Nimic mai greșit decât opinia în conformitate cu care toate problemele românilor s-ar fi încheiat odată cu încarcerarea și eliminarea de pe scena politică a țării a fostului președinte al PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea.
Anii în care acesta s-a aflat la conducerea partidului și cei în care PSD a fost și continuă să fie principalul partid aflat la guvernare după alegerile din decembrie 2016 nu au făcut decât să amplifice o seamă de date aflate în bagajul genetic al partidului, în natura lui comunistoidă, afirmată ca atare încă din ianuarie 1990. De pildă, tot ceea ce s-a întâmplat în seara zilei de 10 august 2018 a repetat, în liniile sale esențiale, conduita agresivă, anti-democratică, disprețuitoare la adresa voinței populare a conducerii și a aparatului de putere, așa cum s-a manifestat el și cu ocazia mineriadelor. Însuși faptul că AGERPRES a pus slugarnic la dispoziția guvernanților toate înregistrările (imagini video, audio) de care dispune se află într-o linie de continuitate clară cu ceea ce s-a întâmplat în iunie 1990. Ca să nu mai vorbim despre scandalosul detaliu că refuzul ministrului de Interne, numita Dan Carmen, de a desecretiza și pune la dispoziția Procuratorii toate documentele ce ar elucida desfășurarea faptelor și ar duce mai apoi la pedepsirea vinovaților arată că guvernanții sunt hotărâți să își ascundă faptele, așa cum au făcut-o și cei care se aflau la conducerea țării în primele luni de după Revoluția din Decembrie 1989. Personaje grotești, mizere așa cum sunt Liviu Nicolae Dragnea, Carmen Dan, Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Mihai Fifor, Rovana Plumb, Rădulescu-Mitralieră și alții de aceeași teapă nu reprezintă decât produsul și expresia continuării unui anume fel, complet nedemocratic, de factură clar totalitară de a face politică ce derivă din însăși natura comunistoidă a PSD. Care a găsit întrunite toate condițiile de a se manifesta ca atare din ianuarie 2017 încoace.
După tot ceea ce s-a întâmplat în zilele de 26 și 27 mai, PSD, trecut în administrarea provizorie a Vioricăi Dăncilă, nu a făcut decât să mimeze schimbarea și numai naivii din cale afară au putut să dea crezare, fie și doar pentru câteva ore, zicerii baronului de Vrancea Marian Oprișan că partidul ar fi devenit peste noapte cu totul altul. Nu, PSD a rămas același, doar două-trei figuri au făcut, mai de voie ori de nevoie, un pas înșelător în spate.
După respectivele zile de dezorientare ori poate chiar socotind că i-ar fi izbutit operațiunea de păcălire a populației PSD a revenit la vechile și toxicele lui comportamente. Căderea mai mult decât previzibilă a moțiunii de cenzură, justificată atât de o aritmetică parlamentară rămasă nemodificată cât și de certurile și luptele de orgolii din interiorul adevăratei opoziții reprezentate de partidele de dreapta ori percepute de opinia publică a fi astfel (PNL, USR, PLUS), jocul la două capete al partidului Pro România condus de dl. Victor Ponta au încurajat PSD să revină mai repede decât ne-am fi așteptat la vechile și condamnabilele lui comportamente. Chiar dacă d-na Dăncilă a înlăturat- o din preajma-i pe d-na Anca Alexandrescu, chiar dacă înaintea week-end-lui a făcut același lucru cu consultanții politici israelieni, chiar dacă dl. Darius Vâlcov are pentru moment drept unică ocupație rezolvarea marilor, imenselor probleme pe care le are cu justiția, fenotipul partidului a rămas același. Iar despre o schimbare internă nici măcar nu poate fi vorba.
Și numai simplul fapt că doamna Dăncilă face ce face și se gândește mai presus de toate la protejarea pe mai departe a baronilor locali fără sprijinul cărora nu va putea conduce, fie și doar pe termen limitat partidul, spune multe despre cât de rezistent la schimbare este în realitate PSD. Iar cât de obraznic și sfidător continuă să fie ne-o arată lansarea în spațiul public a ideii că în ziua de 26 mai s-ar fi comis mari nereguli electorale care i-ar fi afectat lui scorul. Când vezi că astfel de aberații sunt rostite cu nonșalanță nu doar de dl. Mihai Fifor, un ins de o plicticoșenie chinuitoare, ci și de dl. Florian Bogog, al cărui chip ar putea fi utilizat de orice viitoare ediție a Dicționarului explicativ al limbii române spre a ilustra cuvântul plagiat poți să fii sigur că nimic notabil nu s-a întâmplat cu adevărat în PSD. Cum nu se va întâmpla nici la sfârșitul săptămânii, atunci când va avea loc congresul extraordinar al partidului. Al cărui rost unic este acela de a rezolva doar câteva probleme de personal. Adică de a o plasa în funcția supremă de conducere pe doamna Dăncilă și, poate, de a îndepărta câțiva indivizi dintre aceia mult prea compromiși în perioada Dragnea. Atât și nimic mai mult. Atât fiindcă mai mult nici nu se poate. Nu o permite formula chimică toxică pe baza căreia a fost zămislit acest fals partid de stânga.
Prezentare generală a confidențialității
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Tot ce ni se întâmplă, este din cauză că PSD are în spatele său o armată de teracotă. Birocraţii. Evident, nu toţi, cam 10% muncesc din greu, ei duc greul și tot ei au mari șanse să devină acarul Păun, în cazul în care problema sau dosarul nu se rezolvă așa cum trebuie.