joi, martie 28, 2024

Inapoi la Neanderthalul securist: Pompierismul patriotard al profesorului Marga

Era in vara anului 1971, eram student, faceam practica sociologica la Pitesti, tocmai aparusera nefastele „Teze din iulie” menite sa re-stalinizeze cultura romaneasca. Incepea noua glaciatiune ideologica si politica. Le-am citit si am izbucnit in ras, impreuna cu colegii mei, intre care Calin Anastasiu si Alin Teodorescu. „Veti vedea curand ca nu e nimic de ras”, ne-a avertizat o profesoara care apucase demascarile din anii 50. Nu s-a inselat. La fel, nu este nimic de ras in aiuritoarele directive emise de Andrei Marga. Mai nou, a ajuns sa ceara functionarilor ICR sa se transforme in copoi, in politisti ai gandirii, sa depisteze, adica sa adulmece orice urma a ceea ce, intr-o scrasnita limba de lemn, documentul emis de conducerea institutului numeste „minimalizarea valorilor romanesti”. Intram in zona buimacitoare a mentalului de tip chisinevschian, demonizant si stigmatizant.

Nu mi-as fi putut imagina vreodata ca un istoric al filosofiei europene precum Andrei Marga se va preta la o asemenea negare a tot ce inseamna traditia maioresciana din cultura romaneasca. Se rasucesc in mormintele lor E. Lovinescu si Ion Negoitescu, Stefan Augustin Doinas si Monica Lovinescu, Matei Calinescu si Virgil Ierunca, Noel Bernard si Vlad Georgescu, N. Steinhardt si Alexandru Paleologu, Alice Voinescu si Lucian Raicu, Mihail Sebastian si Alexandru George.

vezi articolul: EXCLUSIV. Misiunea ICR in viziunea lui Marga: DEPISTAREA cliseelor denigratoare si a COMENTARIILOR TENDENTIOASE la adresa Romaniei

Limbajul scremut al directivelor profesorului Marga este acompaniat de numiri si revocari care te lasa fara cuvinte. Directoarea ICR din Varsovia, Sabra Daici, admirata de personalitatile cele mai importante ale culturii din acea tara, este inlocuita, fara nicio explicatie, cu o doamna secretara poate cumsecade, dar fara urma de expertiza in domeniul diplomatiei culturale. Ma abtin sa vorbesc despre alte cazuri. Totul se petrece fara noima, absurd, improvizat si arbitrar.

Nu exista o strategie in afara placerii de a distruge tot ce s-a creat vreme de peste sapte ani. In locul filosofiei pluraliste si moderne a echipei precedente, se ofera magma indigesta a noului obscurantism. Nu vad nicio diferenta intre directivele Sectiei Externe a PCR si ale Securitatii date directorilor de Biblioteci Romanesti in anii 80 si cele izvorate acum din subconstientul profesorului Marga. Din cate stiu, dupa 1985, acesti directori erau ofiteri de securitate. Au fost oare reactivati? Vor deveni directori de departamente la ICR?

„O indatorire permanenta a personalului institutelor culturale romanesti din strainatate ramine identificarea bazelor de date deficitare in ce priveste informatia corecta si la zi despre Romania. Depistarea lucrarilor cu caracter enciclopedic, a dictionarelor, tratatelor de istorie, a fondurilor documentare din biblioteci si muzee care prezinta date incomplete, superficiale, distorsionate, clisee denigratoare, comentarii tendentioase si mistificatoare la adresa Romaniei, a poporului roman, a minoritatilor nationale conlocuitoare, care minimalizeaza valorile nationale romanesti, contributia culturii romane la tezaurul universal si rastalmacesc momente de seama ale istoriei romanilor. Acest efort trebuie sa determine ulterior actiuni persuasive si umplerea lacunelor existente cu informatii cuprinzatoare si edificatoare, rectificari si prezentari corecte ale realitatilor romanesti”.

La ceasul pontocratic, ICR se transforma in Minister al Adevarului, in organism de partid si de stat insarcinat cu difuzarea „informatiilor cuprinzatoare si edificatoare”, deci a liniei oficiale dictate de cei care decid ce este si ce nu este cu adevarat „patriotic”. Adio dialogului cultural dezinhibat, adio experimentului inovator, revenim la Nicolae Moraru, la Redactia Publicatiilor pentru Stainatate, la „Glasul Patriei” si alte asemenea jalnice oficine propagandistice. Ma intreb daca aceste directive chiar sunt scrise de profesorul Marga ori avem de-a face cu o impostura, cu o gluma macabra, si daca autorul real se numeste, sa spunem, Dinu Sararu, Dan Zamfirescu, Ilie Badescu ori vreun alt protocronist la pensie.

Bonus:

Nicolae Ceauşescu va fi decorat post-mortem pentru merite deosebite în cultura românească. „Da, a promovat caloriferul! A făcut-o inteligent, caloriferul a intrat în subconştientul românului. Să ne gândim că ne uitam la calorifer ca la Dumnezeu pe vremea lui. Mai ales iarna, românul își omora timpul liber cu multă cultură şi câte un pic de căldură”, a declarat artistul tinichigiu Vasile Spanac, şeful filialei ICR din Popricani. (preluat din EvZ)

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. „o doamna secretara poate cumsecade, dar fara urma de expertiza in domeniul diplomatiei culturale”
    adica, cum fara urma de expertiza?!
    In rest, aveti pretentii foarte mari de acolo de unde nici dumnezeu nu cere.
    partea proasta, omul nepotrivit in functie (nepotrivita nu mai e nevoie, e de ajuns „omul nepotrivit)

  2. Un „istoric al filosofiei europene”, dupa cate stiu eu, face istorie, nu filosofeaza!!! Adica nu da de la el, ci spune ce-au spus altii. Sa dea de la el e destul de greu si cand are neinspiratia s-o faca o cam ia prin papusoi! Pentru ca, domnule Tismaneanu, orica l-ai shcoli, oricat l-ai cizela, un electrician ramane tot un electrician! Cum l-ai scos din domeniul lui ingust de activitate si l-ai facut de doua ori ministru sau sef la ICR, cum face numai tampenii. Nu stiu cum a fost ca profesor universitar, dar asta ma face sa ma gandesc la un fost profesor de-al meu. Venea mereu cu foile dupa el si ne prezenta cursul. Odata colegii de catedra i-au facut o farsa. I-au ascuns foile. A venit in clasa si timp de doua ore am vorbit despre orice numai despre materia respectiva NU! Domnul profesor universitar Andrei Marga isi pierde cam des foile!

    • Da, Horia. Un electrician. E un truism faptul că, în absenţa unui fundament moral solid, erudiţia nu e decât o coajă fără miez, o platoşă de tinichea, ceva derizoriu, iar când e de-a dreptul în discordanţă cu valorile morale, devine chiar ridicolă. Mai mult, nu doar erudiţia, ci chiar cultura autentică, în absenţa reperelor morale, este ridicolă (de câteva ori, în istorie, în această situaţie s-a dovedit chiar nocivă). Marx ar fi cel mai la îndemână exemplu, aşa că nu ne mai pierdem vremea cu alde Marga, Năstase etc. Şi atâţia alţi universitari cu operă nici pe departe pe măsura fumurilor: sar în ochi Emil Constantinescu şi „coana” Zoe Petre, dar sunt destui, lista e prea lungă…
      Săracul Cluj, pare predestinat la statui de-astea de ipsos (Marga, Marino) care „înfloresc” diform la prima ploaie proaspătă de primăvară!

      • Stimate Domnule Eugen Chirovici

        Iata ce scria profesorul Ovidiu Pecican, cand Domnul Andrei Marga a primit tousi Premiul Herder, una din cele mai improtante distinctii culturale ale Europei Centrale (in 2005). :

        „Marga se revendica de la traditia filozofica a scolii clujene, omitindu-i din enumerarea sa, dupa cum se vede – probabil tocmai in virtutea acestui criteriu –, pe congenerii filozofi ilustrativi pentru scolile bucuresteana sau ieseana. Ctitori institutionali au fost si aceia – de-ar fi sa ii pomenesc aici numai pe Andrei Plesu, fondatorul New Europe College din Bucuresti, ori Gabriel Liiceanu, care a abandonat santierele cercetarii filozofice pentru proiectul uneia dintre cele mai impozante afaceri editoriale si de desfacere de carte din Romania actuala, Humanitas. Fata de acestia, un Gusztáv Molnár – intemeietor al revistei de dialog cultural si politologic Provincia din Clujul anilor 2000-2002 – ori un Andrei Marga, rectorul celei mai alerte si mai ample dezvoltari din istoria postbelica a Universitatii „Babes-Bolyai“, dar si intemeietor al mai multor facultati si institute de cercetari, se remarca prin deschiderea si interesul fata de filozofia americana, analitica si pragmatica si prin faptul ca nu si-a orientat scrisul catre speculatii metafizice, ci inspre o filozofare cu sanse de a ajuta mai bunei intelegeri a actualitatii si chiar de a o modifica.

        Datorita acestei imprejurari, prezenta – scurta, de altfel – a lui Andrei Marga in prim-planul politic si administrativ romanesc, in calitate de ministru al Educatiei Nationale, a marcat pasi semnificativi pe calea reformei. Stradania de a da seama cit mai comprehensiv de politicile educationale adoptate in timpul ministeriatului propriu (1997-2000) l-a condus pe Andrei Marga la republicarea, cu adaosuri importante, a documentelor dintr-un volum de autor reluat in doua tiraje.

        Noul titlu, inglobind si o lista de documente oficiale, alcatuita de Catalin Baba si programe ale Aliantei D. A., se intituleaza Anii reformei si ceea ce a urmat. Analize, masuri si programe educationale (Cluj-Napoca, Editura EFES, 2005, 264 p.) si, prin florilegiul pus la dispozitia publicului, marcheaza dorinta de transparenta a fostului ministru. Nu este de mirare, cita vreme, spre deosebire de predecesori – uneori la fel de ilustri –, ministrul Marga a avut o conceptie articulata despre reformarea sistemului educational din Romania, regasibila partial si in documentele guvernarii Conventiei Democrate ori ale Aliantei Dreptate si Adevar. ”

        Cu deplin respect,

        Prof. Peter Manu
        New York

        • Nu discutam aici valoarea lui Andrei Marga ca profesor, ci deciziile sale in fruntea ICR. Una este sa conduci o universitate, o catedra etc, alta este sa promovezi o viziune ingusta, vetusta, prafuita si in fond reactionara in planul diplomatiei culturale, sa subminezi programe internationale de colaborare cu institutii precum Wilson Center (de altfel un centru intelectual la care a foist Fellow chiar dl Marga). Premiul Herder este o distinctie importanta, dar sa nu uitam ca l-a primit si Eugen Barbu care l-a numit bursier pe Corneliu Vadim Tudor. Ganduri bune.

  3. dle prof. Oare „depistarea” acestor informatii publice nu se poate face de acasa pe internet??? Trebuie sa o faca un director de ICR si cu aceasta ocazie sa se umple de oprobiu, dezvaluind hada fatza a Secu de sorginte Marga?

  4. Fiecare om se comporta conform pregatirii, experientelor de viata si dorintelor pe care le are. Tovarasul Marga vrea sa intre in cartile de istorie a romanilor. Cum o face..problema lui, durerea noastra. Chiar si Brutus a intrat in istorie si implicit a devenit celebru. Ce mandrie va fi pe urmasii lui…

  5. „O indatorire permanenta a personalului institutelor culturale romanesti din strainatate ramine identificarea bazelor de date deficitare in ce priveste informatia corecta si la zi despre Romania. Depistarea lucrarilor cu caracter enciclopedic, a dictionarelor, tratatelor de istorie, a fondurilor documentare din biblioteci si muzee care prezinta date incomplete, superficiale, distorsionate, clisee denigratoare, comentarii tendentioase si mistificatoare la adresa Romaniei, etc etc etc”

    Daca as fi vazut aceast paragraf scos din context, as fi jurat ca a fost pus pe hartie acum 30 de ani.

    Deci cam aici am ajuns cu misiunea ICR in afara tarii.. No, bun.

  6. Ce-i mai dureros pentru mine (si, la urma urmei, si pentru ceilalti care au sperat intr-o schimbare) e ca admiratorul lui Putin a fost ministru si-ntr-un guvern PNTCD. Am votat atunci opozitia pentru a scapa de PSD (asa cum am facut constant) si-n schimb s-a dovedit ca si cei alesi nu erau cu nimic mai buni decit cei de care voiam sa scapam.

    De aceea zic ca noua opozitie trebuie sa scape neaparat de incompetenti si traseisti.

  7. Prea multe discutii referitoare la dl. Marga! Lucrurile sunt simple : unii imbatranesc frumos, altii imbatranesc urat! Dl.Marga a imbatranit urat! A adunat intre umeri toate frustrarile intelectualului ratat, omului neinteles, geniului potential scapat pe el de frica! Daca acum, cand sfarsitul se aproprie (fatalitate!), mai poti scuipa, scuipa! Chiar daca iti murdaresti si ultima haina!

  8. DleTismaneanu, este un proverb romanesc -din cocos nu faci gaina,nici din curva gospodina.
    Cine-i Marga ???,ce facultate a absolvit ???-sociologie, cu ce a continuat -cu socialismul stiintific si dupa o indoctrinare de 20 de ani dvs vreti sa-i schimbati stilul,modul de exprimare ,de gindire ???,pai un cal batrin nu-l mai faci sa mearga in buiestru in veci,mai bine il dai la peste hrana.Va reamintesc o gluma comunista -un meserias de la uzina Cugir a inceput sa fure in fiecare zi cite o piesa de la fabrica cu gindul sa-i faca nevestii o masina de cusut,dar cind a asamblat-o a iesit mitraliera,asa si cu Marga pus la diplomatie si la ICR,tot comunistul indoctrinat iese la iveala.

  9. Este vorba de un efect colateral al crizei. Din lipsa de personal si fonduri s-a reciclat un superb text scris in anii 70-80 de prietenii lui Ilie Ceausescu si s-a postat online, e vorba de eficienta bugetara nu de sovinism. Nobilul popor daco-roman vechi de zece mii de ani poate sa doarma linistit.

  10. Este inspaimantor cat de repede se reintoarce inghetzul in Romania …. deja romanii incep sa se teama a comenta ce vad si nu le place …. daca acesti protocomunisti castiga alegerile , drumul european al Romaniei cred ca va fi complet abandonat
    Urmeaze realinierea in Est , peronul pe partea stanga …

  11. D-l Marga mi-a fost profesor si nu unul dintre cei mai slabi. Dar ce scrie acum, nu doar ca ma uimeste, ci ma sperie. Oare isi mai revine?

  12. Am o mare nedumerire… Ce se mai aude despre acuzatiile extrem de credibile de colaborare cu fosta securitate, care i s-au adus politrucului dezgustator Marga? De ce lucrurile au intrat intr-un con de umbra? De ce CNSAS tace? Despre ce este tovarasul Marga… Nu pot sa comentez ce face un gunoi.

  13. Marga nu este un rauvoitor, el este prost! Oriunde l-ai pune nu este bun de nimic.Daca n-ar deschide gura ai zice ca este un om normal. Este f. clar ca acest individ nu are ce cauta intr-o functie publica. Dar nici legionarii si oportunistii enumerati mai sus!

  14. De ce nu vrea sa iasa la pensie Marga?
    Este depasit de vremuri si de situatii.
    USLasii il vor pune in curand sa stearga pe jos si o va face!
    Trist cu un om accepta astfel de situatii, dar „Partidul este in toate, este in cele ce sunt…”. Brrr…

    Inclin sa cred, pentru ca nu pot intelege si accepta ceea ce este cuprins in textele lui Marga, ca „avem de-a face cu o impostura”.

  15. Romania n-are cum sa se apropie de Federatia Rusa cu actualele institutii. Totul trebuie schimbat, orientat spre poporul alegator si prejudecatile sale. Gindirea publica trebuie nivelata, cultura romanesca trebuie trasformata intr-o cimpie intinsa, fara relief, cu optiuni politice obligatorii, clare si unice. Poporul trebuie sa inteleaga arta, filozofia, politica. Alegatorii trebuie sa priceapa care le sint dusmanii. Indiferenta politica trebuie inlocuita cu vigilenta.

    Toate aceste fenomene apar natural in Romania uslamista. Partidul nu are nevoie de planuri detaliate. Distrugerea de tip comunist este in singele romanesc. Daca ne inchipuim ca la conducere sint Ponta, Antonescu, USL-ul si coruptia generalizata, atunci vedem doar suprafata fenomenului. De fapt milioanele de uslamisti ne conduc. Ponta sau USL-ul le ofera ceea ce cer, ambalat comercial si modern, insa vinzatorii de ura pot fi inlocuiti oricind cu altii mai talentati. Directia e aceeasi, se formeaza in profunzimea societatii, iar ura alegatorului majoritar nu poate fi abatuta. Poporul are nevoie de dusmani pe care sa-i nimiceasca, apoi de altii si asa mai departe. Actuali lideri pot fi si ei uriti de catre popor, si chiar vor fi.

    In vremuri de criza, generozitatea poporului se diminueaza drastic. Lumea se imparte in buni si rai, saraci si bogati, ai nostri si dusmanii, simplist si eronat. Intelectualii sint bineveniti in aceasta gloata populara, doar daca evidentiaza clar dusmanii poporului. In rest nu prea e nevoie de intelectuali. Gindirea afecteaza spiritul gregar si actiunea in haita. Intelectualii sint doar un regiment special de luptatori dubiosi, pregatiti cu atentie si vocabular pentru lupta de clasa, pe care o tradeaza usor.

  16. Ce inteleg eu e ca dl. Marga in loc sa construiasca eeva e „contra”.
    Pentru unii lupta e mai atragatoare decat munca.
    E adevarat ca e mai usor sa schimbi peisajul cu buldozerul decat cu mistria.

  17. Noua abordare a ICR este o nebunie, un reziduu al gandirii unor securisti cu frustrari gen „ce am mai inventat noi ca popor” ( se pare ca ne vom lauda ca am inventat caloriferul), oameni neinteresati insa de „cultura” in sensul umanist al cuvantului.
    Basescu nu intelege insa ceva : a folosit ICR in batalia politica (burse pt diversi jurnalisti, etc care apoi au scris articole elogioase pt el si guvernul BOc corupt si incompetent pe care l-a sustinut) -> el s-a salvat (ca functie nu ca valoare de om politic) insa a distrus ceva mai important -o institutie care incepuse sa se racordeze la lumea artistica si culturala universala.

    • O fi cum spuneti (adica Basescu a ordonat ICR sa acorde burse unor jurnalisti pentru ca acestia sa scrie elogios despre guvernul Boc!!! Dati-ne un exemplu, ca sa nu murim prosti!), dar sa afirmati ca Basescu a distrus ICR este chiar o mare prostie! Si daca Basescu a distrus ICR-ul, de ce sa nu speram ca Marga il va reconstrui? Nu va place, totusi, nici Marga, inteleg! Pai solutia ar fi ca dl.Ponta sa preia si presedintia ICR si gata rezolvarea problemei! Sau dl. Antonescu! Sau dl. Becali!

  18. Este uluitor cum se repeta si se continua istoria in noua epoca democratica si de drept.
    Paranteza:
    -Un documentar BBC cu multi ani in urma sublinia o noua lege universala in societate, economie si piata libera:
    Ce este rau, inferior, de proasta calitate dar este rezultatul vicleniei va supravietui si tot ce este bun va fi inlocuit de rau.
    Deci societatea, piata, economia si viata recompenseaza pe cel vicleam si pedepseste pe cel bun.
    Asa se intimpla si in cazul prezentat in articol.
    Sa nu ne miram, viata arata alte cazuri de noi propagandisti care ne spala mintea, constiinta si ne sterg orice urma de umanism.
    In prezent cine reuseste are pile cunostinte si relatii precum in timpul PCR, iar restul se lupta pentru cupane de masa.

  19. sehr geehrter herr professor!

    despre domnul marga nu am ce sa mai spun, am epuizat subiectul mai de mult si nu simt necesitatea sa ma repet.

    intreb insa daca in politologie, e cu logos la capat, se pot concatena concepte contradictorii. ma refer strict la titlul articolului dumneavoastra, referitor la continut il iau la cunostiinta si din pozitia mea de pana acum cred ca in proportie de 80-85% imi reflecta si propriile opinii.

    sa revenim la titlu:
    1. neanderthal – este clar ca duce la o forma umana primitiva. nu numai forma umana era primitiva, dar desigur si organizarea sociala, si despre asta in principiu doreste fundalul articolului sa dezbata – cum poate fi reprezentata reprezentativ cultura unui popor (stiti, tot nu m-am invrednicit cu smileys). asadar, grundtenor-ul este stabilit prin acest prim cuvant, care duce la un primitivism sa spunem absolut, atat ca evolutie biologica, cat si ca model comportamental si de aici si comportament social.

    2. securist – desigur, traind sub regimuri totalitare stim cum este cu militia gandirii, dar si pe la romani se purtau „schimbul de informatii”. nu prea stiu cum era la greci, am uitat, dar miram-as sa nu fi fost, insa pe la chinezi si cele cinci state, securitatea deja era „in floare”. asadar, concluzionam ca orice organizare sociala are nevoie de securitate, ca sa-si pazeasca hunting grounds cel putin, revenind la neanderthal. numai ca la momentul respectiv, nu avem nici un indiciu sa credem ca necesitatea de securitate se indrepta catre interiorul organismului social (famailie extinsa probabil, cu triburile cred ca s-a petrecut mai tarziu). asadar, ideea pe care incercati s-o inoculati cu securitatea, nu este catre exterior, cum in cel mai bun caz s-ar putea presupune la neanderthalieni, ci catre interior, cum probabil ca a inceput sa se practice mult dupa momentul evolutiv neanderthal.
    avem deci o prima asociere deja disonanta, dar care poate trece cu succes rigurozitatii.

    3. pompierismul pe fond nu asociaza nimic dramatic in afara necesitatii in sine. interventia pompierilor nu este programata si este prin definitie un raspuns la o situatie de criza intervenita instanteu si dispurtiv in viata colectivului. asadar, actiuni denumite astazi „pompieristice” au existat si pe vremea respectivului stadiu evolutiv si astazi. DAR pompierismul, mai implica si o lipsa de viziune in anumite aspecte, caci nu doar de stingerea incendiilor este vorba. ori aici intram intr-o alta disonanta cognitiva a termenilor si mai ales timpurilor. neanderthalienii desigur aveau situatii de criza, dar nu cred ca aveau mecanisme de preventie care ar fi putut implica pompierismul – pompierismul nu poate fi asociat decat unei societati mai largi in care a intervenit deja diviziunea muncii, alta decat cea de vanator, culegator si pregatitor al hranei.
    asadar, securist cu pompierist merge, dar neanderthalian cu pompierist merge la fel de putin ca neanderthalian cu securist, si cu atat mai putin cu neanderthalian securist si pompierist.

    4. das sahnehäubchen cum se spune pe aici pe la viena, cu cultura kaffehaus-ului si mai ales a muzicii consonante, vine cu patriotard. notiunea de patriot este asociabila strict epocii moderne. nu stiu ca socrate sa fi fost patriot, si daca sir francis drake jefuia vasele spaniole, nu era atat pentru patrie sau pentru regina ci pentru partea ce i se cuvenea lui si bineinteles neinfricatilor sai mercenari! – deci nu patrioti. patriotismul apare odata cu miscarile nationale, asadar poate fi si el asociat atat pompierismului si securismului, vorbim deja despre forme de organizare foarte dezvoltate ale societatii, dar nu cu neanderthalismul. desigur, am sesizat finetea patriotard-ului, cu toate ca am spus de patriotism pana acum, dar strict cronologic vorbind, patriotardul trebuie sa fie ulterior patriotismului, asadar nu consider ca mai merita dezbatuta aceasta inflexiune.

    revenind asadar la logos, credeti ca aceasta asociere nepotrivita este mai abila in descrierea absurdului situatiei decat constatarea absurdului in sine?

    hochachtungsvoll,
    ihr frank g. schmidt

  20. N-am mai auzit de „conlocuitori” de pe vremea cand tovarasa educatoare ne povestea despre realizarile partidului.

  21. Simptomatica povestioara de inceput, care pentru 1971 denota precocitate si curaj anti-ideologic, dar cred ca pentru unul care a luat in deradere politica oficiala ati fost cel putin norocos, altii au patit-o pentru mult mai putin, deoarece pentru Securitate nu exista vid informativ, lucru pe care-l stiati foarte bine. Probabil ca a contat ca erati student la stiinte sociale, care fusesera transformate in “servitoare” ale politicii comuniste (fapt pe care Mihail Gorbaciov avea sa-l critice foarte dur spre sfarsitul anilor ’80!), nemaivorbind de sociologie, despre care gurile rele spuneau ca Nicolae Ceausescu, in pofida faptului ca o considera o stiinta “burgheza”, o pastrase la Universitate ca sursa de recrutare de baieti cu ochi albastri, pentru cooperativa ochiul si timpanul.

    “Gurile rele” proveneau in special din randurile colegilor de breasla ai domnului Andrei Marga, ale filosofilor, care nu priveau cu ochi buni concurenta sociologilor, despre care spuneau ca nu aveau un obiect propriu de cercetare ori ca, in cel mai bun sau cel mai rau caz, incercau sa “fure” din obiectul filosofiei, ceea ce nu ar fi fost tocmai kusher din partea unei discipline care se nascuse din filosofie, dar aceiasi concedeau cu malitiozitate despre aceiasi ca erau nimeriti ca activisti in domenii speciale, in care se incadrau si stiintele sociale (apropos, am asistat dupa Revolutie la o discutie in care se vehicula numele Vladimir Tismaneanu, in care un fost profesor de sociologie si fost secretar de partid la Universitate, care este in viata, spunea ca ati fost „cuminte” ideologic si ca ati predat inclusiv teme de socialism stiintific). Am rememorat aceste lucruri pentru a intelege ca rasul sau deraderea cu substrat politic putea insemna, in acele vremuri, un act de curaj sau, tot atat de bine, unul de provocare, dar si pentru a pune in lumina o posibila sursa a tensiunilor “epistemologice” care-i opun pe domnii Tismaneanu si Marga.

    Cat priveste textul incriminat, nu vad de ce atat de mare suparare, pentru ca el nu exprima nici pe de parte o preocupare iesita din comun, ci, dimpotriva, este o constanta institutional-culturala a tuturor Natiunilor, de afirmare a unei identitati culturale autentice, care, prin urmare, nu ar avea cum sa fie perceputa ca o amenintare decat de cei care chiar traiesc din practicarea jalnica, pentru subsidii politice, a unor clisee denigratoare si comentarii tendentioase la adresa unor tari sau popoare. Stim cu totii ca institutele culturale din toata lumea ale oricarui stat, indiferent ca se numeste SUA, Israel sau Romania, monitorizeaza chivoturile de memorializare culturala, cum sunt enciclopediile, dictionarele, bibliotecile, muzeele etc., urmarind inserarea corecta a datelor si informatiilor despre istoriile, culturile si evenimentele popoarelor lor, pentru a preveni diseminarea unor abjectii, cum ar fi cele legate de negarea Holocaustului sau pentru a sterge din dictionare cuvantul peiorativ de „jidan”, de exemplu, ultimul un demers recent, din cate imi amintesc, pe care l-am sustinut cu toata bunacredinta si prietenia. Si, atunci, de ce si de unde acest soi de „negationism” al democratiei, pana la urma, de a refuza Romaniei ceea ce pentru altii este un loc comun?!

    Sa recitim impreuna textul care v-a maniat, dar intr-o cheie unica, de aceasta data, dand la o parte dublul standard:

    “O indatorire permanenta a personalului institutelor culturale romanesti din strainatate ramine identificarea bazelor de date deficitare in ce priveste informatia corecta si la zi despre Romania. Depistarea lucrarilor cu caracter enciclopedic, a dictionarelor, tratatelor de istorie, a fondurilor documentare din biblioteci si muzee care prezinta date incomplete, superficiale, distorsionate, clisee denigratoare, comentarii tendentioase si mistificatoare la adresa Romaniei, a poporului roman, a minoritatilor nationale conlocuitoare, care minimalizeaza valorile nationale romanesti, contributia culturii romane la tezaurul universal si rastalmacesc momente de seama ale istoriei romanilor. Acest efort trebuie sa determine ulterior actiuni persuasive si umplerea lacunelor existente cu informatii cuprinzatoare si edificatoare, rectificari si prezentari corecte ale realitatilor romanesti”.

    Veti fi de acord, domnule Tismaneanu, teama de abuz nu trebuie sa impiedice niciodata uzul!

    • Este limpede ca nu stiti prea multe despre statutul sociologiei ca disciplina academica in Romania de dupa 1965. Nu am predat in viata mea socialism stiintific. Nu eu sunt subiectul articolului, ci politica aberanta a noii conduceri a ICR. Nu stiu cine este fostul secretar de partid in viata. Din cate stiu, Acukin Cazacvu si Gh. Al. Cazan, polutrici de frunte, au decedat. Poate vorbiti despre profesorul de sociologie Stefan Costea de la „Spiru Haret”, cel care dadea rapoarte Securitatii despre mine semnand drept sursa „Costin”? Nu am tensiuni epistemologice cu dl Marga. Critic deschis, cu citate si argumente, politica sa autarhica, anacronica, vetusta, inchistata si abuziva. O consider expresia noului obscurantism.

      • nu vreti sa va exprimati si in legatura cu Mireille Radoi, minunata sefa de promotie SRI, care activeaza acum in fruntea BCU? Nu inteleg de ce evitati, pe cuvint.

          • pe cuvint ca aveti dreptate: nu acesta este subiectul articolului, daca citim la litera. Eu ma legam de asta:
            „Nu vad nicio diferenta intre directivele Sectiei Externe a PCR si ale Securitatii date directorilor de Biblioteci Romanesti in anii 80 si cele izvorate acum din subconstientul profesorului Marga. Din cate stiu, dupa 1985, acesti directori erau ofiteri de securitate. Au fost oare reactivati? Vor deveni directori de departamente la ICR?”
            Si mi-am amintit ca am citit, la un moment dat, asta:
            „Securizarea unei societati nu presupune doar lupta impotriva amenintarilor clasice sau asimetrice. Cele mai eficiente mijloace si procedee de lupta nu te definesc identitar, si se poate ajunge sa obtii victoria dar sa nu mai stii cine esti de fapt. O dimensiune a solutiei tine securizarea matricei identitare prin mijloace si tehnici din arsenalul soft power si introducerea modelului valoric propriu intr-un dialog intercultural real. Asadar, pe componenta cultural-axiologica a securitatii nationale, Biblioteca Centrala Universitara Bucuresti Carol I este de interes national si poate reprezenta un vector de sustinere si promovare a modelului valoric romanesc”.
            Dumneavoastra ziceti ca nu e la subiect. Eu cred ca e totuna cu mintea lui Marga, numai ca vine de la o mare sefa de promotie SRI.

            asa cu cultura…

    • Cum ati putut domnule sa copiati un citat lung din articol, sa-l anexati in comentariu la articol??!!

      Aveti aceeasi problema ca si autorul citatului: obsesia pentru apararea romanismului, teama de straini, teama fata de indiferenta romanilor, indemnul la vigilenta culturala, etc. E penibil.

      Cultura romana n-are nevoie de propovaduire indoctrinata si nici de protectie politica. Va exista intotdeauna, indiferent de opiniile noatre trecatoare. Vigilenta la care ne indemnati n-are nimic de-a face cu puterea culturii nemuritoare. romanesti sau de oriunde.

  22. Cat de „ratat” poate fi cineva care a primit inalte onoruri ale Frantei, Germaniei si Israelului, care a condus cea mai distinsa Universitate din Romania si care a creat o scoala de studii europene?

    • stimabile domn profesor manu,

      ma gandesc ca ar trebui sa faceti o distinctie in privinta „ratatului”. in calitate de ministru de externe cred ca a ratat. asta nu face din stimabilul domn profesor marga un „ratat” in cele academice invocate de dumneavoastra. din ce vad insa pana acum, premizele unei noi ratari in zona culturala sunt din pacate favorabile.

      cultura nu cred ca se poate face numai mainstream. andy warhol o fi mainstream? romanismul nu poate insemna si ceva nou? care poate ca are o legatura totusi cu traditia, dar nu constatabila la prima vedere?

      nu stiu daca sunteti la curent cu activitatea culturala a domnului hermann nitsch din austria, care se descrie ca performance artist si sacrifica ritualistic animale si picteaza panze (nu stiu daca le putem numi tablouri) cu sangele acestora reprezentand trairi mistice. dansul a fost si lektor universitar printre altele. oare aceasta activitate culturala este austriaca – aplicand filtrul propus de domnul marga la icr? sau ne dezicem de astfel de lucruri ca fiind nereprezentative, caci devin „freigeistig”, deci nu fac parte din unanim acceptatul romanism.

  23. Cand vorbeam despre semnificatia adjectivului „ratat” in cazul Domnului Andrei Marga, ma refeream la un comentariu anterior: „A adunat intre umeri toate frustrarile intelectualului ratat, omului neinteles, geniului potential scapat pe el de frica!”

    • sehr geehrter herr professor manu,

      mea culpa. aparand de sine statatoare interventia si nu ca raspuns la un comentariu, nu am inteles conexiunea.
      nu impartasesc nici eu respectivele prezumtive frustrari etc.

      cu stima,
      frank g. schmidt

      • Cred ce ce se intampla acum este un efort de a diminua statura inteectuala a unor oameni ca Emil Constantinescu. Zoe Petre si Andrei Marga. Desigur, nu vorbesc acum despre profesorul Tismaneanu, ci despre acei comentatori, anonimi sau nu, care se refera la Andrei Marga ca „electrician”, „securist”, „ratat”, si „prost”.

        Cognitiv, aceasta manevra se numeste „speciere” si urmareste sa-l mute pe Andrei Marga din onorabila si distinsa categorie a profesorilor universitari, autori ai multor volume bine apreciate in lume, in categoria, onorabila dar ne-intelectuala, a electricienilor, in cea neonorabila si condamnabila a securistilor, sau in cea demna de mila a ratatilor si prostilor.

        Cu alte cuvinte, comentatorul nu poate suporta ideea existentei lui Andrei Marga, profesor universitar, ci numai a lui Andrei Marga electrician, securist sau prost. Tesiunea, natural, vine din faptul ca Andrei Marga este profesor universitar. Aceasta tensiune creaza stridenta si intoleranta, care la randul lor ne indeparteaza de un dialog rezonabil.

        • Domnul profesor Manu are dreptate cand se pronunta impotriva ridiculizarii unor persoane cu autentice merite academice. Ar fi minunat daca indemnul domniei sale ar fi auzit, de pilda, de dl Emil Constantinescu atunci cand ii acuza pe intelectualii care nu-i sunt pe plac ca ar avea „suflete de sclavi”. La fel, ar fi bine ca dl Marga sa-si vada de lucrurile la care se pricepe in loc de a propune, ca presedinte al ICR, strategii protocroniste pe cate de jenante, pe atat de nefaste. Referinta la intaietatea romeasca intr-ale caloriferului este menita sa se afle la loc de varf intr-un betisier al timpurilor noastre. Dupa o asemenea enormitate debitata cu nonsalanta, daca as fi dl Marga, mi-as face bagajele si m-as reintoarce la Cluj. Este limpede ca anul 2012 nu a fost deloc prielnic declaratiilor sale publice :)

        • sehr geehrter herr professor manu,

          tot aici pe contributors a aparut un apel de sustinere a unei persoane in fruntea unuia dintre institute, semnata de un eminent istoric polonez. apoi eu imi pun o serie de intebari in legatura cu o astfel de actiune:
          1. respectiva persoana ce se doreste a fi mentinuta este chiar singura capabila sa faca acest job? nu se pledeaza prea mult pentru un fel de „lifetime-job”?
          2. fiind vorba de polonia desigur ca sunt necesare bune relatii si contacte in respectiva tara, dar pe langa faptul ca astfel de contacte se construiesc, respectivul domn este singurul contact? inseamna ca nu s-au mai deschis si alte drumuri si atunci asta ar fi un motiv suficient de serios pentru schimbarea persoanei. doar nu vorbim de un institut pentru cultivarea relatiei desoebit de bune se pare cu O anumita persoana, chiar daca dansa ar putea deschide foarte multe usi.

          pe aici se spune ca „das bessere ist der feind des guten”. eu nu am fost asa de convins de mareata prestatie a fostei conduceri, dar mi-am exprimat deja anumite rezerve referitoare la viziunea noii conduceri. sa speram ca nu am dreptate si filmul romanesc de ex. sa nu fie reprezentat doar de nicolaescu, puiu si mungiu, ci poate si de regizori de care nu am auzit inca.

          si da, consider caloriferul ca fiind un act de cultura, este o inventie care a modelat conceptia arhitecturala, la fel ca incalzirea prin pardoseala a romanilor (de la roma). de asemenea am convingerea ca pe langa brancusi, enescu, cioran, eliade, nume precum viua, vlaicu, carafoli, oberth etc. pot schimba perceptia de coviltir manglitor la adresa romanilor, atunci cand cei care se urca intr-un avion afla ca pot zbura si datorita UNOR romani.

  24. Ma regasesc in multe din abordarile dvs. nu intr-atat incat sa imi arog ceva din ceea ce faceti,

    dar aici este vorba de o institutie de stat.

    e poate deveni repede irelevanta si nebagata in seama daca

    dvs impreuna cu alti intelectuali si oameni de cultura depuneti un efort sa colectati bani si energii si voluntariat si talente pentru a oferi lumii acea imagine cosmopolita, moderna promotoare de curente noi neingradite.

    acest institut va ramane o modalitate obscura ca atatea altele prin care se toaca banul public.

    critica asta continua mi se pare sterila si aduce a parere de rau dupa sinecuri pierdute.

    • Eu as evita cuvantul „sinecuri”. Este cu desavarsire inadecvat cand vorbim despre cei care au condus ICR-ul vreme de aproape opt ani, muncind pasionat si dovedind un exemplar profesionalism. La fel, este incorect sa banuim de „sinecurism” oameni precum Corina Suteu, Oana Radu, Katia Danila ori Sabra Daici. A te bucura de o sinecura inseamna sa ai parte de recompense pentru nemunca, pentru trandavie, pentru functii obtinute prin mamica, prin unchil, prin matusa, prin Biroul Politic al lui Crin ori prin aranjamente de culise cu Ponta si Felix. A fost insultat Ioan T. Morar, scriitor si jurnalist cunoscut, absolvent de romana-franceza, cand a fost numit consul la Marsilia. Unde sunt criticii sai in momentul in care o doamna din Constanta, sefa organizatiei de femei a PSD din acel oras, inginer forestier ori cam asa ceva, este numita consul la Toronto? Tacerea lor striga.

      O sinecura este, de pilda, sa devii consilier fara atributii reale al unui ridicol presedinte-interimar doar pentru a-ti satisface dorinta de masina la scara si de birou la Cotroceni. By the way, au fost consilierii lui El Crin platiti in timpul cand a tronat la Cotroceni? Platiti ca sa faca ce anume? Sinecura se numeste sa fii presedinte al ICR si sa perorezi la RTV, in compania lui SRS si a altor corifei ai spiritului penelist, despre intaietatea romaneasca intr-ale caloriferului :)

      • Daca imi permiteti , as mai da cateva exemple de „sinecura ” :

        1) sinecura este atunci cind n-ai alt talent decit ca esti „tarentata” si ti se aranjeaza un loc caldut in Parlameentul European

        2) sinecura este atunci cind nu ai doctorat ,dar pretinzi ca il ai,minti Fundatia Mellon si obtii prin fals in documente , mii de euro in timp ce tu esti la Buc. ,parte din comisia Tismaneanu.

        3) sinecurist este acela care, in anii ’80 , aflandu-se in occident , pretinde a fi in pericol daca se intoarce in RO , stiind bine ca nu e adevarat si ca a stat pe roze .Cere a fi considerat political refugee si traieste luni de zile pe banii United Nations High Comissioner for Refugees. Apoi e respins ,but who cares, banii au fost papati si sejurul gratis a fost realizat.

        4) sinecurist e acela care primeste o functie babana la IICMER ,nu face nimic dar se lauda cu masina cu sofer la scara si sederi in hoteluri 5 stars.–ast ape banul public.

        Ei, si ar mai fi exemple–,daca se doreste si platforma permite (!) mai pot da vreo cateva sute !

      • Da’ de ce ma rog frumos, imi cenzurati comentariul ? Ce,nu e adevarat ce-am scris ? Este acolo vreun neadevar ? Nu este pe linia comentariului dvs. la care doar am raspuns ?
        Va rog insistent sa-mi explicati cenzurarea comentariului. Multumesc.

        • Nimeni nu va cenzureaza. Da, sunt acolo neadevaruri, probabil nascute din informatii lacunare ori chiar din dezinformarile diseminate pe unele bloguri pe care prefer sa nu le mentionez. N-am acum timp sa le demontez. Cum sunteti un virtuoz al cyberspace-ului, stiti Dvs cum sa le verificati :) Plecam, evident, de la premisa bunei credinte.

          Aveti parerile Dvs, foarte bine. Sa revenim la subiectul articolului.

          • 1) comentariul a disparut ,pentru o perioada,din stadiul de „in asteptare ” –apoi a reaparut. De asta l-am scris pe cel de-al doilea.

            2) revenim la tema articolului,sigur,dar dvs. ati trecut la „sinecuri” si nu am facut decit sa va raspund , completind cu alte exemple.

            3) scrieti ca sint neadevaruri pe care le-am preluat fara sa le verific de pe bloguri ? Domnule profesor, eu intotdeauna lucrez cu documente originale , nu cu zvonuri de pe blogosfera. Sa le luam pe rind si demontati cind aveti timp :

            a ) fata lui Basescu a fost trimisa la Bruxelles si boyfriend la Paris numai pt. ca era ” tarentata”. Ce documente doriti ca proba ?

            b) Patapievici este un infractor care a devalizat fundatia Mellon. Cu niscaiva saptamani in urma v-am dat ,privat,documentele,provenind de la susursala din Germania a fundatiei. A mintit sub semnatura ca ar avea doctorat si astfel a obtinut o bursa de mii de euro,in 2006. A luat banii si nici n-a mai stat pe acolo,venind la Buc. sa lucreze la comisia Tismaneanu. Documentatia ce v-am dat-o provine de la fundatie. Asta nu e zvon pe blog, e document al fundatiei. In mod normal ,intr-o tara civilizata,fundatia ar trebui sa faca plingere la FBI si numitul arestat la aeroport cind vine in USA. . Dar Fundatia Mellon procedeaza precum bancile care se rusineaza cind iau teapa , si prefera sa taca, ca sa nu rada lumea de ei.

            c) pentru false refugee issue, spre deosebire de altii care scriu dupa ureche , eu am avut in fata ochilor documentele. Daca trebuie,le pot obtine din nou,dar eu zic sa o lasam asa ,sa nu se incalzeasca atmosfera.

            d) Mihai Neamtu s-a laudat cu masina la scara si sofer si sederi la hoteluri de 5 stele –pe vremea cind era la dvs. la IICMER. Adica gura lui a spus asta –si precum stiti,gura pacatosului …….

            Domnule profesor, eu nu lucrez cu zvonuri. Dvs. de multe ori lucrati cu aspecte pe care le preluati fara a le verifica. Un exemplu : Pacepa. Ati scris de nenumarate ori : fugA lui Pacepa , THE escape , etc (special am pus capital letters). Ca si cum ar fi un fapt verificat si confirmat . Ati fost dvs. acolo ,in acea noapte de pomina din 28.7 ? Nu jos,in holul hotelului ,
            ci sus, in camera si mai ales la etaj ? a fost fuga sau rapire ? oooops , CIA nu face asa ceva , cine a mai auzit ?!?

            As a gesture of good will si ca sa nu mai banuiti oamenii (macar unii) ca scriu dupa ureche, am sa va trimit ,privat , acces la documente scrise de Pacepa cu propria sa mana , in primele sale ore de captivitate. Le veti avea intre propriile dvs. degete. Cititi atent,printre rinduri si in spatele cuvintelor , and then decide for yourself. Sa-mi spuneti doar la care adresa (electronica) doriti sa primiti.

            PeSe –sa moara de ciuda cei de la Georgetown & LW

            • OK, eu zic sa lasam discutia la acest punct. Voi citi atent ce mi-ati scris. Nu tin sa polemizez cu Dvs., oricum parerile mele sunt foarte diferite in multe privinte. Am si eu destule informatii care poate le-ar contrazice pe ale Dvs. Subiectul articolului este altul, in mod cert.

  25. Unul din motivele pentru care noul director al Institutului Cultural Roman este aprig criticat de o parte a presei e solicitarea pe care le-o face angajatilor ICR de a identifica si corecta acele elemente din literatura, advertising-ul si mass-media occidentala care reflecta Romania intr-un mod fals si/sau distrosionat. Pentru aceasta pozitie, Andrei Marga a fost numit, pe rind, marxist, stalinist, KGB-ist, stahanovist, poliţist al gindirii. Sigur, nimeni nu poate contesta faptul ca, sub aspectul structurii sale intelectuale, Andrei Marga se revendica din scoala materialista a filosofiei. Cu toate astea, marturisesc ca mi-e greu sa pricep revolta adversarilor sai. O echipa care are misiunea de popularizare culturala a unei tari anume, nu poate functiona decit in virtutea unei astfel de directive: sa vezi unde cultura si istoria tarii tale e cunoscuta eronat sau insuficient si sa corectezi lacunele. Daca nu se face asta, ce altceva sa se mai faca?

    Exista, fireste, problema formei. Intr-adevar, discursul profesorului Marga pare destul de transant. “Sa gasim erorile cu orice pret!” duce cu gindul la acel tip de continuare specific epocii comuniste: “…altminteri vor urma sanctiuni, destituiri, descalificari publice”. Ai senzatia trasarii planului cincinal. Numai ca, se vede cu ochiul liber, discursul lui Marga nu adopta o pozitie pedepsitoare. Nici n-are cum; ce sa le faci celor care nu pot identifica asa cum se cuvine reperele de ignoranta occidentala in legatura cu Romania? Sa-i trimiti acasa? Sa-i “pici” in functii derizorii? Sa fim seriosi. Daca exista o nuanta brutala in discursul lui Marga, ea se adreseaza celor inainte responsabili pentru Institutul Cultural Roman. Propriu-zis, din 2008 incoace, adica tocmai de cind bugetul ICR a crescut considerabil, numarul programelor culturale care tineau de resortul Institutului a scazut drastic, planul limitindu-se in cea mai mare parte la organizarea citorva festivaluri si concerte. Programele de sprijin pentru artistii sau literatii romani (burse, tirguri de carte, subventii pentru traduceri) au fost aproape inexistente. Nu pot, evident, sa stiu daca astfel de programe vor avea o pondere crescuta acum, de cind Andrei Marga e la conducerea institutului, dar o imagine asupra trecutului mi-am facut. Si ea nu e in avantajul fostei conduceri.

    Una peste alta, daca nu se identifica exact prejudecatile occidentalilor in raport cu Romania, orice campanie de popularizare a culturii si resurselor tarii noastre e sortita esecului. Francezilor, care au probleme cu milogii Romaniei, degeaba le livrezi albume cu peisaje pitoresti. Lor trebuie sa le servesti oameni si carti, elita intelectuala si dialog, pentru ca sa contrabalansezi deficitul de calitate umana. Englezilor, carora emigrantii romani le stau in git, nu poti decit sa le amintesti de exercitiul de toleranta al printului Charles, care planuieste sa se retraga, cindva, pe domeniul sau transilvan. Nemtilor, care sint ingrijorati in legatura cu “destabilizarea” romaneasca, e necesar sa le oferi ocazia de a-si redestepta, la Sibiu ori la Sighisoara, apetenta pentru propriile traditii, cu ocazia unor festivaluri specifice. Nord-vesticilor, minti riguroase, e bine sa le oferi repere de stiinta si tehnologie romaneasca in cadrul unor colocvii si scoli de vara, in timp ce americanilor, care nu stiu unde vine Romania pe harta, nu-ti ramine decit sa le oferi cursuri de geografie pe gratis, la pachet cu “deal”-uri turistice nerefuzabile. Pentru fiecare s-ar gasi cite ceva potrivit, daca ar exista disponibilitate.

    Ca atare numai viitorul ne poate spune daca e ceva de condamnat in strategia imaginata de Andrei Marga. E util, pentru aceea, sa lasam deoparte critica formelor, cel putin pina vedem cum sta fondul.

  26. E totus de ris doar in masura in care ridendo castigas mores. Dincolo de asta chiar ca nu e de ris.Ar trebui sa-i dea cineva cu caloriferul in cap.

  27. domnule profesor, scrieti ”Nu mi-as fi putut imagina vreodata ca un istoric al filosofiei europene precum Andrei Marga se va preta la o asemenea negare a tot ce inseamna traditia maioresciana din cultura romaneasca.” cam acelasi lucru a facut prin anii 50 si C. Ionescu Gulian! poate comparatia mea e putin exagerata, insa si C.I.G. scrisese candva, inainte de a deveni asasinul filosofiei romanesti, cateva carti decente… cam ca si fostul profesor clujean…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro