joi, septembrie 21, 2023

În Ungaria, FIDESZ a obținut o zdrobitore ”viktorie”

”După alegeri, de obicei învingătorii spun glume iar învinșii fac conferințe de presă. Noi însă instituim regula inversă aici, la Parlament” și-a început Viktor Orbán, premierul ungar și învingătorul detașat al alegerilor parlamentare din 6 aprilie 2014 declarația pentru presa internațională după anunțarea rezultatelor. După mulțumirile de rigoare, Orbán a comentat sufragiul ca fiind o confirmare a guvernării FIDESZ  în domeniul economic, legislativ, constituțional, precum și a direcției conservatoare și europene. Electoratul a spus ”Nu” celor care au îndemnat la ură și la îndepărtarea de Uniunea Europeană, a conchis liderul partidului de guvernământ. Într-adevăr, o victorie zdrobitoare a FIDESZ de 44 % (după numărarea a 98.97% din voturi) în fața adversarilor de stânga reuniți într-o alianță alcătuită din cinci partide printre care Partidul Socialist condus de Attila Mesterházy, Coaliția Democratică a fostului premier socialist, Ferenc Gyurcsányi și gruparea lui Gordon Bajnai, fost premier independent între 2009 și 2010, alianță de stânga care a obținut doar 27% din voturi. Un rezultat superior de peste 20% față de 17% în 2010, a obținut partidul extremist Jobbik, partid ”detergent” care promitea ”albirea” Ungariei după alegeri. O aluzie străvezie la romi. Dacă la Jobbik s-a referit Viktor Orbán când a vorbit despre mesajele de ură, înțeleg cei care au fost martori la o campanie electorală dominată de Puterea cu acces extins la mass-media: modificarea Legii Presei în 2011 a subordonat mediile publice și a instituit un sistem de control asupra presei comerciale. Toate declarațiile din zilele acestea ale reprezentanților opoziției s-au axat pe carența de informare a electoratului, iar liderii lor au arătat cu degetul spre mass-media oportunistă și manipulatoare. Gyurcsányi a calificat alegerile drept ”ilegitime din punct de vedere moral”, iar Mesterházy a refuzat să felicite FIDESZ pentru victorie. Bajnai a recunoscut însă neputința alianței de a veni cu o ofertă adecvată în confruntarea cu o putere supradimensionată. Cotidianul Népszabadság consideră că „Stânga a avut destul timp să își revină în 4 ani, dar nu a fost suficient să scape de trecutul său”. Liderii de stânga au evitat să amintească scandalul de corupție din jurul lui Gábor Simon care le-a adus prejudicii de imagine, scandal speculat de conservatori care au bătut în cuie ștampila de ”partid al corupților” pusă cândva Partidului Socialist.

Peste 60% din 8,2 milioane de alegători s-au prezentat la vot pentru a alege 18 partide, 13 liste de minorități și 1550 de independenți. O prezență masivă care, contrar discursurilor optimiste, nu numai că nu a întărit flancul de stânga ci, dimpotrivă, a perpetuat în mod decis aceeași debalansare a puterii ca în alegerile precedente, oferind din nou FIDESZ aproape două-treimi din fotoliile parlamentului (la ora la care redactam articolul, când erau numărate aprox. 99% din voturi, procentul atârna de un singur mandat). Președinta Biroului Electoral Central, Ilona Pálffy, a anunțat cu entuziasm că s-a trecut cu brio testul alegerilor și s-au corectat defecțiunile de acum patru ani. Ungurii au optat în 2014 pentru un regim autoritar, creditând retorica naționalistă și simbolica paseistă a unei Ungarii cu trecut eroic. Dealtfel, într-un discurs public recent, Viktor Orbán oferea o definiție în care pare a se oglindi el însuși: ”Un erou este cel care triumfă în destinul său”.Triumfal, liderul FIDESZ recâștigă încrederea publică pentru a fi dirijat cu mână forte o țară  măcinată de grijile crizei, dar mai ales pentru generozitatea arătată populației sărăcite și îndatorate: scăderea prețului la electricitate cu 5,7% în septembrie 2013, cu 3,3% la gigacalorie în octombrie, iar de la 1 aprilie 2014 scăderea cu 6,5% a prețului gazelor pentru consumul casnic. Se mai adaugă măsurile de forță împotriva băncilor străine care au fost silite să compenseze dobânzile la împrumuturile în franci elvețieni acordate persoanelor fizice.

O soluție ingenioasă pentru obținerea de electorat nou a fost utilizarea prevederilor europene în privința libertăților cetățenești. Guvernul Orbán a deschis în ultimii ani oferta de acordare a cetățeniei ungare în toate țările unde locuiesc maghiari, în condiții ușor de îndeplinit. Sunt suficiente dovezi de ascendență maghiară și cunoașterea limbii. La fața locului însă, nu-i musai.Consulatele au primit peste 250.000 de cereri, aproximativ 200.000 de cetățeni au depus jurământul. Răsplata a venit la alegerile din 6 aprilie: prezenți  în proporție de 80% la urne, 95% dintre maghiarii din Transilvania au ales FIDESZ. În Voivodina vecină, ungurii din Serbia s-au înregistrat în număr mare, peste 15.000, iar în Slovacia, unde legea interzice dubla cetățenie, au votat totuși 2000 de unguri. Un interviu cu politologul István Székely publicat de Uj Magyar Szó sub titlul ”Orbán e iubit în Ardeal. Dar de ce așa de tare?” analizează acest rezultat. Maghiarii din România suferă de un ”conservatorism structural”, spune politologul, fiind atașați valorilor tradiționale, conservării limbii, culturii, confesiunii catolice etc. Nu au în vedere nici schimbări radicale, nici revoluții, de aceea prestația extremistă a partidului Jobbik n-a fost digerată decât de un grup mic, în secuime și a fost supraevaluată în sondaje. FIDESZ a vorbit pe această coardă mai laxă a naționalismului etnic și a reușit. În plus, am adăuga noi, le-a ”dat” ceva maghiarilor din afara granițelor: avantajul dublei cetățenii, un pașaport fără vize spre SUA și o mai mare libertate de mișcare în lume.Interviul scoate în evidență și paradoxul respingerii partidelor de stânga românești de către comunitatea maghiară, ca reflex al memoriei ceaușismului distructiv. Rămase în urmă, unele dintre cele mai sărace județe, Harghita și Covasna ar necesita ajutor social, sprijin pentru dezvoltare etc. aflate de obicei în portofoliul partidelor social-democrate. Dar nici maghiarimea transilvană, cum nici majoritatea elctoratului, nu mai crede în ideologiile de partid. Prezența liderului UDMR, formațiune asociată cu PSD la guvernare, la anunțarea rezultatelor alegerilor ungare, sporește confuzia.

Cu peste 60% de locuri în Parlament în mandatul abia încheiat, FIDESZ a pus la treabă mașina de vot și a trecut fără prea multe dezbateri 859 de legi în patru ani, aproape dublu față de guvernarea 2006-2010. Tocmai asta i s-a reproșat nu doar de către Opoziție, ci și de Uniunea Europeană liderului Viktor Orbán, care ar fi instituit o adevărată ”viktatură” așezând în funcții oameni de casă, de partid și de încredere peste tot: populismul, abuzul de putere, diminuarea democrației și a libertăților. Printre legile criticate au fost Legea Presei, Legea de Protecție a datelor, modificările aduse Constituției, considerate antieuropene mai ales în definirea statului și a familiei, schimbarea conducerii Băncii Centrale și mesajele publice antisemite, în jurul reabilitării lui Horthy și al unui monument budapestan controversat, proiectat în memoria invaziei hitleriste în Ungaria. Simbolurile naționale sunt afișate pretutindeni, din abundență, subiect de ironie pentru intelectualii cosmopoliți. Robert Alföldi, fost director al teatrului budapestan, a regizat un film cu titlul pamfletar ”Documentarul Național”. Cucerit de imaginea de forță a guvernului Orbán dispus să apere ”sufletul național”, electoratul majoritar pare să accepte abuzul de putere și o oarecare îndepărtare de valorile europene. Întreruperea negocierilor cu FMI n-a fost considerată o pagubă, ci mai degrabă un semnal de demnitate și independență, iar atacul asupra băncilor și investițiilor străine, urmat de retragerea câtorva, a fost salutată ca o victorie asupra lăcomiei străinilor. ”E greu de prevăzut dacă va mai găsi FIDESZ câteva zeci de miliarde pentru a-și finanța guvernarea încă patru ani și dacă va mai putea trage din pălărie un elixir magic pentru creștere politică din scăderea costurilor regiei populației, sau se va surpa tot eșafodajul pe care și-a construit puterea”, titra cotidianul Népszabadság în ziua următoare alegerilor parlamentare, în vreme ce publicația de stânga Népszava trage la răspundere FIDESZ cu trimitere la arestarea recentă a lui Gábor Simon:”Propaganda partidului de guvernământ a avut efect…Acum însă guvernul ar trebui să dea și niște răspunsuri”. Deși aflat în intervalul felicitărilor și șampaniei, Orbán proiectează deja viitorul cabinet ce se va instala în iunie, după ce în luna mai parlamentarii vor fi depus jurământul. Cel puțin patru dintre miniștri cabinetului actual vor rămâne în funcții, spun surse guvernamentale.

Așteptările Europei sunt realiste, așa cum arată o analiză Stratfor: Ungaria va continua sub noul mandat al guvernului Orbán ofensiva asupra firmelor multinaționale și asupra băncilor, după ce Curtea Constituțională a aprobat inițierea de legi cu bătaie retroactivă în activitatea bancară. Va continua și confruntarea cu UE și, mai puțin previzibil, apropierea de Rusia căreia guvernul îi este îndatorat cu peste 10 miliarde de Euro pentru construcția centralei nucleare de la Paks. În două luntri, Ungaria va continua să facă parte din Grupul de la Vișegrad, din NATO și din UE, dar e departe de a fi la fel de neliniștită de ofensiva Rusiei aspra Crimeii, pe cât sunt alte tările din Europa Centrală și de Est, ca România, Ucraina sau Polonia.

Articol apărut si în revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Totusi, mai putin zdrobitoare ca acum 4 ani.
    Prezenta la vot a fost destul de mica, cu 15 la suta sub 2010 iar FIDESZ a facut cu 10 la suta mai putin, pierzand peste 600 de mii de alegatori. Alianta de stanga a facut putin doar fata de asteptarile si propaganda lor. Recastigarea pe jumatate a capitalei este o lovitura pentru FIDESZ.
    Inca se discuta / este vorba de o circumscriptie unde diferenta de voturi este de ordinul zecilor/ daca Orban obtine sau nu2/3 in Parlament. Chiar daca va obtine, asta se va datora noii legi electorale, schimbata in timpul primului mandat, care favorizeaza masiv castigatorul relativ al alegerilor.
    In vechea lege, Fideszul a obtinut aproape de 55 la suta, ajungand prin redistribuire la 2/3, acum nici 45, avand sanse, cu toate astea, sa atinga si asa 2/3.
    Cu privire la votul din Ardeal, lucrurile sunt mult mai simple. Posesorii de dubla cetatenie reprezinta o minoritate mult mai atasata discursului nationalist fideszist care nu uita ca introducerea cetateniei duble se datoreaza FIdeszului si nu stangii care a boicotat referendumul de acum cativa ani initiat tocmai pentru aceasta chestiune.

  2. dar de ce e considerat unul care ataca nutinationalele si bancile sa sa dea la ”saraci” drept un om de dreapta? Doar pentru ca are un discurs cu nuante antisemite? Pina la urma cine e de dreapta, cine e de stinga, nu prea mai e clar, dar oricum, absolut nimic din ce-a facut orban pina acum in plan economic nu e de dreapta. Cred ca e vorba doar de etichetarera lui la drepata doar de catre presa ”progresista”.

    • Masurile economice de dreapta seamana a dracului de mult cu cele de stanga. De altfel inventatorul fascismului, ca extrema dreapta,este vorba de Benito Mussolini, a ajuns la ideea statului corporatist venind din sindicalismul de stanga.
      Masurile economice nu prea au culoare politica daca sunt corecte. Tin de priceperea economica a rentabilizarii si eficientizarii muncii.
      Ideologia diferentiaza. Unde stanga vorbeste de popor, dreapta aude natiune iar daca e vorba de libertate, dreapta considera ca traditia este mai importanta, oricum stanga vrea sa organizeze prezentul in functie de viitor, dreapta in functie de trecut.
      Problema este, de aceea vorbim de ideologie si nu teorii sociale, ca nici trecutul nici viitorul nu reprezinta fapte, ci idei despre eventuale fapte si intamplari.
      Orban a fost la inceput liberal (de stanga in Ungaria). A trecut pe dreapta in urma colapsului dreptei maghiare de dupa guvernarea de la mijlocul anilor 90. A fost un calcul strict oportunist, ocupand un loc lasat liber, metoda imitata perfect si de PD-ul lui Basescu dupa 2000.
      Altfel spus, atat Orban cat si Basescu sunt politicieni de dreapta de conjunctura si nu din educatie si convingere, avand amandoi o usurinta de a glisa pe axa politica in functie de situatie.
      Nu este neaparat un lucru rau (dar poate fi).

  3. Ungurii au votat cu Victor Orban la fel cum au votat romanii in 2012 cu USL, adica in lipsa unui partid care sa faca opozitie lui Victor Orban si satui de partidul socialist al lui Gyurshany care-I „mintise destul” pe unguri, asa cum a si recunoscut Gyurshany!!
    In Romania anului 2012 romanii satui de Basescu si PDLul lui au votat o nenorocire si mai mare: USL din care acum a ramas PSDul corupt pana-n maduva oaselor al lui Ponta!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro