vineri, ianuarie 27, 2023

Incendiul din Colectiv: apăraţi de noi înşine

Un cunoscut oficial din Ministerul de interne formula zilele astea una din cele mai importante concluzii cu care ar trebui să rămânem după tragedia de la Colectiv: „Regulile există pentru un motiv”. Pare un enunţ banal – până când începi să treci în revistă toate normele încălcate zi de zi de alţii sau de noi înşine. Există, iată, motive pentru care cluburile trebuie să aibă extinctoare la îndemână, personal instruit şi minimum două ieşiri; tot aşa, există motive pentru care avem limite de viteză pe şosele, trebuie să purtăm centura de siguranţă şi n-avem voie să conducem băuţi; motive pentru care avem salvamari pe plajă sau la piscină; motive pentru grămezile de norme specifice de protecţia muncii. Gândite şi aplicate de un stat care nu este corupt, incompetent sau timorat, regulile astea există ca să salveze vieţi. Când reprezentaţii lui vor înţelege că nu sunt surse de şpagă ori mijloace de presiune, iar cetăţenii nu le vor mai privi ca absurdităţi menite să le îngrădească libertatea, aceste reguli – şi altele noi – vor putea să-şi împlinească scopul.

Zilele astea ne-au mai demonstrat – nu pentru prima oară, dar mai dramatic decât altădată – felul în care cetăţenii se raportează la autorităţi. Confruntaţi cu pericolul concret, nu povestit în mesaje de interes public sau exersat prin simulări ocazionale, oamenii privesc spre oficialităţi: de ce nu au prevăzut, de ce nu au verificat, de ce nu i-au protejat? O reacţie firească, dar venită într-o vreme când voci din ce în ce mai multe şi puternice proclamă dreptul absolut la libertate individuală când vine vorba de reglementarea riscurilor. După 50 de ani de dictaturi şi alţi 25 de democraţie în stil mafiot, tot mai mulţi dintre noi refuză ca statul în care şi-au pierdut încrederea să le impună ce să facă în viaţa de zi cu zi: de ce să nu parchez oriunde, de ce să-mi vaccinez copilul, de ce să nu fumez în spaţiile publice închise?

Cine nu ştia deja a aflat acum: te expui unor riscuri când alegi să mergi în cluburi aglomerate. Dar nimeni (cu câteva excepţii notabile şi revoltătoare) nu dă vina pe sutele de rockeri ieşiţi seara la un concert pentru drama prin care trec. Şi nimeni nu spune că noi ceilalţi, conştienţi de-acum de riscuri, vom fi singurii vinovaţi dacă vom păţi la fel, iar statul n-are nicio responsabilitate. Dimpotrivă. În faţa unui astfel de şoc, societatea înţelege instinctiv că autorităţile au datoria să creeze cadrul în care ne manifestăm stilul de viaţă, să ne protejeze sănătatea şi viaţa de pericolele la care ne-am putea expune. Că, până la un punct, au datoria să ne apere uneori de noi înşine.

Amenajarea şi funcţionarea cluburilor româneşti se va schimba în curând din temelii. Peste câţiva ani, va deveni incredibil că ne înghesuiam cândva în capcane gata oricând să ne zdrobească, în ruguri care aşteptau doar o scânteie ca să se aprindă. Zecile de morţi şi desfiguraţi de la Colectiv nu se vor mai repeta. Dar lecţiile mai mari ale dezastrului de acum vor trebui aplicate mai departe în zilele calme şi amnezice din viitor, când se vor dezbate şi adopta alte politici esenţiale de sănătate publică. Când şi în numele zecilor de copii români nenorociţi de rubeola congenitală (de nouă ori mai mulţi decât în toată Europa la un loc), se va cere obligativitatea vaccinării; când în memoria celor 9% dintre noi care mor din cauza alcoolului, se va solicita aplicarea interdicţiei de vânzare către minori şi scumpirea băuturilor (nu ieftinirea criminală a lor, consfinţită prin recentul Cod Fiscal); când pentru cei 115 români care mor zilnic din cauza tutunului, se va reclama interzicerea fumatului în spaţiile publice.

Experţii în sănătate pot fi siguri că, bine explicate şi cinstit implementate, societatea va sprijini noile reguli concepute să salveze vieţi. O face acum pentru zecile care n-ar fi trebuit să moarăvineri; o va face pentru zecile de mii care n-ar trebui să moară an de an.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Cred ca sunt doua chestiuni distincte: legile pe de o parte si reprezentantii legali sau functionarii care formeaza aparatul administrativ. Ele impreuna sunt numite Stat.

    Cetatenii sau mai bine zis oamenii disociaza corect intre cele doua aspecte. Totusi legile nu pot fi separate de oamenii care le dau si de cei care le aplica. Legile precum si modul in care sunt ele aplicate reprezinta, in cele din urma, masura constiinteti oamenilor care le dau si respectiv le aplica.

    Daca oamenii care le dau nu au urme de constiinta si nici cei care le aplica nu le au se intampla tragedii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihail Calin
Mihail Călin este editorul site-ului euro-health.ro, dedicat politicilor europene de sănătate publică. Este absolvent al UMF „Carol Davila” Bucureşti şi, de aproape cinci ani, jurnalist în domeniul sănătăţii. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. În 2013, a fost bursier al portalului EurActiv Bruxelles, specializat în afaceri europene.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro