezultatele la conferinte internationale adevarate,care sunt implicati in colaborari reale cu institutii de prestigiu din strainatate, sau care incearca sa lege colaborari reale cu mediul privat. Nu, Romania are nevoie de oameni manipulabili si santajabili, oameni care doar simuleaza ca fac cercetare si care au inventat tot felul de cai ocolitoare pentru a evita confruntarea cu comunitatea internationala sub pretextul protejarii ideilor novatoare romanesti de furtul intelectual al occidentalilor corupti. In felul acesta au aparut reviste de casa mentionate anterior, conferinte declarate internationale la care vin 1-2 prieteni din afara Romaniei, citari in suveica, negocierea de alocare a proiectelor in asa-zisele paneluri de evaluare, etc. Toate acestea pentru a mentine o aparenta de onorabilitate si, dupa cum am mai spus, pentru a putea bifa criteriile minimale la promovari, dar si pentru a aburi Comunitatea Europeana in privinta numarului de cercetatori si in privinta rezultatelor cercetarii.

Pentru a vedea cat de putred este sistemul, sa punem in oglinda productia stiintifica a unor cercetatori si a unor actuali si fosti decidenti din autoritatile care a decis de-a lungul timpului soarta cercetarii, inclusiv persoane care au influentat luarea acestor masuri de reducere a Nucleului. Sursa de cautare a fost Clarivate Web of Science, fiind luate in considerare publicatiile cu afiliarea cunoscuta in Romania. Noi voi da nume pentru a nu fi amendat pentru incalcarea regulamentului de protectie a datelor pesonale. Voi mentiona doar gradul si rezultatele cecetarii (numar de publicatii si exemple de jurnale in care au fost publicate rezultatele, indicele H si numarul total de citari fara auto-citari).

Cercetator efectiv Decidenti care sustin ca fac si munca de cercetare
CS3, sub 35 ani, 15 publicatii (ex. Nanoscale, Phys. Rev. Applied, Scientific Reports), H=7 (168 de citari in total) Director in MEC, urmarit penal de DNA (https://www.dcnews.ro/dna-directori-din-ministerul-educatiei-urmariti-penal_564414.html), profesor universitar, 23 de publicatii (ex. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research-jurnal ASE; Metalurgia International), H=6 (47 de citari in total)
CS3, in jur de 35 de ani, 30 publicatii (ex. Applied Surface Science, Solar Energy), H=12 (333 de citari in total) Secretar de Stat in MEC, profesor universitar, 71 publicatii (ex. Sustainability, Actual tasks on agrigultural engineering-Zagreb), H=5 (131 de citai in total)
CS1, in jur de 40 de ani, 98 publicatii (ex. Applied Surface Science, Nanomaterials, ACS Applied Materials and Interfaces), H=21 (849 de citari in total) Consilier al Secretarului de Stat din MEC, cred ca este cercetator, 24 de lucrari publicate (ex. PNAS), H=4 (87 de citari in total)
CS3, in jur de 35 de ani, 58 publicatii (ex. Nature, Scientific Reports), H=13 (500 de citari in total Director agentie finantatoare, profesor universitar, 23 de publicatii cu afilierea universitatii unde este profesor (ex. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research-jurnal ASE), H=6 (63 de citari in total)
CS1, intre 50 si 55 de ani, 103 publicatii (ex. Scientific Reports, Angewandte Chemie International, Nanoscale), H=24 (1027 de citari in total) Fost presedinte ANCS, profesor universitar, 52 publicatii (ex. Revista de chimie, Revista romana de materiale), H=8 (142 de citari in total)
CS1, in jur de 50 de ani, 110 lucrari publicate (ex. Scientific Reports, Applied Surface Science, ACS Applied Materials and Interfaces), H=18 (1028 de citari in total) Lider de sindicat, cecetator, 28 de lucrari publicate (ex. Applied Surface Science, Romanian Reports in Physics), H=10 (254 de citari in total)
CS3, in jur de 40 de ani, cetatean francez care lucreaza la un INCD, 44 publicatii (ex. Scientific Reports, Applied Physics Letters), H=12 (445 de citari in total) Fost presedinte ANCS, profesor universitar, 18 lucrari publicate (in volume de conferinta), H=5 (68 de citari in total)

Nu voi mai continua. Punerea in oglinda arata o realitate cel putin trista, daca nu pur si simplu oribila. In INCD-uri exista si oameni dedicati realmente cercetarii, vizibili international, ponderea lor insa variaza semnificativ de la un INCD la altul, cu pondere semnificativa (spre 100 % din personalul de cercetare) in acele INCD-uri legate mai mult de cercetare fundamentala sau de fontiera, si cu o pondere semnifcativ mai mica in acele INCD-uri provenite din fostele institute de cercetare-proiectare pe diferitele ramuri ale industriei comuniste. Problema apare cand ne uitam la cei cae au condus sau conduc cercetarea si, intr-o sfera mai larga, invatamantul universitar. Cum au ajuns aceste persoane in functiile prin care decid soarta a sute de cercetatori onesti? Ce performante profesionale deosebite ii recomanda pentru a ocupa aceste functii? Cum se poate ca directori din MEC urmariti penali sa ajunga sa decida soarta finantarii, afectand direct cariera profesionala si chiar viata privata a cecetatorilor, in special a celor tineri?

Daca actualul Guvern nu ia masuri imediate de remediere a situatiei si de asigurare a finantarii pe baze de performanta si meritocratie, atunci va intra in istorie ca fiind calaul cercetarii, cata mai este, din Romania. Daca doamna Ministru, profesoara de liceu, nu se pricepe si nu cunoaste domeniul, sa ii delege responsabilitatile Secretarului de Stat pentru Cecetare. Sa ii dea drept de semnatura, sa ii dea puterea necesara pentru a lua decizii, sa ii aloce bugetul cercetarii si dreptul de a-l utiliza autonom fara a mai fi nevoie de aprobari suplimentare de la directiile din educatie (directiile din fostul MCI nu au fost desfiintate, ele pot fi reactivate si functiona autonom sub conducerea Secretarului de Stat). Daca pozitia de Secretar de Stat este doar onorifica, fara nici o putere de deciziei, atunci poate fi si desfiintata, tot nu foloseste la nimic atata timp cat Seretarul de Stat este la cheremul unor functionari din MEC.

Intr-un cadru mai larg, circul actual pe care il face clasa politica nu face dacat sa decredibilizeze si mai mult institutiile statului, respectiv Parlamentul, Guvernul, Presedintia. Partidele politice sunt oricum compromise, fiind gasti animate de interese personale sau de clan, nu avem ce astepta de la ele atat timp cat nu promoveaza in fata oameni competenti, cu cariera profesionala in spate, si cu o anumita situatie materiale care sa ii faca mai putin tentati la coruptie si trafic de influenta. Nu este de mirare ca jumatate din tinerii activi cu varste intre 16 si 34 de ani vor sa plece din tara (vezi https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/jumatate-din-tineri-vor-sa-plece-din-tara-sociolog-migratia-nu-e-o-fatalitate-se-pot-face-lucruri-1257641). Pentru ce ar ramane? Ce le propune clasa politica acestor tineri? Unde este faimosul program Romania Educata? Clasa politica este pierduta in lumea ei de compromisuri rusinoase si de interese frauduloase, in care dusmanii de ieri devin aliatii de azi (vezi traseismul politic, aliantele de partide care se fac si se desfac in functie de interese meschine), si nu mai are nici o legatura cu viata reala. Vor veni sa ne ceara votul promitand iarasi cate in luna si in stele dupa care vor reveni la viata lor de aranjamente si furtisaguri. De 20 de ani vedem aproximativ aceleasi figuri prin Parlament, prin ministere, prin alte institutii ale statului. Oare tara asta nu are si oameni mai buni pentru aceste institutii?

PS1. Am scris randurile de mai sus acum 2-3 saptamani, nu le-am trimis sperand ca inca se mai pot indrepta unele lucruri. M-am inselat. Titlul ales, „In oglinda”, se potriveste si la ultima masura adoptata in domeniul cercetarii, schimbarea pe sest a componentei Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) (vezi https://www.edupedu.ro/consiliul-cercetarii-are-o-noua-conducere-alexandru-babes-cercetator-in-neurobiologie-la-bucuresti-care-a-mai-fost-in-2016-presedintele-organismului-care-poate-propune-retragerea-acreditarii-unei-i/). Putem pune in oglinda cum a actionat CNCS in 2017, cand CNCS-ul numit de domnul Mirecea Dumitru a fost schimbat peste noapte de ministrul PSD al cercetarii, domnul Serban Valeca, si cum s-a actionat acum, cand CNCS-ul numit de domnul Valeca a fost schimbat fara nici o explicatie de catre actualul minstru PNL al educatiei si cercetarii, doamna Anisie (probabil cu incuviintarea domnului secretar de stat Ciuparu). Precizez ca recent demisul CNCS nu isi incheiase inca manadatul de 4 ani. Cam avea dreptate domnul Mircea Morariu in articolul dumnealui intitulat sugestiv „PSD si PNL aceeasi mizeri?” (vezi https://adevarul.ro/news/politica/psd-sipnl–aceeasi-mizeriei-1_5e672bbb5163ec4271d5d186/index.html). PNL face acum exact ceea ce condamna acum cativa ani la PSD: racoleaza la greu parlamentari si primari din fosta coalitie guvernamentala; numeste clientela de partid in diverse functii, vezi inspectorate scolare; pune in functii ministeriale personaje pe care nu le recomanda nici o realizare profesionala deosebita, unii dintre ei membri si in guvernele PSD; schimba fara explicatie comitete si consilii. Diferenta este ca, atunci cand aceste mizerii erau operate de PSD, abuzurile erau infierate cu manie proletara de o anumita parte a presei si de unii bloggeri, dar cand aceste abuzuri sunt operate de PNL, se tace din gura.

Sigur ca actualii guvernanti pot face ce vrea muschiul lor. Ar fi fost insa politios sa fie anuntati si fostii membrii CNCS, eventual explicat motivul demiterii. Ceea ce este insa total scandalos este modul de numire, fara nici un fel de selectie. Din cate imi aduc aminte, si domnul Dumitru si domnu Valeca au propus niste comitete de selectie formate din academicieni si profesori universitari, apoi au solicitat organizatiilor de cecetare propuneri pentru consiliile consultative, si din aceste propuneri au fost alesi membrii consiliilor. Este adevarat ca in cazul CNCS-ului proaspat demis au fost si doua numiri directe, din partea Patronatului si din partea Sindicatului din cercetare. Actualii diriguitori ai cecetarii puteau sa ii demita numai pe cei doi si sa ii inlocuiasca cu altcineva, daca considerau ca CV-urile lor nu corespund inaltelor exigente de a fi membru CNCS. Eu am fost astfel numit din partea Patronatului. Stiu ca voi fi luat in suturi pentru asta, tin insa sa mentionez ca am vreo 220 publicatii (fiind si co-autor la un Nature), cu peste 3500 citari si un factor Hirsh de 33 (probabil multi nu dau doi bani pe aceste amanunte, dar in lumea buna a cercetarii nu existi daca nu publici si daca nu ai citari, deci nu ai nici o sansa la proiecte H2020 nici macar ca partener). Mi-am zis ca, daca CV-ul meu nu este bun pentru a fi membru CNCS, probabil ca CV-urile celor praospat numiti sunt extraordinare. Asa ca m-am uitat un pic pe Web of Science, ca la aceasta platforma am acces, sa vad si eu publicatiile si celelalte. Cautarea am facut-o dupa afilierile cunoscute din Romania, probabil rezultatele ar fi fost mai bune daca as fi stiut exact si eventuale afilieri din strainatate. Mai jos sunt rezultatele cautarii.

Nume Lucrari (afiliere Romania) Citari H Specialitate
Alexandru Babes 46 1504 17 Biologie UB
Cezar Joita 24 22 3 Matematica AR
Norica Nichita 18 191 6 Biologie AR
Flavius Solomon 2 4 2 Stiinte Umaniste AR-Iasi
Alexander Baumgarten 10 0 0 Stiinte Umaniste UBB
Laurentiu Stoleriu 83 939 16 Fizica UAIC
Mirela Voiculescu 56 385 13 Stiintele Pamantului UGAL
Ioan Ovidiu Sarbu 1 9 1 Meadicina Timisoara
Gabriel Badescu 8 86 4 Stiinte Sociale UBB
Gabriela Rapeanu 69 467 13 Biotehnologii UGAL
Mihai Gartu 52 416 12 Fizica Ovidius Constanta
Dragos Iliescu 30 40 3 Stiinte Sociale UB
Antonio Radoi 42 459 12 Stiinta Materialelor IMT
Sorin Bildea 6 26 3 Stiinte Ingineresti UPB
Mihaela Florea 86 1223 20 Chimie, INCDFM
Bogdan Popescu 260 6447 33 Medicina UMF Bucuresti
Cosmin Chiorean 20 183 6 Stiinte Ingineresti UT Cluj
Lucian Dragut 29 2008 14 Stiintele Pamantului, UVT
Niculina Hadade 38 564 8 Chimie UBB
Radu Marinescu 24 332 6 Informatica UPT
Gabriela Carja 85 1309 24 Stiinta Materialelor UT Iasi

Nu comentez aceste rezultate. Subliniez, nu am nimic impotriva nou numitilor membri ai CNCS, pe multi ii si cunosc personal sau chiar am lucrat sau lucrez cu unii din ei. Nu ma indoiesc ca sunt animati de bune intentii. Ceea ce pun in discutie este modalitatea total netransparenta de selectie cat si modalitatea cel putin ne-eleganta prin care actuala conducere a cercetarii a demis fostul CNCS, in cel mai curat stil PSD-ist. Ca sa nu o mai lungesc, as mai remarca faptul ca 9 dintre membri fac parte din asociatia Ad-Astra, din care fac parte si membrii trio-ului Mic-Mic-Anc, si ca 10 membrii au mai facut parte din CNCS in perioadele 2011-2013 si 2016-2017 (sub presedintia domnului Alexandru Babes). Probabil ca in ochii actualei conduceri respectivii sunt mai de incredere dacat cei numiti de PSD. Urez succes noului CNCS si asteptam totusi niste explicatii pentru demitere, in afara de aceea ca tot ce a facut si numit PSD este rau.

PS2. Pentru cei care probabil ma considera sau ma vor considera simpatizant sau membru PSD, si care ma tot intreaba unde eram cand…, ii intreb si eu: dumnealor unde erau cand Consiliul Genaral al CNATDCU (din care am facut parte intre 2011 si 2012, fiind chiar vicepresedinte) era supus la presiuni enorme in timp ce decidea plagiatul domnului premier de atunci, Viorel Ponta? Stiu ca acel consiliu a fost desfiintat de domnul Liviu Pop? Nu imi aduc aminte de nici o manifestatie de sustinere. Unde erau cand, in urma unor suspiciuni de plagiat care o implicau pe doamna Andronescu, am fost nevoit sa imi dau demisia? Imi aduc aminte doar de o luare de pozitie a unui fost membru Ad-Astra, ca oi avea eu ceva de ascuns din moment ce mi-am dat demisia asa repede. Mentionez ca demisia a rezultat in urma unei discutii la fostul ANCSI prin care mi s-a pus pe masa inclusiv posibilitatea desfiintarii institutului la care lucrez. Toate astea se intamplau in 2012, poate ca cei care contesta acum luarile mele de pozitii nu erau in tara. Constat ca asociatia Ad-Astra (auto-intitulata asociatia cecetatorilor romani, desi are numai 76 de membrii) a ajuns un instrument de presiune prin care o minoritate foarte vocala domina majoritatea formata din cerecetatori care isi vad onest de profesie. Dialogul social cu organizatiile reprezentative ale cercetatorilor a disparut complet din practicile actualului guvern, care este maidegraba dispus sa plece urechea si sa actioneze conform indicatiilor primite din partea unor minoritati galagioase in loc sa cheme la dialog toate partile implicate. Stiu ca organizatiile patronale si cele sindicale au bubele lor, dar cu un pic de efort se pot gasi parteneri de dialog cu care sa se discute asezat ce ar trebui facut in cercetare pentru a ne fi tuturor mai bine. Actionand unilateral pentru a face pe plac numai unei parti din sistemul de cercetare actuala conducere risca sa strice si ce mai era bun in sistem, stricaciuni care cu greu vor mai putea fi indeptate.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Domnule Pintilie,

    sunteți cercetător cu multe articole publicate. Titlul articolului atrage atenția asupra punctului considerat de D-voastră important – analiza (punerea?) în oglindă a cercetătorilor și a decidenților din minister.
    Cercetător fiind, presupun că ați începe lectura unui articol de la secțiunea „metode”. Puneți-vă în situația unui evaluator și reluați lectura de la „metoda” utilizată în articolul de față. După ce aveți un verdict, puteți trece la analiza cerințelor postului pentru cercetător, respectiv, administrator și apoi vedea dacă rezultatele analizei mai sunt pertinente.
    Spun toate acestea 1) din postura de cercetător, fără afiliere politică, fără nicio iubire pentru PSD, PNL șamd (spune acestea pentru că de obicei, suntem văzuți așa cum vrea un privitor să ne vadă, nu așa cum suntem) și 2) uimit de faptul că persoane care lucrează în cercetare și care (se presupune) au un anumit mod de a vedea și trata realitatea, nu reușesc să folosească acel ”mod” în viața de zi cu zi – rezultând astfel articole, opinii șamd lipsite de un fundament solid (îi includ aici pe toți autorii de articole din domeniul șiinței de pa platforma Contributors.ro, mici, mari etc).

    • Buna ziua,
      As fi preferat sa ma adresez unei persoane cu nume si prenume. Legat de obsevatiile si uimirile dumneavoastra:
      – metoda pe care am utilizat-o, bazata pe date scientometrice, este cea utilizata si la concursuri, si la promovari, si la evaluarea diectorilor de proiecte, si pe plan international la selectia de post-doci, etc.; ne place, nu ne place, asta este; cu astfel de indicatori suntem „cantariti”, inclusiv de cei care sunt decidenti in cercetare
      – daca cei care au functii de decizie pe la minister s-ar multumi doar sa isi faca munca de administrare, poate ca nu ar fi potrivita metoda pe care am utilizat-o, dar ei pretind ca fac si cercetare, in acelasi timp cu munca de adimistratie; in fapt fac si administratie, si cercetare, si tin si cursuri pe la diverse universitati; de aceea i-am pus in oglinda

      • Bună ziua,

        am motivele mele pt a vă lipsi de numele și prenumele mele.

        Metoda – tot cherry picking se numește. Vă propun să luați datele pentru toți cercetătorii dintr-un INCD (aș propune toate, un student cu acces la WoS termină în 2 zile) și pt toți secretarii de stat etc și apoi faceți comparație. E ceva mai științific.

  2. Bună ziua domnule Pintilie,

    În 2012 susțineam poziții reformiste în UB și reforma Funeriu, iar pentru atitudinea mea am stat 13 pe lector, am avut ocazia să trec pe conf abia după ce a picat Dragnea, deși CV-ul e de Profesor. Deci am avut niște costuri, ca toți cei care au susținut reforma Funeriu și nu au plecat apoi din țară.

    În 2013 deja am început activitatea publică de susținere a reformei, aveți aici prima mostră: https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-14619143-despre-oamenii-din-sistemul-romanesc-cercetare.htm

    Aș mai observa că felul cum evaluați activitatea cercetătorilor, separat pe ce e în țară și pe ce e afară mă stupefiază, știința nu e universală ? În particular NIchita Norica este un cercetător excepțional: https://scholar.google.com/citations?user=gzMPGW8AAAAJ&hl=en&oi=ao . De asemenea, amestecul pe domenii fără discutarea diferențelor în termeni de domeniu de variație al metricilor induce confuzii în mintea cititorului.

    Nu am nici o problemă cu fizica, am avut proiecte de infrastructură cu INFLPR și am aplicat cu oameni de la Măgurele demonstriative. Vă doresc succes.

    Virgil Iordache

    • Domnule Iordache,
      Din respect pentru colegii dumneavostra de la Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti, ar trebui sa fiti mai rezervat in privinta afirmatiilor de genul “CV-ul e de Profesor”. La comisia de Biologie si Biochimie standardele minimale sunt mult mai ridicate. Mai mult, intr-un INCD, pentru promovare, candidatul trebuie sa indeplineasca atat cerintele minimale impuse de comisia la care se incadreaza conform domeniului in care are doctoratul cat si cerintelor impuse de comisia domeniului unde este incadrat institutul. Un candidat, pentru postul de CSII, cu doctorat in Ecologie, care lucreaza intr-un INCD din domeniul chimiei trebuie sa indeplineasca si conditiile minimale de la comisia de Chimie. In unele INCD-uri conditiile minimale reprezinta nota 7. Pentru 10, trebuiesc depasite de vreo 2-3 ori.

      • Stimate domn sau doamnă care semnați comentariul cu numele Opinie,

        Aici aveți punctajul cu care am luat concursul de conf, 8482.09 puncte https://drive.google.com/drive/folders/1A78zUnnVSusEhhVeorl1vZeL0P2Qusx2

        Iar aici aveți documentele mele de referință comparative pentru punctaje: https://drive.google.com/drive/folders/1BoFiraK8tZmtxgmL9xDRVXM–aqSfb15, pe pagina facultății aici cele minimale:

        https://www.bio.unibuc.ro/pdf/concurs_didactic/Anexa%20VI.%20Criterii%20Profesor%20Ecologie.pdf

        Puteți constata și singur sau singură că punctajul e de peste 9 ori peste cel minim de Profesor în domeniul Ecologie conform standardelor facultății (domeniul e diferit de cel biologie, penru că predau la secția ecologie și protecția mediului). Condițiile de abilitare le îndeplinesc și pentru domeniul Biologie.

        Dacă pentru 10 cum spuneți e nevoie de îndeplinire de 3 ori, pentru de 9 ori ce calificativ este ?

        Pare de necrezut, dar exact asta e realitatea, și este așa între altele din motivele descrise în comentariul meu la care ați comentat.

        Vă rog ca pe viitor să verificați realitatea înainte să postați sub anonimat mesaje care denotă o lipsă jmplicită de respect față de mine, cel cu care discutați.

        V.I.

        • Intr-adevar exista o eroare, de care nu aveam cunostinta. Conform regulamentului Facultatii de Biologie, UB: “Activitatea candidaților la postul de professor universitar ecologie trebuie să corespundă standardelor minimale pentru Ingineria mediului (Anexa nr.4) publicate în Monitorul Oficial al României, nr. 440/18.07.2013.” De fapt, este vorba de standardele minimale impuse prin Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.560/2012.

          Ordinul nr. 6.129 din 20 decembrie 2016 modifica 6.560/2012 si pentru Ingineria mediului, ca si pentru celelalte domenii, introduce Condiții preliminare obligatorii. Printre altele, avem:
          articole științifice ca autor principal:

          – pentru Conferențiar (CS II): minimum 2 articole în reviste cotate ISI cu AIS cumulat mai mare sau egal cu 2, din care 1 articol cu AIS de cel puțin 0,2 în ultimii 5 ani;
          – pentru Profesor (CS I; Abilitare): minimum 4 articole în reviste cotate ISI cu AIS cumulat mai mare sau egal cu 4, din care 2 articole cu AIS de cel puțin 0,3 în ultimii 5 ani;

          Depasirea cu 9x ar insemna 36 de articole ca autor principal cu AIS cumulat 36.

          • Bună ziua domnule sau doamnă Opinie,

            Iarăși mă văd obligat să intervin, pentru că efectiv sunteți bine intenționat sau intenționată și trebuie să aveți informațiile corecte.

            Sunteți în eroare și în mesajul anterior, dar din cauza aceasta nu din cauza dvs, ci a instituției, respectiv a facultății, care nu a actualizat cerințele legate de comisia CNATDCU pe pagina facultății. Ecologii am fost alocați la comisia de ingineria mediului până acum ceva vreme, acum suntem ecologia și protecția mediului la comisia 5, Ștințele pământului. Eroarea de alocare a noastră la ingineria mediului a aparținut unei persoane care nu înțelege cu ce se ocupă ecologia, nu dau nume, că mi-e prieten, dar explic mai jos.

            Motivul schimbării e foarte simplu: cercetările la ingineria mediului au o dimensiune tehnologică i țintesc dezvoltarea de metode în interiorul organizațiilor industriale care să minimizeze impactul acestora asupra mediului. Ciclul de viață al acestor metode poate fi lung în ansamblu, pe sistemul TRL 1-12, dar rezultatele sunt publicabile în etapele inițiale etapă cu etapă. Un experiment de epurare a apelor cu cataliză pe coloane sau chiar în sistem pilot dă un rezultat în câteva luni. Spre deosebire de asta cercetările ecologice nu pot da rezultate în câteva luni, decât în cazul ecologiei microorganismelor, care au un ciclu scurt de viață, sau al scărilor experimentale mici, cum sunt ghivecele în camere de vegetație, care se recoltează la circa 3 luni, depinde de specie. Dar acestea sunt excepții, experimentele de scări mai aproape de realitatea din teren durează 2-3 ani, iar o cercetare de teren neexperimentală, ipoteze testate exclusiv prin măsurători în ecosisteme așa cum sunt, e de neconceput fără 2-3 ani, din care unul preliminare. Același specific e și la cercetări de teren din alte domenii cum sunt geomorfologia, hidrogeologia, cam tot ce ține de procese naturale de scară mai mare. Ca urmare fluxul de publicații în mod obiectiv e mai mic în aceste domenii decât este în ingineria mediului.

            Desigur că lucrurile în realitate sunt pe un gradient, o parte din preocupări se suprapun, de ex. la revista Ecologial Engineering se vine și cu experimente la scară, mare, zone umede artificiale, care au rezultate pe termen lung. Dar în mare așa stau lucrurile, cum am descris. Se vede și din Web of Science, una e Engineering Environmental, alta e Environmental Sciences, aveți aici domeniile clasificate în funcție de AIS, puteți vedea că revistele diferă, iar cele cu dublă apartenență nu sunt mult, iar între domeniul Ecology și Engineering Environmental intersecția e mi se pare nulă: https://uefiscdi.gov.ro/resource-84257?&wtok=&wtkps=XY1dDsIgEITvwrNiF8pPtncwJp6gAWqIrf1BWqPx7gIvRp92sjPfTIsSXwE5kuAtaQLWgCTaYLoO3HPVK9tsVHXkc5SD30PQjxbkHubpakLIQMr7fBkSAVmkLmOT5ZFLlQMKibXT7XQ+cFUxzXQldCES+v3sGIDgABx4qRWFOv4xUCH5DabdzZXdpIbRxt7RcbnQ6DofjPV09W6j7XL3ZuxJ8/4A&wchk=bd60f6bb1328286f1744b50b73e39c98ccaa49a1

            Am dat aceste detalii pe larg pentru publicul interesat cititor, văd că unii oameni au comentat că e vorba de un joc de orgolii. Nu e vorba de orgolii, de e vorba de munca sau nemunca unor oameni care sunt dedicați științei și cetățenilor, neafiliați niciunui partid, și de rezulatele lor și ale instituțiilor cărora le sunt afiliați.

            Acum, revenind la subiectul ridicat de dvs, puteți consulta la comisia de Științele Pământului să vedeți că ce am spus e real. Găsiți sinteză în dosarul meu de concurs, unde am pus-o special comparativ și cu Profesor, deși concursul era pe Conf. Că sună halucinant așa ceva, sunt de acord, dar gândiți-vă că trăim în România și că sunt n alte astfel de cazuri, ce e prin provincie e coșmar, în sens invers, oameni pe poziții înalte complet descoperiți.

            Asta e ce au făcut urmașii nomenclaturiștilor și ai ofițerilor acoperiți din țara asta. Nu pot decât să le fiu recunoscător, nu aș fi ajuns să apropiat Bisericii fără contribuția lor, deși Dumnezeu știe.

            De aceea nu pot decât să fiu convergent cu domnul Pintilie în interese legate de reformă meritocratică, și pentru folos personal și pentru folos organizațional și pentru cel general, al țării.

            V.I.

  3. Buna ziua dl Pintilie,
    Va atrag atenția asupra neconcordanței datelor scientometrice referitoare la mine.
    Ma surprinde faptul ca va asumati divulgarea unor date scientometrice incorecte, pe care nu le-ați verificat din mai multe surse.
    Puteți verifica situația accesand link-urile de mai jos:

    Scopus:
    https://www.scopus.com/authid/detail.uri?origin=resultslist&authorId=56276291600&zone=
    Mendeley:
    https://www.mendeley.com/profiles/antonio-radoi/?orcidImportStatus=orcid-import-success
    Publons:
    https://publons.com/researcher/3470120/antonio-radoi/peer-review/

    Va rog sa corectati!
    Va multumesc,
    Antonio Radoi

    • Am explicat cum am facut cautarile, doar cu afilierea facuta publica pe Edupedu. Nu am de unda se stiu daca ati mai lucrat si in alte parti.

      Normal ar fi ca membrii noului CNCS sa isi faca publice CV-uile, cu tot cu liste de proiecte, publicatii, si ce mai considera reprezentativ fiecare. Atunci nu vor mai exista confuzii sau scapari in analiza scientometrica.

      • Dl Pintilie,

        Ați avut o abordare superficială, va rog sa nu căutați scuze!
        Un cercetator de calibrul dvs cunoaste cum se folosesc Web of Science, Scopus, Publons, ORCID, ResearcherID.
        Va rog sa va asumati greseala si sa incetati diseminarea de tip „fake news”!!!
        Antonio Radoi

  4. Ca vechi cercetator cu 40 de ani de activitate, INCD-urile mici si foarte mici, cu profil singular au cel mai mult de suferit. Cele cu profile mai diverse fac fata mai bine. Multe au mers pe proiecte europene pe alte formule decat cercetarea pt. a supravietui. Nucleul a fost doar un aperitiv. Articolele s-au scris la comun, cu 3-5 autori si la reviste interne, pentru a ramane in esenta bani de salarii, de conferinte, carti de scris, reviste de sustinut, nici vorba. Apoi toate comisiile si consiliile MEC, ca sunt de acreditare, etica, acordare titluri, de-a lungul timpului au facut compromisuri la cerea unor factori politici ori din minister. Cei care nu au acceptat si-au dat demisia. Stiu la concret cum au luat acreditarea unele facultati din privat sau cum au fost castigate proiecte pe PNII-Ill, TED, etc. cum au obtinut unii doctoratele, etc. Niciodata nu am fost ales ca evaluator de proiecte, desi aveam activitate meritorie, tocmai pentru ca se stia ca nu accept jocuri de culise.Intai este intrebat directorul unitatii si daca afirma ca esti vertical nu ai nicio sansa. Ceea ce se vede acum in oglinda este aceea imagine stramba si deformata data de aceasta oglinda. Reactualizarea legislatiei, meritocratia, aplicarea unei reforne constructive pot fi elemente de a aduce pe alt drum cercetarea. Acum nu gasim un drum pentru o guvernare solida si stabila si cu deficitul bugetar existent, cu efectele pandemiei nici cercetarea nu are sanse mai bune.

  5. Domnule Iordache,

    Am luat productia pentru afilierea din tara pentru ca asta este mentionata in lista publicata pe Edupedu. Nu am consumat timp sa stau sa caut CV-ul fiecaruia, sa vad unde a lucrat in afara. Apoi mai este si problema de cautare, doar dupa nume de familie si o initala a numelui de botez pot apare si rezultate care nu apartin persoanei respective.
    Sunt constient si de faptul ca metricile sunt diferite pentru domenii umaniste sau de stiinte sociale, chiar si pentru stiinte naturale si ingineresti. Am utilizat o platforma la care toata lumea are acces prin Anelis Plus.
    Eu nu incerc sa manipulez, de aceea nu am comentat rezultatele. Am si specificat ca acestea pot fi mult mai bune daca se iau in considerare toate afilierile personelor respective. Nu am comentat calitatea membrilor noului CNCS, sunt convins ca sunt persoane respectabile si animate de bune intentii, ci procedura prin care autoritatea pentru cercetare s-a dispensat de vechiul CNCS si l-a numit pe cel nou. Sper ca suntet de acord cu mine ca felul in care a actionat Ministerul nu este nici politicos, nici transparent, nici etic.
    As mai puncta ceva. Am sesizat in multe cazuri de persoane venite din strainatate cu CV-uri foarte bune (ma refer la lucrari), o scadere a calitatii publicatiilor dupa intoarcerea in tara. Nu imi explic care este cauza. Poate aveti dumneavoastra o explicatie. O conta atat de mult afilierea pana la urma?

    • Vă mulțumesc pentru răspuns.

      Cu decizia MEC ce să spun, nu știu situația punctuală de acolo ca să mă exprim. Dar am o mare apreciere și pentru domnul secretar de stat care se ocupă acum și cred că va face treabă bună. Îmi imaginez că nu a fost ceva intenționat lipsa de comunicare, ceva deliberat care să vizeze ofensarea. Sunt vremuri turbulente.

      În legătură cu scăderea număruli de publicații la cei reveniți situațiile variază. Am o colegă care a venit fost post-doc Marie Curie afară și a revenit tot cu reintegrare Marie Curie și a crescut mult după. E adevărat că a fost în partea de est a Germaniei unde nivelul de producție, postcomunist, era mai mic ca în Germania de vest. Alții ca domnul Mihai Ducea geolog la UB sunt și în Arizona și aici în cumul pe cercetare cu proiecte Idei Complexe și mai dinamizează puțin domeniul dumnealor. Este la fel de adevărat că unii nu performează la fel aici, și cauze pot fi atât factori macro, cum este absența predictibilității finanțării prin competiție, cât și factori organizaționali ce țin de cealaltă resursă umană disponibilă, de infrastructură, de lideri pre-existenți mai puțin performanți care nu doresc competitori și subminează, sau poate chiar situații subiective, neadaptare la viața de aici din Ro, pot fi multe cauze, cum din poziția dvs știți fără îndoială mai bine ca mine. În domeniul meu de ex nu poți lucra singur, e nevoie de echipe destul de complexe, iar cine vine și nu are cercetători de calitate pentru astfel de echipe va trebuie să se mulțumească să lucreze la o scară mai mică, ceea ce înseamnă și producție științifică la nivel mai jos. Noi am reușit să facem o echipă cât de cât implicând și cercetătoarea Marie Curie de care vorbeam și potențialul e bun. Numai să mai apară competiții.

      Numai bine,

  6. Eu rezum astfel alambicatul articol de mai sus: Sunt Lucian Pintilie, cercetător, frustrat la culme pentru că:
    – am fost dat afară din CNCS-ul numit de Șerban Valeca la patru luni după numirea celui anterior, de către Mircea Dumitru (care, evident, nu era bun pentru că nu vă avea în componență). Apropo, pe cei călcați cu cizma de Valeca i-a anunțat cineva că sunt puși pe liber?
    – MEC a tăiat din fondurile Programului Nucleu și probabil le va băga în competiții noi și creșterea ratei de succes la competițiile în curs;
    – Ad Astra și Doi Mici și un Anc nu mă iubesc și nu sunt de acord cu mine, motiv pentru care mi-am dat demisia din Ad Astra;
    – avem un cadru legal care permite ministrului să-și bage picioarele în Consiliile din subordine.

    În afară de frustrări, soluții propuneți?
    Ar fi cred util să ne faceți un rezumat al celor 3 ani de mandat în CNCS-ul ras de actuala conducere a MEC și să ne indicați ce a mers bine și ce a mers rău.

    • Ar fi de mare folos pentru toată lumea dacă abordarea dvs ar fi mai elegantă. Iertați, dar nu ne ajută cu nimic stilistica antagonică. Suntem toți în aceeași barcă.

      cele bune,

    • 1. Nu sunt frustrat, am si mentionat ca puteam fi demis doar eu si membrul numit de sindicat. Ma surprinde totusi ca, daca aceleasi greseli sunt facute de unii (PSD), le condamnati, daca sunt facute de altii (PNL si PMP), le considerati acceptabile. Cu ce nu sunt de acord este lipsa de transparenta, vad ca pe dumneavoastra nu va deranjeaza.

      2. Aici, chiar nu va inteleg. Ce aveti cu Nucleul cand si dumneavoastra sunteti, mai mult sau mai putin, platit din Nucleu? Lucrand intr-un INCD (eu asa va gasesc pe net), cum va acoperiti toate cheltuielile necesare functionarii echipei pe care o conduceti? Numai din proiecte? Dati-mi voie sa ma indoiesc. Ceea ce s-a propus dar nu s-a realizat, a fost o finantare institutionala de baza care sa acopere costurile recurente pentru functionare (un minim de salarii, pot fi cele impuse pentru Nucleu anul acesta, si acopeirea integrala a cheltuelilor de regie fundamentate pe baza cheltuielilor pe ultimii 5 ani). Domnii de la minister pot veni in control la fiecare INCD sa vada pe ce au cheltuit banii, fiecare justifica cum poate, cine a fost corect primeste finantare, cine nu, primeste proportional cu acele cheltuieli care au fost reale. Nu ne apucam acum sa ii omoram pe toti pentru ca au avut altii obrazul gros. Cat despre utiizarea fondurilor taiate de la Nucleu pentru competitii, dat-mi vie sa fiu reticent. Nu mi se pare ca domnul Secretar de Stat este in control asupra fondurilor pentru cercetare. Daca se duc la educatie, sa acopere niscai mariri de salarii?

      3. Cu Ad-astra, asta e, sunt de acord cu unele lucruri, cu altele nu. Mai bine sa ne vedem fiecare de drum.

      4. Pai de ce nu schimba cadrul legal ministrul? Ce asteapta? De ce nu face o agentie cu fila de buget separata si cu autoritate reala in cercetare? De ce nu face consiliile persoane juridice cu atributii clare si precise care nu se incaleca unele cu altele? Stiti ca CNCS avea in atributii evaluarea editurilor? Ce treaba are CNCS cu asta? De ce nu a fost trecuta la CNATDCU aceasta sarcina, ca are comisii pe toate domeniile si este mai in masura sa decida care sunt acceptabile si care nu? Multi spun ca actuala legislatie este depasita dar nu se face nimic pentru a o corecta.

      5. Ce a facut fostul CNCS: a facut o procedura de selectie pentru edituri, pentru ca altfel nu se puteau desfasura nu stiu ce concursuri prin universitati pe domenii sociale si umaniste (de altfel am si fost dati in judecata de o editura pentru ca alte CNCS-uri nu au mai facut evaluari si acreditari de edituri); am compus pachetele de informatii pentru PD si TE; am solicitat si obtinut suplimentarea fondurilor la competitii PD, TE si PCCF (sa nu imi spuneti ca eram in conflict de interese, cand am depus proiectul in 2016 nu eram membru CNCS); a trebuit sa facem si un raport privind starea cercetarii (asta fara logistica, doar pe ce se putea obtine din rapoarte accesibile on-line); si vor mai fi fost si altele, puteti solicita procesele verbale de sedinta de la secratariatul CNCS.

      6. Propuneri:
      -un dialog real intre toti actorii implicati in cercetare-Academie, reprezentanti ai universitatilor; reprezentanti ai INCD-uri; mediu privat; opinie publica (ONG). Cred ca se pot gasi oameni onesti si de buna credinta, cu rezultate profesionale valabile, care sa poata construi ceva viabil pentru organizarea si functionarea cercetarii. Bine ar fi ca la o astfel de discutie sa participe persoane ceva mai tinere, ei ar trebui sa se puna de acord cu ce vor pentru viitor. Daca se strang iarasi inteleptii septuagenari si octogenari, unii inca cu nostalgii comuniste, o sa iasa ceva la fel de prost ca si pana acum.
      -evaluarea tuturor componentelor sistemului de cercetare si eliminarea celor neperformante, indiferent ca sunt INCD-uri, universitati sau institute AR
      – finantarea numai pe baza de performanta si concentrarea resurselor in acei poli (evential retele) care au dovedit ca pot face cercetare si obtine rezultate decente
      – eliminarea fabricilor de diplome, finantare de performanta si in invatamantul superior
      -sprijinirea (lobby) propunerilor de proiecte europene
      Ar mai fi ceva, limitarea la maxim 2 mandate de 4 ani a oricarei functii de conducere in sistemul de cercetare, fie ca este in minister, agentii sau alte organizatii de cercetare.
      Mai am si altele, o sa incerc sa le pun cap la cap si vi le transmit. Poate aveti mai mult succes in dialogul cu puterea actuala.
      Cred ca si eu si dumneavoastra dorim sa fie ceva mai bine pentru cercetare si cercetatori. Diferenta este ca dumneavoastra gasiti niste probleme punctuale si le generalizati. Nu stiu din ce motive, actualii guvernanti va asculta si se apuca sa taie otova fara nici un fel de analiza, care a gresit si care nu. Mie nu mi se pare corect. Poate de aceea si par ca sunt frustrari personale, dar nu sunt. Am in jur un grup de 30 de oameni, majoritatea tineri la 30-35 de ani. vad si ei ce se intampla si ma intreaba, cu ei ce se va intampla daca se tot taie fonduri? Au trimis fiecare aplicatie de proiect, cativa vor castiga, poate. Cu restul ce facem?

      • Dle Pintilie,
        Ca să nu discutăm vorbe, îmi puteți indica, vă rog, unde găsesc cele 3 rapoarte anuale (2017-2019) ale CNCS-ului din care ați făcut parte?
        Conform OM nr. 213 din 19 aprilie 2017, art. 3, alin j), acestea ar trebui să fie publice pe publice „pe paginile de internet ale MCI, MEN şi CNCS”.
        Mulțumesc.

  7. Buna ziua domnule Pintilie,

    Este evident ca nu trebuie sa existe persoane cu functii de decizie in cercetare care au publicat „lucrari stiintifice” in Revista de chimie, Revista romana de materiale, Metalurgia Internationale etc. (recunosc ca de unele nici nu am auzit pana in ziua de azi). Vreau doar sa mentionez ca incercarea de a compara un set de „n” cercetatori bazandu-ne doar pe niste numere fara a tine cont de domeniile in care acestia activeaza, daca sunt sau nu autori principali ai lucrarilor, cum sunt obtinute citarile etc., poate conduce la rezultate profund gresite.

    Dau doar 2 exemple diferite pentru a sublinia la ce se poate ajunge daca ne ghidam doar dupa niste numere:

    Exemplul 1: Articolul DOI: 10.1016/0168-9002(94)90983-0, autori C.M. Teodorescu et. al. are 84 de citari. Un rezultat formidabil nu? Orice cercetator de pe mapamond s-ar mandri cu o lucrare citata de 84 de ori. Dar ce sa vezi, 75 din cele 84 de citari (~ 90%, le-am numarat una cate una) sunt citari primite de la colegii de grup, colegii de institut si colegii de peste strada din INFLPR (vis-a-vis de Mega Image). Deci, de fapt, acest studiu nu este nici pe departe de interes pentru comunitatea stiintifica „internationala”, ci mai degraba de interes pentru cercetatorii din biroul de vis-a-vis. Asta doar asa ca ati amintit de „metoda suveica” si autorul principal este printre altele Presedintele Consiliului Stiintific al INCDFM.

    Exemplul 2: Tot de pe platforma Magurele, CS1, indicele H = 61, nr. citari = 12700 (il cunoasteti foarte bine, l-ati evaluat in diferite comisii). De apreciat si de invidiat in acelasi timp, nu? Ei bine, domnul in cauza nu a publicat niciun articol ca autor principal / corespondent toata viata domniei sale.

    Asadar, mai usor cu numerologia pe scari.

    • Foarte interesant!
      Un anonim (alții ar spune laș) îl atacă pe președintele Consiliului Științific al unui Institut Național (INCDFM) din cauza unui articol (pe care l-a publicat ca prim autor în timul tezei de doctorat) care, deși are multe citări (84), se poate dovedi că multe dintre acestea sunt autocitări sau citări din partea unor autori geografic apropiați. Într-adevăr, articolul cu pricina are doar 9 citări complet independente, fără niciun co-autor comun sau provenind din zona București-Ilfov. Grav. Președintele Consiliului Științific trebuie demis de urgență. Nu contează că are în total vreo 150 de articole publicate, că din cele aproximativ 2500 de citări numai vreo 25 % sunt autocitări. Nu contează nici că funcția de Președinte al Consiliului Științific se obține prin vot democratic al acestui for, în urma prezentării unui program de acțiune a Consiliului și nu în urma unui concurs la care să conteze citări sau indice Hirsch.
      E simplu, măi dragă: tot ce vine dinspre INCDFM sau, mai general, dinspre platforma Măgurele (cu “mici” excepții) pute rău. Noroc că avem prin alte locuri suficienți cercetători – cadre universitare – formatori de opinie – experți – membri de partide – funcționari în ministere care reușesc să țină steagul sus!
      … După estimări rezonabile, în cca. o lună, maxim două, se va stinge pandemia de coronavirus în Europa și se va redeschide traficul terestru, aerian sau feroviar spre Occident.

      • Stimati domn,

        E plina platforma Magurele, si nu numai, de citari intre colegi de acasa, sau intre cei de acasa si unul ,doua, trei grupuri din strainatate.Nu faceti exceptie!

        Scientometria duce peste tot in lume la mari exagerari. Sunt profesori in lumea , in special in USA sau China, de varsta Dv care au 800 de lucrari ISI +1000 de lucrari la conferinta si mii si mii de citari . Un calcul simplu arata ca era imposibil sa le scrie singur, fie chiar si o parte din ele, sau macar sa le citeasca.
        Deci scientometria duce la o prostitutie intelectuala globala:

        Inainte de a da un raspuns nechibzuit merita citit din revista Nature, pe care o iubiti asa de mult, urmatorul articol

        The scientists who publish a paper every five days , Nature 561, 167, 2018

        https://media.nature.com/original/magazine-assets/d41586-018-06185-8/d41586-018-06185-8.pdf

        Titlul spune tot. Deci , puneti valorile, creatia, inovarea inaintea numerelor care de multe ori nu spun nimic.1

        • Domnișoară Matrix,
          Faptul că una buc. lucrare a avut multe citări „de proximitate” nu înseamnă că situația se poate generaliza la toate lucrările publicate în carieră. Lista mea de lucrări a mai trecut la scurta ei viață prin mutiple furci ale diverșilor „binevoitori” și mai mult decât scăderea indicelui Hirsch de la 27 la 21 pe Scopus după ce se elimină TOATE autocitările (toate care au măcar un autor comun, nu numai personajul care este analizat, cum face Web of Science) nu s-a obținut. Revenind la citările de proximitate, în cazul de față fiind vorba de oameni care folosesc soft-ul dezvoltat de subsemnatul pentru analize XPS și care se bazează pe acel mult hulit articol: ce pot face, să le interzis colegilor și colaboratorilor lor să-l mai citeze? Sau să nu-l mai citez eu în lucrările mele? Și cum explicăm aceasta, scriem ceva de genul: „XPS data analyses were performed by using an analytical approximation of the Voigt lineshape and of its integral developed by one of the authors and published some decades ago in a paper which we are no longer allowed to cite owing to the recent rise of blame of the Romanian scientific community for too many self-citations of some articles.”
          Eram la curent cu articolul din Nature și cu faptul că există mari șefi cu sute de articole publicate anual. Pe de altă parte, comunitatea științifică știe cam cum vine treaba cu acele sute de articole și nimeni nu consideră că autorii cu pricina se află printre semnatari altfel decât în virtutea ierarhiilor. Nu era nevoie să ne deschidă Nature ochii la așa ceva.
          Nu că aș deveni paranoic, dar trebuie să le fie tuturor clar că subsemnatului nu mi se aplică nimic din acel articol. În ultimii 10 ani am publicat în medie cam 8 articole pe an, din care sunt autor corespondent la aproape jumătate, adică acele articole sunt chiar scrise de mine de la A la Z, colegii în marea lor majoritate contribuind cu măsurători și analize de date (nici asta nu este trivial, de altfel). Iar grupul pe care-l conduc publică cca. 40-50 de articole anual, deci nu sunt co-semnatar decât la cca. o cincime din articolele grupului, adică acolo unde efectiv am contribuit cu câte ceva.
          Iar aceasta în condițiile în care foarte rar îmi iau concediu, iar 6 ore de somn sunt chiar o binecuvântare, atunci când se întâmplă. La sincrotron, unde mergem măcar de două ori pe an, se lucrează 24/24 și 7/7. Stau acum și mă întreb: dacă după un asemenea efort de ani și ani de zile, în care riști în orice moment să-ți distrugi sănătatea sau chiar să-ți pui în pericol viața (nu știu dacă aveți idee cum funcționează cineva după 36 ore de lucru în continuu, cu azot lichid de turnat în tot felul de orificii, înalte tensiuni sau temperaturi extreme la tot pasul), te alegi cu luatul la puricat al articolelor și citărilor și ești pus alături de tot felul de mandarini chinezi și nord-americani, care ar fi reacția cea mai logică? Să mori de gât cu influencer-ii care te denigrează și care se dovedește că habar n-au cu ce se mănâncă o cercetare experimentală decentă? Sau să te retragi ușor-ușor din balamucul ăsta numit România? Probabil că mai sunt și alții în situația mea, îi rog să reflecteze.
          Ultimele corespondențe mi-au dovedit că n-are niciun rost să te „bați cu morile de vânt”. Sistemul de pile, relații și trafic de influență este mult prea prezent peste tot. (Nu mai amintesc nimănui că sunt printre cei dați la o parte din CNATDCU în 2012, sau din CNCS în 2017, acum nu mai fac parte din niciun comitet sau comițiu și n-am avut nici măcar vreun proiect la evaluare la ultima competiție.) Rămâneți domnișoarelor voi între voi să procedați la celebra cercetare pe care v-a recomandat-o Adrian Năstase de la tribuna Parlamentului în anul de grație 2003.

          • V-am sfatuit sa nu va grabiti sa dati un raspuns nechibzuit. Iata ca ati facut-o.
            Nu v-a acuzat nimeni de nimic, nu va considera nimeni un mare sef sau un mandarin al stiintei. Va apreciez eforturile , dar nu mai absolutizati lucrurile. Iata istoria lui H e si ea relativa, numai faceti din numere criterii absolute in stiinte ,asta era mesajul meu. Scrieti ca grupul pe care il conduc publica. 40-50 de articole anual, mai pe scurt ,in medie, unul pe sapatamana. Dv ziceti ca nu sunteti coautor la toate, foarte frumos , dar de departe, tot fabrica de articlole pare. Uitati insa sa ne spuneti cate va citeaza pe Dv. Sper ca nu exagerat! Ce aveti de comunicat important acestei lumi daca grupul Dv scrie un articol pe saptamana? Ati descoperit un nou material in asa fel incat calculatoarele cuantice sa functioneze la temperature camerei, masinile sa consume 0.5 l la 100 km, o baterie pe care s-o incarcam odata pe luna daca nu pe an, poate un senzor sau un test la la covid 19? Atunci suntem cu totii niste ingrate, aveti dreptate.in totalitate. Ne cerem scuze anticipat.
            Va urez ceea ce este cu adevarat important: liniste si sanatate Dv., colegilor Dv. si familiilor lor.

  8. Ne bucuram ca exista si astfel de luari de cuvant si care ne arata o perspectiva diferita in raport cu oglinda celor „Doi Mici si Un Anc”. Dupa ce am scapat de P$D-ul corupt si cu probleme la DNA, am trecut la o guvernare PNL-ista veritabila care continua politica de subrezire a sectorului public de stat din Romania. Nu ar strica ca „influencerii” sa ne explice cum se poate ca o persoana ca domnul Mircea Geoana care provine dintr-un partid „puternic corupt”, sa fie numit in pozitia de secretar general adjunct al NATO. Dincolo de aceste aspecte, observam o subrezire a sectorului de stat, in special la sanatate, educatie, si cercetare. Ca sa citam din luarile de cuvant ale domnului Citu: „Să terminăm cu propaganda! Prioritatea zero trebuie să fie sectorul privat. Nu educaţia, nu sănătatea”. Unde se vede viabilitatea si ecoul programului „Romania educata” ale domnului Iohannis in afara perioadei de campanie?La alocarea bugetara?Unde sunt resursele bugetare excedentare alocate sanatatii?In promovarea sectorului privat si a respectivelor asigurari de catre tot felul de influenceri, cum este domnul Barna sau Caramitru?In final, ar trebui sa ne intrebam cam cat conteaza cercetarea in alocarea bugetara a domnului Orban si cu cat s-a marit aceasta in ultimul an. Sa nu ne imbatam cu apa rece, actuala guvernare este poate mai toxica decat PSD-ul mult hulit si corupt. Poate ar trebui sa ne scuturam de toti parlamentarii de „meserie” care sunt prezenti pe scena din 1989 pana in prezent. Nu de alta, dar s-ar putea sa fie prea tarziu si sa ne trezim cu o societate puternic polarizata ca in SUA [1]. Daca China reuseste sa cheltuie 8.9% pe educatie, 2.19% pe cercetare, de ce nu se poate si intr-o „democratie” veritabila cum este cea a noastra, unde recent s-a schimbat culoarea nomenclaturii?

    Bibliografie:
    [1] https://www.thebalance.com/health-care-inequality-facts-types-effect-solution-4174842

  9. Dle Pintilie,

    Dv si multi din colegii Dv substituiti valoarea cu numerele, desigur cat mai mari, care nu spun nimic in cele mai multe cazuri.
    Faceti in oglinda o analiza a datelor scientometrice ale laureatilor premiilor Nobel in fizica in ultimii zece ani si diversi colegi de-ai Dv din Magurele, care au numere mari. Veti vedea ca ii intreceti net pe saracii laureati ai premiilor Nobel in fizica! Si atunci cum de nu s-a dat niciun premiu Nobel in fizica la Magurele? E o conspiratie ,nu-i asa?

    Stiu ca in cercetare in Romania nu puteti oferi altceva acum, iar articolele stiintifice au valoarea lor in aceasta lume, ca si citarile. Numai in Romania din asta s-a creeat o falsa industrie. Sunt profesori univ. in US care au atatea articole stiintifice pe an incat o socoteala simpla arata ca publica unul la 5-7 zile! Si astfel scientometria ne duce la o prostitutie intelectuala globala in goana dupa functii , fonduri, salarii mari.

    Romania e o economie manufacturiera care nu e bazata pe cunoastere. Multinationalele din Romania fac ceea ce se numeste dezvoltare , dar cercetarea e in alta parte. Pe scurt, Romania nu are acum nevoie de cercetatori si cand va avea nevoie nu va avea de unde sa ii ia.Romania e sortita unei anumite subdezvoltari de durata , o tara de mana a doua a UE exportatoare de forta de munca si materii prime si importatoare de produse prelucrate. Ex : Romania exporta grau si importa faina!Exporta constructori romani, importa constructori indieni care cer salarii mai mici.

    Acum sa revin la listele in oglinda. Ideea Dv este ca meritocratia trebuie rasplatita si in loc de asta iata partidele isi pun oamenii lor mai slabi decat cei care erau inainte. Meritocratia numerelor mari, care trebuie sa ia toti banii din cercetare, sa decida cui si cum se dau banii. Da, si cei care au numere mai mici sa duca ani buni cafele si sa faca diverse servicii la cei mari , ca intr-o zi sa devina si ei sefi si sa faca la randul lor acelasi lucru. Acesta este modelul Magurele care are un reprezentant de frunte director general peste limita admisa de lege , seful sectiei de Fizica a Academiei Romane, sef peste societati, comitete si comitii, cu o cariera fulminanta in PCR ,in USA, in Romania. Desigur , astfel de cariere se fac cu ajutorul anumitor servicii care ajuta si ele ca meritocratia sa aiba locul ei in societate!
    Iata, cum vine un ministru , schimba consiliul x ,y ,z. Pai Dv credeti ca ati fost pus prin diverse comitete si comitii datorita faptului ca sunteti un mare om de stiinta? Pai singur ziceti ca v-a pus sindicatul, rectorul Dumitru-cel mai slab rector al Univ. Bucuresti de la infiintarea ei si ,multi altii.
    Pe scurt si Dv. ati fost “pus” acolo de “cineva” si nu asa s-a uitat un ministru pe Web of Science si a vazut ca sunteti foarte bun.
    Deci articolul Dv. nu are obiect, e doar frustrarea cuiva care era si nu mai este, daca verbul a fi ajuns atat de josca sa fie confundat cu o functie, si verbul “ a avea” e coborat la citari si articole fabricate pe banda.

    • Dl Pintilie a fost in CNCS din partea Patronatului Roman de Cercetare Proiectare (PRCP), care nu e de fapt departe de PCR.
      Iar in acest context este relevanta scrisoarea de oda conducatorului iubit adusa ministrului Hurduc de aceasta structura cu PCR in acronim:
      http://www.research.gov.ro/en/articol/4922/minister-comunicare-scrisoare-de-mul-umire-din-partea-patronatului-roman-din-cercetare-i-proiectare
      Pupat bocancul ministrului se numeste ce fac acesti domni. Asa ca sa ne scuteasca!

      • Am vazut uluitoarea scrisoare adresata fostului ministru Hurduc. Daca se inlocuia NUMAI ” Domnule Ministru” cu „Stimate Tovarase Nicolae Ceausescu” i se putea trimite direct la C.C al P.C.R. Am ramas fara glas minute bune. Scrisoarea vorbeste de la sine de ce este azi Romania si cine conduce institutele de cercetare de aici,-Patronatului Roman de Cercetare Proiectare (PRCP).

      • Am citit cu interes scrisoarea cu pricina, pare a fi doar o scrisoare de multumire pentru participare, la mare moda acum precum toate certificatele de participare care se dau pe banda. Limbaj de lemn, ok, pentru unii mai finuti privita ca politete, pentru unii ca mine, mai bolovani, doar copaci taiati degeaba sau spam in inbox. Penibil mi se pare ministrul, c-a pus-o pe sit la guvern, dar traim intr-o lume in care mai toate birourile sunt tapetate cu diplome de 2 bani. Va mai amintiti de cv-ul lui Milica cand candida in 1996? Poate ca patranatul cu pricina e PCR, dar asta nu rezulta din scrisoarea aia, hai sa fim seriosi….

  10. Din toate aceste postari se vede ca autorii se bat in orgolii si citari si comisii si consilii. Vremea lui Caragiale pare a fi mai actuala ca oricand ! Ne batem in comitete si comisii ! Si nici daca se taie de la Nucleu si se aloca la alte programe nu este nicio scofala, ca subfinantarea tot ramane ! Cred ca cel mai bine ar fi fost sa faceti o petitie deschisa prin care propunerile cele mai bune sa fie prezentate catre minister si asa poate si decidentii ministerului ar trece la actiuni sau sa ofere un raspuns. Asa cu situatia actuala nu se intrevede mai nimic pentru viitorul apropiat.Problemele cele mai grave sunt in economie si infrastructura.

  11. Stimate domn,

    Care va fi decizia dumneavoastra, legata de declararea starii de urgente, privind functionarea institutiei pe care o conduceti in perioada urmatoare?
    Sunteti in legatura cu alti directori de pe platforma Magurele, pentru a lua o decizie comuna referitoare la situatia EXTREM de grava in care ne aflam?

    Va multumesc,

  12. In situatia de fata, onor ministra nu a spus nimic de cercetare si toti oamenii ei. Ce fac, ce solutii concrete pt. proiectele in derulare, congrese si simpozioane.Ce se amana si cum. Nimic, o dovada in plus la cat conteaza cercetarea in Ro. Noi sa fim sanatosi! Cercetarea este demult virusata!

  13. Felicitari domnule Pintile pentru adevarurile graite!
    Am cateva observatii:
    1. Ar trebui ca mai multi cercetatori sa intervina in spatiul public cu opinii, astfel incat parerile marginale ale vedetelor blogosferei (care, in cele mai multe cazuri sund departe de adevar) sa nu para adevaruri absolute.
    2. Legat de programul Nucleu – sunt convins ca multi colegi din mediul universitar (care, fie vorba intre noi, de mult ravnesc la aceste fonduri, fara a sti ca si in acest program sunt de indeplinit indicatori, care se realizeaza cu multa munca) nu stiu ca acestea sunt fondurile care (ne) asigura un minim salarial. Noi nu avem, domnilor, nici fondurile Academiei, nici salarii din „didactic” astfel incat sa fim asigurati in fiecare luna.
    Poate ca ar trebui ca toate INCD-urile sa se uneasca intr-o actiune comuna (inclusiv in instanta) impotriva acestor abuzuri. Totodata, ar trebui ca si directorii INCD-urilor sa recunoasca importanta sindicatelor (si sa se incerce revitalizarea acestora) pentru a oferi sustinerea necesara in fata mult-prea interesa(n)tilor conducatori vremelnici ai MEC.
    3. Legat de cercetatori (pentru ca am vazut opinii privind „slaba calitate a cercetatorilor”, in special venind din mediul universitar) – in cazul INCD-urilor, CS1 si CS2 se valideaza de catre CNATDCU, folosind cel putin criteriile minimale; in cazul Universitatilor, multe isi „fac” profesorii si conferentiarii, fara un minim de calitate. Nu ar fi bine, daca tot se vrea evaluarea CS1 si CS2 sa aplicam aceeasi regula si profesorilor si conferentiarilor? Am avea imense surprize.
    Daca nu ne vom trata ca parteneri si colegi (universitari/INCD/institute ale Academiei), fara a mai fi impresionati si condusi de blogerii fara mustar, vom fi in continuare distrusi prin sub-finantare.
    4. Pentru a oferi un cadru mai larg, uitati-va la lista proiectelor tip PTE cu punctaj peste 80 puncte (acestea au rezultate finale) – cate solutii puteau reiesi de aici, care ar fi putut constitui instrumente importante in aceste momente (de ex. solutii biocide, metode de depoluare, etc). In schimb am preferat aruncatoarele de grenade. Sunt convins ca transferul la operatorul economic va fi unul de succes.
    5. Aceeasi situatie este si la proiectele tip PED. Explicatia este simpla – majoritatea cercetatorilor cu adevarat valorosi au depus proiecte in aceste competitii. Ce a ramas pentru utilizarea ca evaluatori? Au ramas oameni care nu au condus un proiect in viata lor, in schimb isi dau cu parerea (pe principiul „cine nu poate face, critica”).
    In plus, se intrevede existenta unui sistem perfid: multe proiecte au, din trei evaluari, doua punctaje mari si unul foarte mic. Cum se pot explica diferente de la >90 puncte la 30-40 puncte? Motivul – intrarea in paneluri, unde se aleg „cu mana” proiectele castigatoare. Daca este nevoie, sunt inclusiv depunctate proiectele fara „proptele” (cum a fost cazul la proiectele PTE).
    O solutie ar fi sa punem si noi laolalta, aceste evaluari „minune” (de ce nu, intr-un blog). Prea mult timp am tacut si ne-am lasat calcati in picioare.
    6. In toata lumea, in aceste momente de criza (ce se va dovedi in special economica), statul investeste masiv in cercetare (inclusiv pentru TRL<4). Uitati-va peste lucrarile dedicate COVID (sunt in regim open-access in acest moment) si la acknowledgement-urile acestora. Banuiesc ca in Romania se va taia masiv de la cercetare, pe baza spuselor sfatuitorilor doamnei ministru (care vad ca sunt foarte activi si la articolele domnului Pintilie). Deja au inceput cu proiectele PCCDI. In opinia stimatului minister, aceleasi rezultate si indicatori se obtin cu 10 lei, si alocati pe 9 luni si pe 18. Totul corelat cu intrarea in coma a competitiilor in desfasurare. Am organizat "burse ale locurilor de munca" pentru tinerii cercetatori doar pentru a-i abandona acum. Cati vor mai ramane oare pana la anul?

  14. O privire din exterior.
    Si cred ca se refera mai degraba la comentarii si mai putin la fondul acestei discutii. Am citit majoritatea comentariilor sarind, evident, peste cometariile „userilor fantoma” care sunt zmei de internet si observ ca majoritatea sunteti din acelasi sistem. Doar ca v-ati impartit in tabere cu scopul de a va arata unul altuia ca aveti dreptate. Si cu totii stim ca dreptatea e mereu subiectiva si undeva la mijloc.
    Nu sunt in sistemul educational de stat si nici in cel de cercetare, iar asta datorita sfatului profesorului meu de liceenta care mi-a zis sa nu fac acest lucru ca nu voi intra intr-o comunitate de elita ci va trebui sa intru alegandu-mi o haita de elita pentru a ma bate cu o alta haita de elita pentru a demonstra celeilalte hai de elita ca ei sunt „cei mai de elita”. Si i-am urmat sfatul de a pleca din tara. Asta se intampla acum mai bine de 10 ani si si la acel moment la facultatea la care studiam erau doua tabere, una in jurul decanului si una in jurul lui.
    Nu sunt nici psiholog nici sociolog (sunt IT-ist) ca sa imi pot da seama de ce in jurul unor oameni atat de culti, de destepti si de educati nu pot creste alti oameni asemeni lor si totul se imparte in tabere.
    V-ati pus vreodata intrebarea asta?
    Oare cate lucruri faine si utile s-ar putea face daca nu ar trebui sa duceti atatea razboaie?
    Oare e asa de importanta capra vecinului si la nivelul acesta?
    Daca da, atunci nu avem de ce sa ne miram ce se intampla la nivelul plebei…
    Spor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Lucian Pintilie
Lucian Pintilie
Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucuresti (1995); cercetator stiintific gradul 1 din 2001; stagii de lucru la Institutul pentru Cresteri de Cristale, Berlin, Germania (2001-2002) si la Institutul Max Planck pentru Fizica Microstructurilor, Halle, Germania (2003-2007); bursier NATO la Universitatea Braga, Portugalia (2002-2003); Director General INCD Fizica Materialelor (2008-2013); sef de laborator la INCD Fizica Materialelor (2013-2016); Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor (2016-prezent); mai multe proiecte nationale si international ca director sau responsabil de echipa de lucru (ex. FP7, grant PCCE-Idei Complexe, CEEX, Parteneriate, POC- G); membru de-a lungul timpului in diferite consilii, birouri si comisii consultative, de concurs, sau ale unor asociatii profesionale; spre 200 de publicatii in jurnale international, cu factor Hirsh 28 la momentul actual.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro