joi, martie 28, 2024

În toiul iernii vrajbei noastre se instalează și iarna demografică

Ocupați cu viscolul, zăpada și gerul, riscăm să nici nu mai simțim iarna demografică  pe care ne-o anunță, iată, primele rezultate ale recensământului. Suntem 19 milioane, ca în 1966: e, de altfel, singurul punct de vedere din care putem spune că am anulat efectele ceaușismului.

Dar impresia e înșelătoare. Din 1966 încoace România a crescut și apoi a scăzut cu 4 milioane de oameni și a avortat peste 20 de milioane de copii. Vina tragică  este împărțită între politica natalistă scelerată  dusă de Ceaușescu și relativismul moral care a însoțit-o și i-a supraviețuit. Comunismul nu încuraja natalitatea din dragoste creștinească față de om, din atașamentul față de valorile tradiționale ale familiei sau, sau măcar din umanism ateu. Era vorba pur și simplu de rațiuni meschine, economice, militare, de paranoia și megalomania unui dictator care stăpânea peste o țară prea mică pentru ambițiile lui. Ceaușescu dorea o producție de masă  de grâu, oțel sau copii – la asta se rezuma totul.

Reversul medaliei s-a văzut imediat după 1989: sute de mii de copii ai străzii, orfelinate imunde, epidemie de avorturi. Cinismul și moartea cutreierau mână în mână vastul deșert populat al natalității programate.

Am depășit acel moment, dar nu prin dragoste creștinească și grijă față de familie, ci prin hedonism și materialism. Ne-am împuținat, compromițându-ne viitorul. Lipsiți de speranță, mulți au plecat din țară. Am rămas 19 milioane, dar probabil încă 2-3 milioane de compatrioți, inclusiv mulți copii, trăiesc în străinătate.

Recensământul e doar cronica unei sinucideri etnice anunțate. Sociologi precum Vasile Ghețău și Marian Preda nu contenesc să ne anunțe cifrele viitorului, sau lipsei de viitor: în 2050 vom fi 16, în 2100 – 10 milioane. Din care, probabil, peste jumătate vor fi bătrâni. Dacă de mâine natalitatea ar crește de la 1,3 la 2,1 copii/femeie, abia în 70 de ani am opri declinul demografic: un gând care îmi dă fiori.

A venit momentul ca întreaga clasă politică românească să renunțe la populism, la măturat zăpada de pe străzi și mizeria sub preș,  și să se gândească la viitorul acestei țări. Aceasta înseamnă trei lucruri: a. politici umaniste, dar ferme, pro-viață  și pro-familie, în bun spirit creștinesc; b. politici de încurajare a tinerilor să rămână sau să revină în România; c. politici economice de reducere a decalajelor pentru a limita emigrația sau chiar pentru a-i inversa tendința.

E evident că nu vom scăpa de deșertificarea demografică a României doar prin creșterea prosperității economice. Știm bine că în țările bogate ale Europei, natalitatea este mai mică decât în cele sărace ale Africii; în păturile pauperizate ale României, inclusiv în rândul minorității țigănești, avem o natalitate mai mare decât în clasa medie și relativ prosperă. Ca în alte cazuri, criza e morală: o scădere a dragostei pentru copii, plasarea carierei înaintea familiei, creșterea individualismului și încercarea faustică de prelungire a unei vieți egoiste, dedicată plăcerii și având oroare de responsabilitate.

Acest diagnostic coincide însă cu o mărturisire de neputință. Nu putem îndrepta politic o situație morală pe care o deplângem în calitate de creștini. Ce e de făcut deci?

Putem încerca să  descurajăm avorturile prin informare. Există în acest sens un proiect de lege redactat de Asociația Pro Vita, pe care îl susține și Fundația Creștin-Democrată.

Trebuie să punem pe primul loc construcția de creșe și grădinițe, prioritare față de piscine, săli de sport sau parcuri rurale. Doar așa vom permite femeilor din clasa de mijloc să devină mame fără a-și condamna cariera. Autoritățile locale trebuie obligate și, dacă nu au mijloace, sprijinite să creeze o anumită cotă de creșe și grădinițe.

Trebuie regândit din temelii sistemul alocațiilor familiale prin încurajarea mamelor care muncesc și a familiilor cu doi sau mai mulți copii, fără ca acest lucru să încurajeze o natalitate dublată de precaritate în mediile cele mai sărace. Reforma sistemului de asistență socială trebuie să devină echitabil: nu văd niciun motiv pentru care am risipi banii acordând universal alocația ridicolă de 42 de lei tuturor copiilor. Ar fi mult mai util să se acorde triplul acestei sume copiilor săraci și nimic celor din familii cu venituri decente.

La aceste politici familiale, cărora trebuie să li se adauge altele, suntem chemați să reflectăm cu maximă urgență. Nu putem lăsa ca falsele imperative mediatico-politice ale momentului să ne deturneze de la o gândire cu bătaie lungă, responsabilă și vizionară.

La criza natalității se adaugă hemoragia emigrației. Să nu fim ipocriți: emigrația este firească într-o Europă unită. Dincolo de drame sau împliniri umane, ea este chiar utilă țării noastre, în măsura în care elimină presiunile sociale, reduce șomajul și povara asistențială și generează un flux de valută înspre România. Dar de la un punct încolo, emigrația sărăcește fibra națiunii. Cel mai tragic aspect este exodul creierelor: nu ne putem permite să rămânem o nație de consumatori, de muncitori ieftini și de agricultori neproductivi. Singura noastră forță poate veni din creșterea productivității și crearea de produse cu valoare adăugată mare. Asta înseamnă: tehnologie, software, servicii medicale. Deci o bună educație și un viitor pentru tinerii care se decid să devină ingineri, medici, cercetători.

Reforma educației este o bună premisă pentru reinventarea meritocrației, oricât ar protesta dinozaurii, brontozaurii și tiranozaurii universitari împotriva dictaturii articolelor ISI. Feudalismul universitar și medical au sufocat sistemul, perpetuând nu doar venerabila competență, în fața căreia mă înclin, ci și intolerabila impostură.

Tinerii cu studii în străinătate trebuie să fie atrași înapoi: există în acest sens proiecte meritorii ale UEFISCDI, în domeniul cercetării. Dar junii sorbonarzi sau oxonieni trebuie să investească și patriotism în lupta cu un sistem anchilozat, care nu le va face loc cu una cu două. O diplomă nu mai este astăzi, pe fondul inflației universitare, decât un bilet de intrare, nicidecum titlu de proprietate sau act de înnobilare.

În fine, creșterea economică va reduce măcar tendința emigraționistă, dacă nu și „sporul demografic negativ” (sinistră litotă nihilistă, nu-i așa?). Nu vom putea avea prosperitate fără limitarea corupției și a reglementărilor absurde, liberticide care sufocă inițiativa. O firmă trebuie să poată fi înființată într-o singură zi, prin interacțiunea cu un singur funcționar, sau chiar pe internet. Controalele fiscale, sanitare etc. trebuie reduse proporțional cu înăsprirea pedepsei pentru evaziune, intoxicarea populației sau munca la negru. Ghișeul unic trebuie să devină o realitate. Dereglementare și laxism maxim pentru cei ce funcționează corect, pedepse exemplare pentru abateri: asta e filosofia.

Răspunsurile sunt la îndemână: capitalism mergând până la laissez-faire și morală creștină. Spiritul libertății și duhul iubirii. Cu alte cuvinte, revenirea la firesc. Leviatanul corupției statale și balaurul stricăciunii morale sunt dușmanii. Dragostea creștinească și intransigența civică sunt remediile. Fără de ele, ne vom trezi în nici o generație într-un deșert înghețat, unde în loc de râsetele copiilor vor răsuna gemetele unei societăți muribunde, crispate în cinism și paralizate de neputință.

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Cred ca este si o problema de mentalitate gresita la multi tineri. ‘Modele’ afisate cu nesimtire la TV sunt barbati care jongleaza cu fete, iar fetele sunt superficiale, lipsite de caracter sa nu spunem si de IQ. Societatea reala este mult mai buna decat ce apare in massmedia, dar aceste modele proaste pervertesc mintile tinerilor. Valorile adevarate ca iubirea, familia nu atrag rating si sunt ignorate de aceasta massmedia a unor afaceristi corupti.

    Solutia? Tinerii sa abandoneze televiziunile pentru tembeli, sa-si caute mai mult parteneri care ii fac sa zambeasca sincer, sa se simta intelesi si iubiti. Sa nu mai fuga atat dupa bani pentru ca o sa-si dea seama ca si-au dat in schimb inocenta, sentomentele, chiar sufletul. Sa mearga si la biserica cate putin, nu numai in baruri si cluburi din care nu raman cu nimic bun.

    Si sa se casatoreasca pentru ca acesta e cel mai frumos lucru pe care un tanar il poate face. Sa iubeasca, sa se trezeasca dimineata si sa tina in brate persoana iubita, nu o necunoscuta. Barbatii trebuie sa-si dea seama de asta. Eu as pune un impozit daca nu esti casatorit pana in 30 de ani.

    Restul or sa vina de la sine. Cei mai fericiti oameni pe care i-am vazut nu erau bogati, dar se iubeau, se intelegeau bine si se apreciau sincer.

    • Asa „tanar”, impozit daca nu esti casatorit, impozit daca nu ai facut 3 copii, impozit daca nu stai incolonat, impozit daca incepi sa traversezi strada cu piciorul drept… si mai ce?

      In rest, sunt de acord cu solutia ta: mai putin timp la televizor, mai mult in pat (dar nu dormind).
      Pentru ca omul nu se gandeste sa aduca copii intr-o lume murdara, trebuie sa-i creezi senzatia ca lumea e buna si un copil ar fi fericit in ea. Ma rog, zic si eu…

    • Asa, sa punem impozite, sa taxam, sa interzicem, sa reglementam. Pentru ca statul stie mai bine decat mine ce am eu nevoie. Pentru ca statul e fratele mai mare, e unicul si irepetabilul, detinatorul adevarului suprem.

      Franklin spunea: They who can give up essential liberty to obtain a little temporary safety, deserve neither liberty nor safety. In traducere mai mult sau mai putin libera: aceia, care pot renunta la drepturi/libertati de baza pentru a obtine o mica securitate temporara, nu merita nici libertate, nici siguranta. Inca ma uimeste usurinta cu care romanii isi pot vinde libertatea pentru un manunchi de paie.

  2. Felicitari d-le profesor. Sunt realmente fericit sa citesc aceasta „platfoma” a viitorului pe care a-ti scris-o acum. Impartasesc aceleasi ganduri, idealuri, ca si dumneavoastra.
    Citind rindurile dumneavoastra tresalt la gandul ca acea Romanie la care visez exista, ca e posibil sa punem tara pe drumul unei sincere moralitati.
    …Mi-a vibrat sufletul ca la citirea rindurilor dv. Permiteti-mi comparatia cu discursul lui Martin Luther King..
    Ca si el, ca si dv, am si eu un vis.. O Romanie de care Dumnezeu sa fie mandru.
    Cum am putea „misca” Romania? Iata o intrebare care ma framinta, si la care cred ca uniti i-am afla raspunsul.

  3. /// Daca o sa dai ajutoare la saraci ca sa aiba copii, o sa ai o gasca de abonati pe viata la asistenta sociala, cu productivitate mica, cu revenire in impozite zero. Inseamana sa perpetuezi un model de dezvoltare „african”, unde singurul avantaj e ca ai mana de lucru multa si idioata.

    Problema este clasa de mijloc care este baza societatii, si principalii contribuitori la bugete, si unde iesirea femeii din cariera din cauza sarcinii si perioadei de crestere a copilului la varsta mica, plus celelalte dificultati pe care le presupune in plan profesional pentru toti membrii familiei, reprezinta o mare problema, si implicit descurajeaza aceste familii sa aiba copii. Un copil provenit dintr-o astfel de familie are asociata o probabilitate mare de a avea o educatie buna si o cariera care sa aduca apoi statului contributii fiscale corespunzatoare. Inseamana sa incerci sa sustii o dezvoltare intensiva.

    Ideile tale ca ajutoarele pentru copii trebuie sa mearga doar la cei saraci sunt extrem de periculoase pentru viitor.

    • @fefe, intai as fi vrut sa-ti dau multe puncte pentru comentariul tau, dar pe urma am vazut ca nu ai citi cu atentie articolul.

      Autorul a spus: „Trebuie regândit din temelii sistemul alocațiilor familiale prin încurajarea mamelor care muncesc și a familiilor cu doi sau mai mulți copii, *fără ca acest lucru să încurajeze o natalitate dublată de precaritate în mediile cele mai sărace*”

      • Mda. Si, inca o propozitie mai jos, ce-a scris???
        In realitate, nu exista solutii, nu unele simple si usor fezabile, cum sunt cele sugerate de autor.
        Iar alte institutii, posibil mai serioase si mai profesioniste decat alea care-au facut recensamantul de care vorbim, au prognoze mult mai dure. Cum ca, pe la 2050, s-ar putea sa nu mai ramanem decat vreo 13,5 milioane. Deloc suprinzator, daca te gandesti ca alea 2-3 milioane de concetateni plecati sunt, in majoritate, relativ tineri. Asa ca piramida demografica s-a subtiat exact de unde nu trebuie, dintre cei care asigura „baza reproductiva” (stiu, suna ca dracu’), ca sa nu mai vorbim de taxe, contributii la pensii si altele.
        Ne putem consola cu gandul ca altii stau si mai rau – bulgarii, bunaoara, ca tot avem obsesia comparatiei cu ei. Sau balticii.
        Bulgarii, spun aceleasi prognoze pesimiste, asadar realiste, ar putea ajunge la cca 4,5 milioane in 2050 – de la aproape 9 milioane in 1990. Istoricii de peste 1000-2000 de ani (daca vor mai exista) nu vor intelege niciodata cum va fi putut „din senin” un popor sa-si reduca numarul la jumatate, fara razboaie, pandemii si alte grozavii (ba, dimpotriva, intr-un timp istoric de mare prosperitate), in mai putin de-o viata de om. Exact la fel cum noi nu intelegem astazi „misterioasele” disparitii din istorie ale unor trecute popoare si civilizatii.
        Ne eliminam singuri din istorie.
        Vb lui Gandalf the Grey – Run, you fools!

  4. Hmm, poate sunt eu cazut in cap. Dar am stat si am gandit, precum Cocosila.

    Parerea mea e ca doar desfintarea completa a sistemului public de pensii ar rezolva problema. Dumneavoastra vorbiti de crize morale, o scădere a dragostei pentru copii, plasarea carierei înaintea familiei, etc etc etc Da, adevarat. Dar la chestiile astea nu se poate face mare lucru, apeland la sentimente si la ajutorul statului. Cei mai bogati cunoccuti ai mei, dar bogati bine, clar fara grija zilei de maine, au maxim un copil. Cu ce sa ii ajute statul?

    Cred ca situatie e mai simpla de atat: nu mai renteaza economic sa faci copii. Si nu va ganditi ca sunt vreun cinic, eu am 3 copii. Pur si simplu acum 80 de ani era esential sa ai copii, care sa te ajute la munca, sa te ajute la batranete, cel mai mare sa se aseze pe vatra parinteasca si, implict, el sa isi ajute mai mult parintii la batranete.

    Acum pur si simplu la batranete o sa aiba statul grija de noi. „Asa e scris in constitutie, asa e moral, asa e omeneste, asa e in lumea civilizata”. De ce am mai avea copii? Doar pentru dragostea fata de copii? Hmm.. Cati gandesc asa? Ce se pune in balanta? „Colici, nopti nedormite, boli contagioase, ne incurca in concedii, acum nu e momentul, ia sa mai copilarim si noi pana la 35-40 de ani, ca o viata avem, nu vedeti ce mafioti ne conduc, nu ne ajuta nimeni, decat sa nu ii pot oferi cursuri private de tenis si inot, mai bine nu il fac deloc”… Si lista poate contiuna la nesfarsit cu motive si pseudo-motive spuse si/sau doar gandite.

    Cum sistemul public de pensii nu va fi desfintat, eu sunt sceptic. Nu o sa rezolvam problema prin forte proprii. Dar, cum tara e frumoasa, are resurse, nu e rau plasata geostrategic, eu zic ca o sa rezolvam pana la urma problema pe termen lung, cot la cot cu UE. Prim imigratie masiva.

    Ei ii iau pe cei mai albi, noi o sa luam ce mai ramane…

    P.S. Uite si o poezie on-topic:
    http://oblivionesse.com/2009/05/13/randuieli-marin-sorescu/

    • @silicon_v, o sugestie cu adevarat indrazneata (renuntarea la pensii de stat). Insa, stau si ma gandesc… asta inseamna sa-si faca omul pensie privata. Nu te poti baza pe copii. De exemplu in Germania multi dupa ce ies la pensie calatoresc prin lume, ii vezi descarcati cu zecile din autocare. La noi, pensionarul ce sa faca, ii da bani copilul sa viziteze Machu-Pichu? „Cum, cand eu ma chinui atat cu viata, tu in loc sa-mi faci mie sarmale, tu vrei sa te duci la azteci?”. Bine, ar putea sa fie invatatura de minte, il ai cum l-ai crescut, trebuia mai multa atentie si dragoste cand era mic…

      Gata, mai am de lucru, nu mai pot sta de vorba. Weekend placut, everyone!

    • silicon_v, sistemul de pensii de stat intr-adevar a distrus modelul de familie in care parintii au grija de copii ca viitor sprijin la batranete si nu ca de niste indivizi care la 20 de ani ies pe usa si nu se mai intorc. Parintii se bazeaza pe pensia de stat, copiii stiu ca parintii au traiul cat de cat asigurat, nimanui nu ii mai pasa apoi ce se intampla, iar la 75-80 de ani parintii sunt suparati ca s-au indepartat de copii, copiii nu realizeaza asta pana ajung si ei la varsta asta si tot asa.

  5. Scăderea demografică și îmbătrânirea populației este nu numai o problemă a României ci și a Europei, problemă de care momentan nu pare să se ocupe nimeni să-i găsească o rezolvare. Totuși, nu înțeleg ce legătură are scăderea demografică cu creștinătatea? De ce articolul este umplut cu „morala creștină” și care este legătura între natalitate și religie?

    • @lupu
      Daca-mi permiteti, o sa incerc sa va lamuresc in privinta legaturii natalitate-crestinism.
      Voi face referire la cele 20 milioana avorturi, mentionate in articol. Observati contradictia avort-crestinism?
      Un om care este atent la mesajul lui Isus Hristos vede, simte, copiii ca fiind o binecuvintare. Altii vad binecuvintarea intr-o masina noua, casa mare,etc .. lucruri materiale.
      In esenta ne lipseste (romanilor) o apropiere mai atenta de Cuvintul lui Dumnezeu.
      Daca veti trai intr-o societate occidentala veti observa ca bunastarea este generata de respectarea unor principii morale (crestine).
      Nerespectarea acestor principii ne conduce la disparitie, ca natiune.

    • Pai uita-te la orice statistica a numarului de nasteri/femeie in functie de religie(sau ateism) si ai sa observi o directa legatura intre fervoarea religioasa(oricare ar fi ea) si numarul de copii.
      Pe scurt, peste tot in lume si indiferent de religie, persoanele religioase fac si ingrijesc mai multi copii. Poate pentru ca nu cauta si nu gasesc fericirea in obiecte.

  6. deci asa….sa se dea triplul alocatiei copiilor saraci si nimic celor cu parinti bogati…
    deci hai sa incurajam parintii lenesi care nu merg la munca, sa toarne zece copii si sa stea acasa ca sunt saraci si trebuie sa primeasca: ajutor la caldura, ajutor social, alocati…si cate si mai cate de la stat….ca sunt saraci saracii…..iar pe cei bogati,adica cei care muncesc zi lumina la patron si nu au timp sa-si vada de sanatatea lor, de copiii lor, de viata lor, ai lor copii sa nu primesca nimic, pentru ca sunt vinovati ca parintii lor muncesc ca prostii ca sa tina in spate lenesii …
    ////

    • si mie mi s-a parut ciudata propunerea asta. eu as face mai degraba invers. cred ca s-a vazut foarte bine in ultimii ani cate familii de la ‘marginea societatii’ fac o droaie de plozi ca sa traiasca din alocatii. cu astia vrem noi sa ne redresam demografic?

  7. Chiar credeti ca „dragostea crestineasca” este solutia ? Avorturile pot fi prevenite prin ore de educatie sexuala in scoala in loc de ora de religie ortodoxa de exemplu. Asta nu va creste demografia, doar prosperitatea economica va aduce ceva sperante. Am doi copii, daca dupa primul, doua salarii plus o mica afacere erau suficiente pentru bunastarea familiei, dupa al doilea copil a inceput o goana dupa supravietuire, absolut toate cele necesare traiului modern au devenit incredibil de scumpe. In plus ni se percep taxe pentru tot felul de servicii de care nu beneficiem ( exemplu taxa de ecarisaj, taxa pentru verificarea tevilor de gaz) si pe care nu avem voie sa le refuzam. Nu lucram la stat, nu o vom face niciodata, si eu si sotia avem studii postuniversitare si job-uri conform pregatirii. Majoritatea colegilor si prietenilor sunt plecati definitiv in tari precum Canada, SUA, Noua Zeelanda si lucreaza in domenii care deschid viitorul. In mod sigur in urmatorii 5 ani vom vinde tot de aici si vom pleca. Concluziile le trageti dvs.

    • Cine zice, ala e. De cand „romanul” este xenofob? Cine este „romanul”? In chestiunea emigratiei, n-ar strica o privire pe la altii, pentru a vedea, nu-i asa, avantajele si dezavantejele. Apoi, cum vine treaba, nu poti sa faci tu copii si aduci pe altii sa-i faca?! Daca politicienii nu sunt in stare sa creeze conditii pentru ca proprii cetateni sa procreeze in voie, cum ar fi in stare sa gestioneze problema emigratiei? Tuxy

  8. Poate ca scaderea natalitatii nu e neaparat un lucru rau. La nivel planetar, cresterea populatiei nu poate duce decat la o epuizare prematura a resurselor. Deja avem alimente care sunt de origine naturala in proportii ingrijorator de mici, marirea populatiei nu face altceva decat sa creasca numarul de guri de hranit si implicit sa creasca presiunea pe resursele din ce in ce mai putine.

  9. „Cel mai tragic aspect este exodul creierelor: nu ne putem permite să rămânem o nație de consumatori, de muncitori ieftini și de agricultori neproductivi.”
    =======================================================================

    Pai este complet adevarat .In plus asta se si doreste , atat la nivel national cat si european:

    -desteptii ar intra in concurenta cu hotii .Hotii nefiind educati au spus (si spun) „Plecati ! Ramanem noi aici.Ne ocupam de tara si bobor cu mult spor ! ” Si uite asa a disparut industria , au aparut studiile de fezabilitate la autostrazi , bazinele de innot , patinoarele , salile de sport ………………….hotelurile la Monte Carlo (si nu numai), conturile la Zurich (si nu numai). Etc.

    – harnicii ar intra in concurenta cu puturosii . Asa ca puturosii au spus „Plecati ! In Spania culegeti capsuni , in Italia seviti in azile (si nu numai) , in Israel faceti constructii , in USA lucrati la Microsoft. Etc.” In patrie au „lucrat” puturosii. Si au „lucrat” bine !
    Concluzia : „Sa traiti (glumesc) bine! „.

    -europenii (si nu numai); URAAAAAAA ! Avem forta de munca (ieftina) la munci grele , specialisti (ieftini) la stiinta buna , piata de desfacere , resursele, bancile , cam tot ! Mai rar asa gheseft !

    Saraca Romanie !

  10. Oau, chiar nu stiam ca oamenii trebuie sa faca copii pentru ca altfel scade fibra natiunii. Nu cred ca e vorba de o cireada de vaci intr-un calcul economic al unei ferme ca sa vorbim de cifre gen 1,3 sau 2 copii per femeie (furajata?). Poate oamenii nu mai vor copii pentru ca nu le place lumea in care vor trai, pentru ca nu isi permit sa ii creasca in conditii bune sau pentru ca pur si simplu nu vor ca acei copii sa fie doar niste cifre in discursul demagogic – pardon, demografic – al unora si altora.

    Iar spiritul crestin bagat pe gat e o alta gogorita. Zeii greci sunt considerati personaje mitologice, cei crestini (sfinti, ingeri, mucenici si alte elemente ale faunei) sunt considerati de facto personaje reale. Sa nu uitam ca pe aceste plaiuri Zamolxis era zeul, apoi zeii romani, apoi cei crestini – singura constanta a religiei este ca se schimba si dispare. Cu ce e crestinismul diferit si ce legatura are cu demografia Romaniei in care trei sferturi din cei care se declara crestini o fac doar pentru ca parintii lor i-au botezat, dar habar nu au ce scrie in Biblie? Romanii nu sunt crestini, ci sunt considerati crestini. Diferenta intre teorie si realitate e ca romanii nu stiu mai nimic despre crestinism, doar au niste ritualuri babesti pe care le urmeaza ocazional la nunti si botezuri, nimic altceva. Si o parte din ei nu sunt nici macar crestini, Dobrogea era istoric musulmana, Transilvania catolica, restul tarii era doar o adunatura de serbi analfabeti, nu crestini educati.

    • ” Si o parte din ei nu sunt nici macar crestini(1), Dobrogea era istoric musulmana(2), Transilvania catolica(3), restul tarii era doar o adunatura de serbi analfabeti(4), nu crestini educati.”
      ========================================================================

      Frate da ai luat-o pe aratura rau de tot !

      (2) partial valabil si doar dupa ce taratul bulgar a cazut (deci nu istoric ci doar pentru o perioada , pe vremea lui Mircea cel Batran era dupa teoria ta doar analfabeta) ! A propos stii cati martiri crestini a dat Dobrogea (ca tot vorbim de musulmani) ?
      (1) intra in contradictie cu (3).
      (4) intra in contradictie cu (2) si (3). Ce – daca esti musulman sau catolic esti educat ? Sau daca esti Grigore Ureche esti analfabet ?

      Vai de mama lui invatamant !

  11. Dpdv demografic planeta are o mare problema: suprapopularea. In acest context sa te plangi de scaderea populatiei si sa cauti moduri de a incuraja natalitatea denota egism, nascut dintr-un nationalism pagubos.

    • Exact -:) !

      Va fi rapid repopulata. Unii isi freaca deja mainile ! Ai vazut actele normative de acordare/reacordare a cetateniei romanesti ? Studiaza !
      Va fi un exod in masa !
      Vai de mama lor politruci ! Distrug Romania pentru 2 centi !

      • La moldovenii de peste Prut te referi?
        Aceia sunt romani; (re)acordarea cetateniei este minimul a ce ar trebui facut pentru reparatia unei nedreptati istorice.

        • Stii cum este cu moldovenii de peste: „La placinte inainte, la razboi inapoi!”

          si ca sa fiu precis, un moldovean a tinut o teza precum ca „Romania are nevoie de Rusia!”

          Voala, de vezi, cum este cu moldovenii, unii dintre ei cunoscuti si sub numele de soldoveni!

  12. „E evident că nu vom scăpa de deșertificarea demografică a României doar prin creșterea prosperității economice. Știm bine că în țările bogate ale Europei, natalitatea este mai mică decât în cele sărace ale Africii”

    Nu aş lua chiar Africa de model şi nici minoritatea în cauză. Să presupunem că va apărea curând o „lebădă neagră” de-a lui Taleb: dictator neo-ceauşist, epidemie, reviriment religios şi majoritatea familiilor de români se vor strădui să aibă minim zece copii. Cum vor creşte copiii ăia, ce hrană, educaţie, îngrijire medicală, posibilităţi de angajare la vârsta adultă vor avea?
    Cred că totuşi e de preferat o creştere „normală”.

    „Trebuie regândit din temelii sistemul alocațiilor familiale prin încurajarea mamelor care muncesc și a familiilor cu doi sau mai mulți copii, fără ca acest lucru să încurajeze o natalitate dublată de precaritate în mediile cele mai sărace.”

    Corect. O măsură logică ar fi: alocaţie doar pentru primii trei copii, nimic de la al patrulea. Chiar dacă asta nu ar stopa creştea minorităţilor, să zicem problematice, măcar am şti că nu o sponsorizăm.
    Iarăşi alocaţia ar trebui să fie condiţionată de faptul ca mama să fi muncit cu carte de muncă măcar un an.
    Sau ca unul din părinţi să fi plătit o sumă rezonabilă de impozit pe venitul agricol – asta în mediul rural.
    Şi mai degrabă insistat pentru cei doi ani de stat acasă şi pentru o alocaţie convenabilă în timpul ăsta decât pentru o alocaţie pentru copii pe termen lung.

    „Trebuie să punem pe primul loc construcția de creșe și grădinițe, prioritare față de piscine, săli de sport sau parcuri rurale.”

    Absolut. Multe cupluri amână copilul până când fie mama, fie soacra iese la pensie tocmai pe motivul ăsta: nu există locuri în grădiniţe, creşe.

    Altă fază ar fi locuinţa: nu-i chiar prudent să ai copii când te poţi trezi oricând cu bagajele-n drum.

  13. Minunata poezia lui Sorescu. Si interesant cum intotdeauna ni se pare ca vremurile dinainte erau mai bune.

    O populatie in crestere inseamna ma putine resurse. O simt eu, in famile, pentru ca am trei copiii si mi se pare totul complicat de impartit, educat, alergat de colo-colo fara o zi de odihna. De ce ar trebui sa fim asemeni bunicilor? Vrem sa ducem viata pe care au dus-o ei? Erau ei mai crestini doar pentru ca nu aveau acces la metode de contraceptie?
    Suntem noi mai egoisti doar pentru ca vrem sa fim mai educati, mai informati, sa calatorim si poate sa ajutam lumea altfel?

    Avem nevoie de romani mai multi sau mai buni? Cantitate sau calitate?

    • O populatie in crestere inseamna mai multe resurse, resurse de inteligenta, creativitate, forta de munca , etc.
      Bunicii mei(in Banat) faceau un singur copil pentru ca daca faceau doi , a doi-lea era luat la oaste si murea cine stie pe unde prin imperiu, la fel al trei-lea… Iar asta inseamna ca ceva metode de contraceptie aveau si ei…

  14. Hai sa fim cinici, daca vrem sa fim eficienti! Sistemul de pensii, fara o generatie viitoare care sa produca pentru contributorii actuali, e un nonsens. Cel fara copii trebuie penalizat cu 50, 80 la suta la viitoarea pensie. Cresterea demografica are doua motivatii naturale absolute. Saracia care are nevoie de forta de munca pentru a supravietui si bogatia care are nevoie de forta de munca pentru a o perpetua. Dar si una si cealalta au drept consecinta inevitabila expansiunea, se pare alternativ, dupa cum s-a vazut in istoria cunoscuta pana acum. Unora le reuseste, altora nu.Lumea postromana este plina de semintii sarace care au incercat si n-au reusit.Nemtii moderni au incercat, nu le-a iesit si acum sunt in scadere demografica. Englezilor, spaniolilor, mai putin, le-au reusit. Acum e randul saracilor. Ce ziceti de milioanele de arabi, pachistanezi, indieni, chinezi? Toata lumea se bucura de primavara araba. Pe mine ma ia cu frig. Orice chestiune omeneasca este politica. Iar in politica chestiunea primordiala este sa vrei. Politica este o succesiune de acte de vointa. CEI CARE NU VOR,PIER.

    • Sistemul de pensii asa cum e gandit acum e un nonsens oricum. Solutia e sa fie eliminat, fiecare sa-si economiseasca pentru propria batranete.

  15. Excelent articol. Solutiile nu sunt simple si mai complicat trebuie implementata cu consecventa de-a lungul multor ani. Incurajarea materiala (adica prin fiscalitate si sau subventii) a natalitatii ar trebui prinsa intr-un sistem mai comprehensiv de ajutorare sociala a la Bolsa Familial din Brazilia care a avut un succes deosebit si replicat in multe alte tari din lumea a doua. Imigratia ca alternativa este poate cel mai usor de implementat: sunt 300,000 de etnici romani in Serbia (Valea Timocului), 500,000 in Ucraina (Herta) si 4 milioane in Republica Moldova (Basarabia). Pentru majoritatea covarsitoare un pasaport romanesc ar trebui sa fie o atractie deosebita. Intoarcerea partiala a celor 3,000,000 de romani din restul UE e mai complicata si va fi probabil cauzata mai mult de problemele din tarile adoptive decat de atractivitatea imediata a Romaniei. Una peste alta declinul nu este invevitabil dar cere inteligenta, viziune si persistenta politica.

    • intoarcerea!!?tzari adoptive?cum putetzi afirma asemenea bazaconii?romanica nu trebuia sa faca curatzenie etnica!iar azi ar trebui sa aiba intii grija de ce are si cei pe care istoria i a prins afara sa fie punte de legatura,europenizare nu natzionalism deshantzat

  16. „capitalism mergând până la laissez-faire și morală creștină” :) :) :)

    Pai astea se exclud reciproc :)

    Stiu, nu ma credeti…ar fi cel mai bun banc, daca n-ar fi atat de trist…

    • Rezumat: Capitalism plus morala crestina plus combatera coruptiei plus simplificarea birocratiei
      plus pedepse aspre plus spiritul libertatii plus duhul crestin = populatie numeroasa in Ro. Ce
      simplu! Pai hai sa ne apucam odata, ce asteptam? Doar e foarte simplu si firesc, nu-asa ;-)

  17. Vorbesc din experienta proprie. Ar mai fi o solutie, schimbarea mentalitatii barbatilor romani. Femeile, mai ales cele din clasa de mijloc, nu mai au cum sa le faca pe toate chiar daca ar vrea: si casa si familie si cariera. Implicarea ambilor parteneri in treburile casei si familiei ar trebui sa fie mult echilibrata. Ideea de familie cu copii inca nu este total compromisa in Romania, desi se cocheteaza cu ideea mai ales in clasa de mijloc. Din pacate si in familii, traditionalismul si modernismul inca se confrunta, si se confrunta in detrimentul cresterii natalitatii. Nu este o problema noua, generatia mamei mele a dus aceeasi lupta. Dar prin modelul bunicii si al mamei, oare fiica nu va invata de timpuriu ca nu se pot face toate in mod exemplar si trebuie sa aleaga? Si oarea ce va alege? Independenta si stima de sine, chiar cu riscul singuratatii sau dependenta si renuntarea, chiar daca inconjurata de familie? Aceasta regandire a rolului femeii atat in familie, cat si in societate trebuie sa aiba loc, pe langa ideile de stimulare din exterior a cresterii natalitatii.

  18. Nu mai cautati solutii in acest moment. Nu are cine sa le asculte si sa le inteleaga la nivelul decizional cel mai inalt. Nu va amintiti? Cine a spus ca Romania a ajuns „”tara de mamicute si bebelusi”? Sigur, ca de fiecare data, Basescu a gresit (mintit). Dar, daca i-ar sta in putere, ar goni si pe ultimul roman de aici, este clar.

    http://www.ziare.com/basescu/emil-boc/basescu-despre-tara-de-mamicute-si-bebelusi-minciunile-lui-geoana-si-viitorul-lui-boc-1061029

    Sa vorbim de politici de protectie a familiei si copiilor altadata.

  19. Stati linistit oameni buni… sunt hoarde de straini care bat la poarta Europei gata sa-si faca o noua viata, de ce nu in Romania. Lumea nu va ma fi multa vreme asa cum o cunoastem. Si de ce sa nu fie asa, cu totii stam sub acelasi soare. Ce-mi pasa mie ca romanul de langa mine va fi negru, galben sau alb, va fi vecinul meu, va munci la fel ca si mine pentru copii si familia lui.

    Stati linistiti ca nu vor ramane pamanturile nemuncite si Romania(daca va mai exista in 50 de ani) pustiita.

    Asa cum eu si alte milioane de romani stam in strainatate, temporar sau permanent si vrem drepuri egale cu toti ceilalti, asa va fi si in Romania. Nu va fi simplu dar nici o mare tragedie.

    Deschideti ochii si aveti privirea larga, granitele nu mai exista asa cum le stiam odata, iar poporul roman nu va fi o mare pierdere pentru umanitate.

  20. E amuzanta scremerea autorului de a incropi un text mininal logic; amuzant pentru ca tese un lung sir de lozincarie politica si religioasa fara sens, pentru a explica si propune o solutie unei dileme oribile si de dimensiuni planetare.
    Provincial convins, el ne propune o solutie provinciala: cum in România azi e la moda printre oarecum-alfabetizati isteria liberala, jumatate de solutie e… „scurtarea timpului de deschidere a unei bisnitze”. Si cum din nebunia stalinista de aproape juma de secol românii s-au trezit cam buimaci de fel, uitându-se cu fata spre trecut (Evul Mediu, ar zice unii :) ) ca sa mearga înainte, cealalta juma de solutie a gânditorului nostru de geniu e… „morala crestina”.
    Cui îi pasa ca România e campioana religiozitatii pe continent in timp ce bate tot familionul si-n materie de fertilitate prabusita!? Solutia e totusi cumva adâncirea inca si mai abitir, in superstitie si credulitate. Unii vest-europeni ar remarca oarece probleme de logica in discursul asta, dar ca sa remarci asa ceva iti trebuie acea minima obiectivitate de care românul provincial n-a fost (n-ar fi bine sa uitam ca acum aproape un secol, o alta generatie de aflabetizati grijulii si extrem de provinciali prin lectura lor extrem de arhaica a realitatii, au luat-o si ei pe aratura superstitiei crestine si excesului de capitalism, aventura sfarsindu-se in fascism si mai apoi, reactiv, in comunism) si din pacate nu este capabil. Ca si presedintele lor inspirat, si ei au convingeri ferme, si mai ales convingeri ferme in materie de politica.
    Dupa o cura de liberalism tâlharesc in timpul careia s-a vandut la rabat cam tot ce mai reprezenta cat de cat o valoare in ochii zapciilor de la Vest, intr-o Românie înfometata si saracita in mod rusinos si care traieste întizand constant mâna spre putinii creditori inca dispusi sa-i mai dea bani, patriotul nostru crede totusi ca solutia la criza demografica e o inca si mai desavârsita jungla. Ranile sociale adânci pesemne se trateaza cu „iubire crestina”, pe baza deja trasatului proiect de delegare de responsabilitati sociale a statului catre BOR. :) Dupa democratie originala, avem parte si de-o politica originala.
    In fine, bietii, o s-o incercati si p`asta, veti duce ruina pana unde se mai poate, daca se mai poate inca, dar fertilitatea tot nu va creste: solutia la o problema moderna nu poate fi prisnitze medievale; in mod hilar, in obtuzitatea-i fara magini, autorul spera sa-i vada pe cei plecati pentru un trai mai bun reveniti acasa. Ha! Asta e ridiculul absolut… Dupa ce vezi practica luminata prin cate-un colt mai norocos de Occident, iti mai da oare inima ghes sa te intorci intr-o Românie ghidata obscurantist de întunericitzi întorsi complet cu fata spre trecut, si care-si aleg modelele din colturile cele mai întunecate ale Vestului!? Eu unul nu cred ca se vor gasi prea multi amatori, si aici fireste ca nu e neaparat o chestiune de bani sau aspect strict material!

    Dupa 8 ani de la precedenta mea vizita in tara, am revenit in vara trecuta si ca de obicei mi-a facut datoria (fata de memoria celor care mi-au îndrumat primii pasi in viata) de a vizita scoala generala in care am fost elev. Stiam ca tara e o ruina, ca spitalele se inchid, ca scolile se darâma pe elevi, ca elevii tremura in sali de clasa neîncalzite, ca oamenii mor din lipsa de servicii de sanatate decente, ca pensionarii au de ales intre factura la farmacie si aceea la bacanie, ca scolarii se sinucid disperati cand parintii nu le mai pot finanta dusul la scoala, ca familiile zac in frig pentru ca au ales sa se debranseze avand de ales intre a taia caldura sau a taia mâncarea, ca escrocheria e in toi, tot falimentul asta asortat hilar cu discursurile imbecile ale cocotzatzilor despre „eficienta fara seaman a sistemului capitalist”. In naivitatea mea speram totusi ca nu s-a demolat chiar totul… Nutresc din principiu convingerea ca raul cel mai oribil se autolimiteaza cumva. Momentul asta al vizitei la scoala generala de cartier a fost cu atat mai important pentru mine cu cat de data asta eram însotit de pustiul meu, care acum e suficient de „copt” pentru a întelege miza educatiei. Rezultatul a fost din pacate socant… Scoala generala a devenit colegiu bucurestean, si asta fireste ca nu e rau; rau e insa ca a devenit un lacas de imbecilizare a tinerilor…
    Numit acum dupa un sfant (al carui ilustru nume m-a impresionat atat ca nu-l mai stiu), institutia arata la interior un pic ca o biserica sateasca: picturi stangace pe post de icoane, imi aminteau la fiece colt de coridor cu cate-o fatza supta si înnegrita, vocatia dolorista a crestinismului, sau in orice caz, al crestinismului oriental. Pe panouri in mod sistematic, maniac de fapt, acelasi cliseu informativ despre cate o poveste… biblica. Daca n-ar fi fost atat de absurde si naive, continut si reprezentare grafica impreuna, m-as fi putut crede vizitând o scoala-n Israel! Decebal si Traian, Mircea si Sefan, astia-s expirati pare-se, au plecat de mult timp din constinta istorica a tinerilor români si mai ales din preocuparile pedagogice ale dascalilor lor; la prêt acum e Isaia, Moise si Avram. :) Importanta a devenit astfel in România, istoria… evreilor, si din pacate doar aia preluata din lectura mitica a Bibliei! Inchipuiti-va ca i-as propune pustiului meu sa primeasca educatie, sau sa-si educe la randul lui copii, intr-un astfel de sistem de educatie tarat, in care fabula, mitul si basmul religios tin loc de istorie! Unuia care in loc de cursuri de îndoctrinare religioasa i-au fost servite sistematic cursuri de etica si cultura religioasa, unde credintele – repet: CREDINTELE – tuturor religiilor mai importante sunt prezentate alaturi de, si sub acelasi titlu cu, riturile si traditiile acestora, stiu ca n-ar fi foarte amator sa-si însuseasca ca adevaruri revelate niste simple basme in care o persoana cultivata in Vest poate doar rar si jenat crede.
    Ar fi de aceea o reusita imensa pentru autor, cred, daca ar realiza ca principalul obstacol in intoarcerea plecatilor in Vest, ar fi chiar mentalitatea lui medievala si valorile lui si ale celor ca el, care continua sa mutileze tara si natiunea, ca si cum n-ar fi suficient de mutilate deja, saracele.
    Cat despre demografie, cat timp autorul e incapabil sa perceapa discrepanta intre ideea prosteasca ca mai multa religie intr-o tara in care si asa religia debordeaza pe toate canalele in timp ce avorturile-s la cote record (si asta din lipsa de educatie sexuala – in scoli, in schimb, se invata basme biblice, asta in loc de masuri civilizate de contraceptie…), ar putea ameliora fertilitatea, in timp ce totusi natiuni occidentale puternic secularizate si moderne, precum Franta sau Suedia, stau mult mai bine din exact acest punct de vedere. Si explicatia cu „greaua mostenire morala a comunismului materialist” (care totusi a stiut sa mentina demografia la cote onorabile, fie si prin impunere: nu v-a predat natiunea la 19 milioane, asta e opera voastra) n-are cum sa tina, cat timp in tabara occidentala insasi, 2 tari precum singular-religioasa SUA si isteric-secularizata Franta, au rate ale fertilitatii similare. Caderea fertilitatii se datoreaza unor forte sociale care nu pot fi contrate prin recursul la solutii obscurantiste, decat intr-un aranjament social medieval sau in orice caz, premodern. Asa ceva din pacate nu mai este posibil de mult timp nici macar in România, una dintre ultimele tari ale continentului in materie de urbanizare. Eruditii de 3 lei-noi par a nu realiza asta: asta e sindromul – sau blestemul? – Nae Ionescu. Un alt loser plecat sa se adapte din fântâna Vestului, dar care s-a întors de-acolo sa deverseze prosteste peste tineri, tot ce-avea mai prost Occidentul in materie de ideologie.

  21. Dragilor,

    Va aduceti aminte de bancul acela ca ultimul din tara inchide si lumina?
    Uite ca suntem pe aproape si nu vad nici o problema – subscriu la opinia lui John.

    Serios acum cred sincer ca sunt erori nenumarate in recensamant – se pot valida si invalida prin compararea datelor de la recensamant cu cele de la starea populatiei.

    Nu au fost nicaieri evidentiate numarul de locuinte/posibile persoane nerecenzate din variate motive:
    1, fie ca nu erau acasa sau nu au fost prinse la recenzare in ciuda eforturilor depuse sau nu
    2. fie ca nu au vrut sa raspunda la recensamant,
    3. fie ca au declarat ca au fost recenzate in localitatea de domiciliu, dar ele nu apar nici acolo…
    4. alte motive – ca mai sunt…

    Vraieste pe tarlaua asta, ca la balamuc…
    Suntem acolo sau aici unde ne meritam soarta!

  22. Incertitudini

    Cum sa faci copii cand maine nu stii daca mai ai serviciu?

    Cum sa faci copii cand angajatorul intreaba, mai mult sau mai putin voalat, daca intentionezi sa faci copii in urmatoarea perioada?

    Unde sa locuiesti cu familia daca astazi dai o galeata de bani pe caldura la bloc – ca doar nu o sa stam toti la vile? Bine, te debransezi, dar costurile cresc pentru cei ramasi in sistem…

    Si sa invatam din experienta altora, de exemplu cea a japonezilor…
    Atinsi de criza de ceva anisori, in Japonia,tinerii nici nu mai sunt interesati de sex, asa ca vezi ce ne asteapta… (poate doar daca samanta din RO este mai zglobie sa ne mai impuim, conform celebrei zicale:”In puii mei…”)

    Cineva spunea ca trebuie sa ne invatam sa traim in incertitudine – in puii mei, sa traiasca acela si sa faca copii!

    Speta umana de aceea si-a facut casa ca sa scape de incertitudinea din pestera, de aceea si-a luat masina, ca sa scape de incertitudinile mersului pe jos, de aceea merge cu avionul si nu cu barca peste ocean, ca are riscuri mai mici cu zburatoarea decat cu barcuta, de aceea foloseste mobilul ca sa reduca incertitudinea mesajului nerostit si transformarea incertitudinilor in certitudini poate continua…

    Mai am o incertitudine:
    De ce atat de mult zgomot pentru niste cifre nevalidate? Cui foloseste?

  23. O să intervin din perspectiva unui criminolog, doar atât cât să dezvolt o idee, exprimată în articol.

    Acel al pedepselor exemplare.

    Mitul pedepselor mari în legislaţie fascinează pe politicienii, ideologii şi legislatorii români.

    Adevărul ştiinţific, probat cu studii, este următorul.

    Nu gravitatea pedepsei contează, ci previzibilitatea aplicării ei.

    Pe scurt.

    Nu 5, 10 , 14 ani pentru o infracţiune fac diferenţa în comportamentul social ci fermitatea detectării sociale, a denunţării, a procesului juridic şi a atribuirii pedepsei, într-un cadru democratic. Cel mai recent exemplu, al condamnării unor persoane din lumea politică, lumea a reacţionat nu atât la gravitatea sentinţei ci la faptul că în sfârşit legea se aplică şi unor categorii considerate privilegiate.

  24. Boceala cu valorile crestine si patriotismul si fibra natiunii si pro-vita si restul smiorcaielilor vi le puteti pastra pt d-voastra, stimate autor a articolului.
    Dinozaur e si acela care in numele „binelui comun” vrea sa organizeze si controleze si prescrie viata altora.
    Sunt tinar, am un copil – din fericire nu mai e in tara :) pb ca in curind nici eu. Ca formatie si venituri si statut sunt calificat sa fac parte din „clasa de mijloc”.
    Deci, revenind la smiorcaiala cu „iarna demografica” si ce „ar trebui sa se faca”, va anunt pe aceasta cale ca NU am de gind sa fac nimic. Mi se rupe. Ma lasa rece. Ma …….pe ea demografie si viitorul patriei si cele 19 mil citi is acum sau 16 citi or fi peste X ani sau raportul dintre pensionari si angajati si etc etc etc..
    De ce? pe linga ca tara asta nu a facut nimic ..si e un blestem personal ca am avut ghinionul sa ma nasc aici…pur si simplu E VIATA MEA, si nu vreau sa mi-o traiesc dupa cum zice cineva ca ar terbui traita, sa fac N copii ca asa e bine, sa creez cetateni pt bocul sau nastasele de peste 20 de ani, sa trag ca un bou sa construiesc „viitorul……”.
    Ntz, gata…am construit si ceva socialism, si ceva tranzitie…mie si multora din generatia mea NE AJUNGE.
    De acum construiesc persoana mea…..si mi se rupe de patrie, UE, natiune, rominism, ungurism, tigani….etc. si mai ales mi-e scirba de cei ce urcati pe un teanc de articole isi dau ei cu parerea cum ar trebui sa faca altii cu viata, trupurile si existenta lor ca sa „asigure perpetuarea………cui????
    Lumea e mare:)
    PS. Orice femeie ce se autorespecta nu ar avea decit dispret penrtru habotnicii bortodoxi din pro-vita …mai bine zis pro-vite…..sunt o organizatie ce ar vrea sa transforme femeia intr-o vita mereu gestanta intru asigurarea patriei si bisericii cu enoriasi si supusi.
    bleah,…

  25. Un tânar: De ce? pe linga ca tara asta nu a facut nimic ..si e un blestem personal ca am avut ghinionul sa ma nasc aici…pur si simplu E VIATA MEA, si nu vreau sa mi-o traiesc dupa cum zice cineva ca ar terbui traita, sa fac N copii ca asa e bine, sa creez cetateni pt bocul sau nastasele de peste 20 de ani, sa trag ca un bou sa construiesc “viitorul……”.

    Cinismul e tentant, adevarat e, insa in chestiunea asta el denota si destula ignoranta: oricat de tânar esti, ai fost totusi educat gratuit de statul român si esti astfel dator poporului român; a declara ca nu-ti pasa de ce se intampla cu cei care ti-au facut un bine, asta suna tare rau; daca toti vor continua sa gandeasca si actioneze ca tine (in România si in tot Occidentul, caci modelul acestei modernitati denaturate de acolo provine), va veni un moment in care indivizi de genul tau se vor simti si tare singuri, si tare neajutorati.
    Autorul poate a propus masuri naive aici, dar problema (demografica) exista si nu e nici moral si nici bine s-o ignoram. A te naste in România nu e nici un mare noroc, dar nici vreo nenorocire. Tara si statul a oferit (pana de curand?) si ofera (?) totusi inca o gramada tinerilor, atat in termeni de servicii (educatie, sanatate) cat si oportunitati, daca o compari cu alte colturi mult mai putin norocoase ale lumii; si aici nu vorbesc neaparat despre colturi de lumea a treia.

    Copii îi facem din dragoste pentru partener si pentru noi însine, nu pentru Boc sau Nastase. O facem pentru ca asta e menirea noastra ca fiinte vii si cel mai bun lucru de facut din pozitia noastra nefericita de animale efemere, pê care n-am ales-o noi.
    Unii care scriu aici sunt din punctul meu de vedere prea înclinati spre obscurantism si fac prea des pacatul de a se lasa tarati de variante excesive de liberalism, insa materialismul si hedonismul pure sunt sigur ca nu-s deloc niste valori mai bune. Morala crestina o fi defecta, si din punctul meu de vedere este, insa amoralitatea e infinit mai rea.
    A continua orbeste sa alunecam toti inspre disparitie ca popor, inseamna in acelasi timp si a saraci INTRE TIMP, si a fi astfel obligati sa traim in mijlocul unor probleme sociale extre de grave, care toate decurg dintr-o societate in care oamenii au devenit excesiv de egoisti. Uitat-te la societatea moderna acolo unde arata ea cel mai bine, si daca te vei uita cu atentie si de aproape, vei vedea gloate largi de depresivi dopati de pilule, de femei sterpe si fara rost dependente de alcool sau medicatie, de maniaci care-si duc vietile steril si inutil, vei vedea imoralitatea bestiala a celor care refuza sa dea viata dupa ce-au primit totusi una, si refuza sa-si îngrijeasca parintii la batrânete si altfel decat institutionalizat. Un individ poate sa-si faca sigur viata un esec lamentabil, si-un infern amar, doar nefacând ceea ce natura l-a lasat totusi sa faca. Ori natura ne-a lasat sa facem si sa crestem copii in cuplu. N-ai nevoie de profeti evrei ca sa pricepi asta.

  26. Un tânar: De ce? pe linga ca tara asta nu a facut nimic ..si e un blestem personal ca am avut ghinionul sa ma nasc aici…pur si simplu E VIATA MEA, si nu vreau sa mi-o traiesc dupa cum zice cineva ca ar terbui traita, sa fac N copii ca asa e bine, sa creez cetateni pt bocul sau nastasele de peste 20 de ani, sa trag ca un bou sa construiesc “viitorul……”.

    Cinismul e tentant, adevarat e, insa in chestiunea asta el denota si destula ignoranta: oricat de tânar esti, ai fost totusi educat gratuit de statul român si esti astfel dator poporului român; a declara ca nu-ti pasa de ce se intampla cu cei care ti-au facut un bine, asta suna tare rau; daca toti vor continua sa gandeasca si actioneze ca tine (in România si in tot Occidentul, caci modelul acestei modernitati denaturate de acolo provine), va veni un moment in care indivizi de genul tau se vor simti si tare singuri, si tare neajutorati.
    Autorul poate a propus masuri naive aici, dar problema (demografica) exista si nu e nici moral si nici bine s-o ignoram. A te naste in România nu e nici un mare noroc, dar nici vreo nenorocire. Tara si statul a oferit (pana de curand?) si ofera (?) totusi inca o gramada tinerilor, atat in termeni de servicii (educatie, sanatate) cat si oportunitati, daca o compari cu alte colturi mult mai putin norocoase ale lumii; si aici nu vorbesc neaparat despre colturi de lumea a treia.

    Copii îi facem din dragoste pentru partener si pentru noi însine, nu pentru Boc sau Nastase. O facem pentru ca asta e menirea noastra ca fiinte vii si cel mai bun lucru de facut din pozitia noastra nefericita de animale efemere, pê care n-am ales-o noi.
    Unii care scriu aici sunt din punctul meu de vedere prea înclinati spre obscurantism si fac prea des pacatul de a se lasa tarati de variante excesive de liberalism, insa materialismul si hedonismul pure sunt sigur ca nu-s deloc niste valori mai bune. Morala crestina o fi defecta, si din punctul meu de vedere este, insa amoralitatea e infinit mai rea.
    A continua orbeste sa alunecam toti inspre disparitie ca popor, inseamna in acelasi timp si a saraci INTRE TIMP, si a fi astfel obligati sa traim in mijlocul unor probleme sociale extre de grave, care toate decurg dintr-o societate in care oamenii au devenit excesiv de egoisti. Uitat-te la societatea moderna acolo unde arata ea cel mai bine, si daca te vei uita cu atentie si de aproape, vei vedea gloate largi de depresivi dopati de pilule, de femei sterpe si fara rost dependente de alcool sau medicatie, de maniaci care-si duc vietile steril si inutil, vei vedea imoralitatea bestiala a celor care refuza sa dea viata dupa ce-au primit totusi una, si refuza sa-si îngrijeasca parintii la batrânete si altfel decat institutionalizat. Un individ poate sa-si faca sigur viata un esec lamentabil, si-un infern amar, doar nefacând ceea ce natura l-a lasat totusi sa faca. Ori natura ne-a lasat sa facem si sa crestem copii in cuplu. N-ai neaparat nevoie de profeti evrei ca sa pricepi asta.

  27. Pentru ca un om sa faca un copil, trebuie sa se simta sigur pe viitorul sau cel putin 5 ani de acum incolo. La doi copii as zice 10 ani, si la trei – 15 ani. Din pacate 90% din tineri nu sunt siguri nici macar pe urmatoarele 3 luni, daramite 5 ani.

  28. Înţeleg că tema principală a articolului dvs. este cea a îmbătrânirii demografice, şi de asemenea vorbiţi despre cauzele, dar şi efectele acesteia.
    În opinia dvs. principala problemă care a dus la acestă cauză este politica de natalitate a lui Ceauşescu. Nu este o problemă recentă, dar cred că ceea ce va determinat să scrieţi articolul au fost rezultatle recensământului. Mureşan Mihai în articolul său Un răspuns dlui Papahagi privind “iarna demografică”, (2012) nu este tocmai de acord cu acest lucru, cosiderând că fenomenul s-a petrecut şi în alte ţări precum Rusia sau Ucraina,ţări în care regimul comunist nu a impus legi nataliste, însă se confruntă cu aceeaşi problemă.la fel ca România. Pe de o parte înţeleg şi punctul de vedere al dlui Papahagi şi de faptul că este interesat strict de evoluţia României şi de schimbări la nivel economic şi nu numai, însă pe de altă parte şi dl. Mureşan Mihai are dreptate în idea că nu ar trebui să ne plângem atâta de mila, aici făcând referire la articolul Dosar Capital.ro:Comparaţie între România şi Ucraina , publicat în Capital.ro (2009) de Popa Laurenţiu, faptul că în comparaţie cu Ucraina, conform datelor FMI, România a avut un nivel de trai mai ridicat, Venitul pe cap de locuitor fiind mai mare decât în Ucraina, dar ţinem cont şi de faptul că populaţia Ucrainei este aproximativ de două ori mai mare decât a noastră.
    De asemenea am văzut că vorbiţi despre criza natalităţii dar totodată şi despre emigraţie. Am observat că ultimul aspect îl consideraţi pe de o parte important în măsura în care ar fi utilă ţării, prin reducerea şomajului şi povara asistenţei , prin generarea unui flux de valută către România. Pe de altă parte consideraţi că acesta sărăceşte naţiunea aş putea menţiona aici tinerii care pleacă, după părerea dvs. printre cauzele care stau la baza acestui fenomen pot enumera corupţia, delăsarea, demagogia, dar ş.a. Aşa cum afirmă şi Mureşan Mihai, în articolul mai sus menţionat, tinerii pleacă pentru o viaţă mai bună, un trai mai bun şi o educaţie mai bună şi cauzele (corupţia, demagogia) menţionate de dvs. se regăsesc şi în alte locuri/ţări, însă ceea ce face diferenţa este şcoala.
    Vorbiţi despre faptul că ar trebui atraşi în ţară tinerii cu studii în străinătate şi aici amintiţi de proiectele meritorii din cadrul UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţare Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării) care urmăresc acest lucru în domeniul cercetării. Părerea mea este că aceste proiecte nu sunt suficiente pentru ca aceşti tineri să revină. Cred că trebuie îmbunătăţit sau schimbat întreg sistemul în ideea că un tânăr nu are prea multe şanse în România de a se afirma într-un domeniu. Nu toţi cei care au terminat o specializare în cadrul unei universităţi au şi norocul să profeseze în domeniul în care s-a specializat şi în plus sunt angajaţi pe nişte salarii destul de mici care abia îi ajută să se descurce de la o lună la alta.
    Concluzia mea ar fi că prea puţini sunt tinerii care reuşesc să se împlinească pe plan profesional în România şi să fie apreciaţi mai ales că aici este vorba şi de faptul că diplomele obţinute în România, aşa cum precizaţi în articol nu mai reprezintă astăzi decât un „bilet de intrare” şi nu un „titlu de proprietate”,pe când alta este valoarea şi recunoaşterea diplomelor unor studii efectuate în strainătate.
    Ar trebui să aducem îmbunătăţiri şi mai mari sistemului de învăţământ universitar şi nu numai, unele deja începem să le vedem la scurtă perioadă de timp după intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale, totodată să creăm locuri de muncă pentru tinerii şi să-i promovăm, să le oferim şansa să se afirme şi de asemenea salarii decente în aproape toate zonele ocupaţionale. Abia atunci am putea spune că ar putea să-şi facă resimţit efectul unor proiecte meritorii din cadrul UEFISCDI, până atunci, deşi sunt importante, acestea reprezintă prea puţin într-un ansamblu şi într-un sistem deficitar.

    Referinte:
    Mureşan, Mihai. (2012) Un răspuns dlui Papahagi privind “iarna demografică. Contributors.ro, [Online] disponibil la adresa http://www.contributors.ro/dezbatere/raspuns-la-articolul-dlui-papahagi-in-toiul-iernii-vrajbei-noastre-se-instaleaza-%C8%99i-iarna-demografica/ [accesat în data de 05.02.2012]
    Popa, Laurenţiu. (2009) Dosar Capital.ro:Comparaţie între România şi Ucraina. Capital.ro, [Online] disponibil la adresa http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/dosar-capitalro-comparatie-intre-romania-si-ucraina-122716.html [accesat în data de 05.02.2012]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Papahagi
Adrian Papahagi
Conferențiar la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Doctorat la Universitatea Paris IV-Sorbonne, stagii doctorale și post-doctorale la Londra, Oxford, New Europe College-București. Membru al asociației M10.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro