marți, martie 19, 2024

Încep anchetele DNA în energie

O știre care îi face pe cunoscători să ridice o sprânceană: DNA a cerut documentele Romgaz prin care a preluat participația ExxonMobil din Neptune Deep.

Situația stă cam așa: Exxon prin ExxonMobile Exploration and Production România s-a asociat cu OMV, ambele deținând 50% din drepturile și obligațiile ce derivă din acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare asupra perimetrului de apă adâncă Neptune Deep. Exxon a investit în explorare 750 milioane de dolari, Romgaz a cumparat cu 1 miliard, deci cu o treime mai scump. DNA-ul încearcă să afle cine a făcut evaluarea pe baza căreia s-a făcut tranzacția, și cine a aprobat-o, ținând cont de guvernanța corporativă (OUG 109 / 2011).

Problemă suplimentară: Oare OMV-ul a cheltuit tot atâți bani pentru explorare? Dacă nu a cheltuit 750 milioane, că doar deținerea e jumate – jumate, cât mai valoreaza jumătatea cumpărată de Romgaz?

Dacă tot s-a deranjat DNA-ul să se deplaseze până la Mediaș, la sediul Romgaz, ar trebui să mai cotrobăie prin hotărârile AGA și CA și deciziile directoratului care se referă la întârzierea cu 4 ani a centralei de energie electrică de la Iernut. Noua centrală de la Iernut este o poveste urâtă a sistemului electro-energetic național din care România iese vulnerabilizată din lipsa a 460 MW de producție și în pierdere deoarece din 2019 a tot importat energie electrică scumpă, importul făcându-se în special în perioada de când a început războiul din Ucraina, perioadă în care prețurile energiei au explodat.

Later edit: Aflăm că Romgazul a mai semnat un contract cu aceeași spanioli de la Duro Ferguera pentru încă 70 de milioane de euro. Sigur este un subiect excelent pentru DNA acest contract din care s-au folosit și bani din Planul Național de Investiții (PNI).

Și ar mai fi un subiect de discuție la Mediaș: cum a ieșit Romgazul din Gastrade, adică din asocierea cu BulgarTransGaz și DESFA, firmele de transport de gaz din Grecia și Bulgaria, companie care a dezvoltat terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) de la Alexardroupolis. Astăzi terminalul funcționează, importând în jur de 5,5 miliarde mc / an, gaz ce alimentează Grecia, Bulgaria, România, Ucraina și Moldova, cu posibilitati de interconectare cu nordul Europei.

Fig. 1 – Traseele gazoductelor legate la terminalul LNG de la Alexandroupolis (Sursa: Gastrade)

Colac peste pupăză, se mai construiește și o centrală pe gaze la Alexandroupolis care va produce energie electrică și care va avea exact aceleași trasee.

Afacerea este de mare anvergură și cu profituri mari deoarece prețul energie este mare și după cum știe toată lumea, banii intră în buzunarele acționarilor companiilor din energie. Aici România a pierdut în primul rând o poziție geostrategică în industria energetică europeană și mai apoi bani. Oare aceasta „renunțare” a fost pe bani? … că vânzare nu a fost! Oare în buzunarele cui ar fi putut intra niste sume considerabile? Dacă am judeca cine ar fi putut plăti, ne uităm cine este jucatorul care câștigă cel mai mult! La nivel strategic caștigul a fost de partea Rusiei care încă mai pompează gaze prin Turk Stream (și prin Ucraina) către Europa, pe lângă LNG.

Iată demonstrația:

Săptămânal, Federația Rusă, exporta cam 500 milioane mc, ceea ce înseamnă că debitul anual este de 26 miliarde mc.

Fig. 2 – Exportul de gaz natural prin conducte ale Federație Ruse (sursa: bruegel.org)

Cele două coridoare și LNG-ul importat își împart la egalitate debitul de 250 milioane mc / săptămânal.

Fig. 3 – Tranzitul de gaz rusesc prin Turk Stream (sursa: bruegel.org)

Fig. 4 – Importul de gaz rusesc lichefiat (sursa: bruegel.org)

Aceeași denonstrație (cu același cîștigător) se poate face și pentru întâzierea deja de 10 ani a începerii extracției de gaz din Neptune Deep, concesiunea cumpărată de Romgaz. Probabil că înțelegem de ce americanii s-au retras: începerea războiului din Ucraina (care se desfășoară și în Marea Neagră) face imposibilă extracția acestor gaze cu toate că decidenții se laudă anual că „de la anul” se va începe extracția.

Rămânând la Romgaz: conducerile de până acum au vizat la investiții în regenerabile în minunatul concurs de spanzurat bani inițiat în mai toate companiile naționale din energie. Studii de fezabilitate au fost demarate pentru a cumpăra proiecte de parcuri eoliene sau solare. Atenție, nu parcuri realizate ci doar proiecte, adică promisiuni acoperite de câteva hârtii obținute de la ANRE și de hârtii denumite proiecte tehnice. Acum doi – trei ani se preconizau investiții serioase. Nu am mai auzit nimic și teama noastră este că după profiturile imense realizate anul trecut, Romgazul să nu intre în cine-știe ce combinație gen Duro Ferguera. Acum stăm și ne întrebăm: care este randamentul (factorul de capacitate) a unui parc fotovoltaic în Mures, cunoscând că toată producția românească din fotovoltaice are 11% și că totuși județul Mureș este mai în nord, unde soarele stălucește mai puține ore în zi. Și mai adăugăm ceva: s-a demonstrat că Romgazul nu se pricepe la producția de energie electrică. Ce le mai trebuie încă o belea pe cap?

SAPE (acea societate care canibalizează activitatea de administrare de participatiuni ale statului a Ministerului Energiei) ar mai putea intra în vizorul DNA deoarece SAPE a produs cea mai mare daună a sistemului energetic național prin amânarea de minim 10 ani a proiectului hidrocentralei cu pompaj de la Tarnița. Hidro Tarnița SA s-a dorit o hidrocentrala cu pompaj, adică singurul sistem fiabil de stocare de mare capacitate a energiei electrice. Acest tip de stocaj este simplu: avem două lacuri de acumulare, ambele amplasate la altitudini diferite. Dacă regenerabilele produc și nu este cerere de energie, aceasta este folosită în pomparea apei în lacul superior. Daca este lipsă de energie în piață, apa acumulată în lacul de sus este turbinată și produce energia electrică stocată. Acum, s-ar fi văzut că excesul de energie în zilele când este vânt și soare, adică zilele de export de energie electrică (care în 2022 a fost de 2,11 TWh) nu ar mai fi existat și importul ar fi fost doar de 1,3 TWh (avem un randament de aprox. 70%) și nu 3,19 TWh.

Fig. 5 – Balanta electro-energetică naționala în 2022 (sursa: Transelectrica – prelucrare Cosmin Păcuraru)

Acum cîțiva ani, pe site-ul Ministerului Energiei, societatea care avea ca misiune realizarea acestui proiect la Tarnița se afla în insolventă, astăzi pe site-ul Ministerului de Finante, vedem că nu s-au mai depus bilanturile societății din 2017.

Am scris mai sus „daune”. Să continuăm … Cetațenii aia de la Hidro Tarnița cum își justifică salariile consiliului de administrație și directoratului care au avut secretare, șoferi, mașini, și să nu se întâmple nimic și nimeni să âi ia la întrebări? (Ca să nu mai vorbesc de SAPE SA , adică patronatul Tarnița, cu 11 cetățeni în consiliul de supraveghere și alti 5 în directorat, la care se adaugă alte secretare, soferi și ce-or mai fi pe acolo și care a avut o cifră de afaceri de 2.046.912 lei și cheltuieli de 28.546.673 lei în anul 2021.)

Ziceam în titlul articolului că încep anchetele DNA! Să vedem cum se termină …

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Nu se va intampla nimic.
    Numirile in functiile de conducere si AGA a Romgaz sunt pur politice impuse de partide si acceptate de Ministerul Energiei. Acesta da un mandat, ceea ce face ca totul sa fie legal cu Horarari AGA in spate. Atat a putut negocia Romgazul, asta a primit mandat Directorul General Jude sa faca, sa ia participatia Exxon a realizat obiectivul. Interesant ar fi sa se vada unde s-au impartiti banii din bonusul de obiectiv si cat a fost acesta. Jude, un muncitor gazar ajuns jurist absolvind dreptul la Alba Iulia, asta este marea competenta a actualului director general adjunct la Romgaz.
    Cat despre Iernut, atata timp cat cei care au gestionat proiectul din parte Romgaz sunt acoperiti cu hartii de AGA nu exista niciun prejudiciu, oricum ei sunt toti numiti la randul lor politic.
    Duro Felguera i-a jucat si pe ei si pe Romelectro in foi de vita.
    Si nu aveti dreptate referitor la fotovoltaic, langa gardul centralei de la Iernul este un parc fotovoltaic al unui privat descurcaret, asa ca banii vin si cand este mai putin soare.

  2. Câte hidrocentrale cu pompaj mai are România, în afară de Tarnița? Dacă nu le folosește nici pe cele pe care le are deja, la ce îi mai trebuie Tarnița? Câtă energie de la Cernavodă s-ar pierde cu ocazia transportului până la Tarnița? Hidrocentralele cu pompaj deja existente, nu cumva sunt mult mai aproape de Cenavodă decât va fi vreodată Tarnița?

    • @dl.Harald:
      – Tarnita nu exista !
      – ea s-ar umple (sau goli) cu energie din SEN, nu neaparat de la CNE
      – in RO nu exista centrale de pompare-acumulare ca atare , cf. definitiei tehnologice (ce mai avem noi pe Valea Oltului, sunt niste glume de capacitati mici, si facute mai ales in scopuri agricole), si, nu sunt reversibile
      – centrale pompare-acumulare, ca atare, sunt folosite pt reglaj la nivel TSO (Transport System Operator) si trebuie deci sa fie de ordinul sutelor/miilor de MW), avind deci, capacitatea de a influenta fluxurile de energie, atit local (national) cit si regional (pe grupe de tari conectate la o retea electrcia regionala.
      – Tarnita, cu ai ei 1000 MW pompare/1000 MW generare, ar fi foarte incomoda pentru piata CEE (Central Est Europeana- Ungaria-Austria….in special Austria)…de ce ?…pentru ca reglaj masiv se face din Austria
      sper sa fie cit de cit clar

      • Domnule Dragostin, centralele de pompare-acumulare pe care le avem din 2014 pe Olt chiar sunt de ordinul sutelor de MW. Mai precis, „285 MW în regim de turbină şi 200 MW în regim de pompaj”. Asa ca intrebarea lui Harald mi se pare pertinenta.

        https://www.economica.net/primele-hidrocecentrale-cu-acumulare-prin-pompaj-din-romania-au-fost-puse-in-functiune-pe-olt_79487.html

        Energia folosita pentru pompare poate veni de oriunde, dar principala noastra sursa de energie variabila sunt centralele eoliene din Dobrogea, asa ca si intrebarea despre pierderile din transport e relevanta (nici pe departe cea mai importanta, dar totusi relevanta).

        Mai e o problema: e deja o traditie, nu numai la noi, ca toate mega-proiectele energetice sa-si depaseasca estimarile de pret si timp de executie. Asa ca nu ma mira deloc cand politicienii ignora investitii care in cel mai bun caz dau rezultate la 1-2 ani dupa urmatoarele alegeri, si in schimb se axeaza pe chestii vizibile gen „hai sa profitam de faptul ca am marit taxele in 2016 si sa fortam Exxon sa vanda ieftin catre Romgaz”, fara sa-si imagineze ca de fapt au fortat Romgaz sa cumpere la orice pret.

        • @dl.Dan Berindei.
          1. Din pacate, ce spuneti despre Valea Oltului, e o mare confuzie (si nu sunteti singurul, dar nu e problema). Gindirea initiala (demult de tot) era ca trebuia construita o ultima centrala pompare/acumulare adevarata, care ar fi trebuit sa preia apa din Dunare si sa o duca sus, incl, prin niste lacuri. Tot proiectul impreuna cu asa zisa ”salba de cenrtrale” pe Valea Oltului aveau o logica anume si, destinatia principala NU ERA POMPAREA / ACUMULAREA ci irigatiile din dreapta Oltului.
          In cepriveste pomparea acumulare in adevaratul sens al cuvintului nu exista pe Olt…acesta e un riu si centralele de pe el nu se califica drept CHEAP…n-am loc si timp cu mai multe explicatii tehnice/tenhologice…dar, fundamental, este o improvizatie pe care o numim noi pompare acumulare

          2. ref: ”…Energia folosita pentru pompare poate veni de oriunde, dar principala noastra sursa de energie variabila sunt centralele eoliene din Dobrogea, asa ca si intrebarea despre pierderile din transport e relevanta…”
          Aici e aici…azi, oricum energia din sud/Dobrogea se duce in Nord / Transilvania unde este deficit de putere…DECI, AZI PIERDERILE EXISTA DEJA !!!
          Daca aceav Tarnita in Tansilvania, aceasta ar fi realizat 2 functii vitale:
          i. ar fi optimizat fluxul de puteri pe 400 KV astfel incit sa minimizez pierderile existente
          ii. rezervorul de stocare si generare al Tarnitei, ar fi echivalat cu cca 400-500 MW capacitat noua, iar daca prostanacii de la Romgaz (cine naiba i-o fi pus pe niste tevari instalatori d egaze sa se ocuupe ei de Cicluri combinate la Fantanele !?!?) combinat cu Tarnita, ar fi rezolvat elegant multe din probleme d ecirculatie de energie

          Cam asta ar fi…

          • ”azi, oricum energia din sud/Dobrogea se duce in Nord / Transilvania unde este deficit de putere…DECI, AZI PIERDERILE EXISTA DEJA !!!”

            Pe 8 ianuarie 2021 a avut loc o pană de alimentare cu energie electrică, la nivel european. Cu acea ocazie, s-a dovedit că 6 județe din Transilvania erau de fapt alimentate din Ungaria, la acel moment. Iar Transelectrica a avut nevoie de două ore, pentru a le alimenta din România.

            Dacă la Bruxelles nu s-ar fi discutat serios despre motivul pentru care au sărit disjunctoarele la centrala aceea din Croația, n-am fi știut nici astăzi cum e împărțită România. În materie de alimentare cu energie electrică, nu vă gândiți la altceva 😇

            Ungaria a mai generat dispute cu România, acuzând-o (în esență) că nu-i pune la dispoziție hidrocentralele. Tarnița e un amplasament aflat mult prea aproape de Cluj și de Ungaria, ca să nu dezvoltăm prea mult ideea.

            Dacă Tarnița ar fi deja operațională, ar fi nevoie de și mai mult energie acolo, pentru că Tarnița ar pierde energie, pe ansamblu. Bilanțul energetic al hidrocentralei Tarnița va fi negativ și chiar pentru asta va fi ea proiectată. Însă mai mult decât atât, ea va fi tot în cele 6 județe care ”cad” în Ungaria, în materie de alimentare cu energie electrică.

            • @dl.Haral: ceva ceva, intuiti dvs.
              Tarnita ar incurca f. mult ( ar deranja Austria cu cele 7000 MW CHEAP instalate deja, si care face regla pe piata CEE)
              Tarnita daca ar fi existat, ceea ce s-ai intimplat in 2021 in Croatia, nu ne-ar fi afectat
              Tarnita daca va fi ”in cele 6 judete care cad in Ungaria”, ne va intari influenta nnoastra in Ungaria si va deranja Austria (deja, Ungaria a solicitat cel putin, participarea la constructia Tarnita….probabil ca s-or fi saturat de ”minariile ” Austriei
              Tarnita ar fi si mai eficienta si mai economica daca ar opera nu numai pt. piata RO dar si pt piata HU (asta e ceea ce nu convine A).

              Pe piata Balcanilor de Sud: Bulgaria are deja 860 MW CHEAP, iar Grecia (GRFECIA !) are deja proiect pt constructia a 1000 MW CHEAP !
              Nou ne trebuie cu max.necesitate Macin – 1000 MW (pt toate RES din Dobrogea si temutele grupuri 3-4 nucleare
              QED

            • > Dacă Tarnița ar fi deja operațională, ar fi nevoie de și mai mult energie acolo, pentru că Tarnița ar pierde energie, pe ansamblu.

              Transilvania deja „pierde” o multime de energie pe care o exportam in/prin Ungaria. Anul acesta, de pilda, am exportat 2 TWh si am importat doar 1.1 TWh:

              https://energy-charts.info/charts/import_export/chart.htm?l=en&c=RO

              Ce ziceti, daca din cei 2 TWh exportati in Ungaria am fi directionat 1TWh catre Tarnita, si apoi am fi importat cu 750GWh mai putin tot din Ungaria, credeti ca asta ar fi crescut nevoia de energie in Transilvania sau ar fi scazut-o?

              > Cu acea ocazie, s-a dovedit că 6 județe din Transilvania erau de fapt alimentate din Ungaria, la acel moment. Iar Transelectrica a avut nevoie de două ore, pentru a le alimenta din România.

              As zice ca a dovedit doar nevoia de a avea capacitati de productie in Transilvania. Iar Tarnita ar fi si ea o capacitate de productie (in perioadele in care avem deficit).

              Nici eu nu sunt convins 100% de rentabilitatea finala a proiectului. Dar temerea mea nu e ca o sa fie pierderi prea mari de transmisie, astea sunt usor de calculat in avans. Temerea mea e ca proiectul a fost facut pe niste ipoteze care sunt tot mai putin valabile datorita cresterii ponderii eolienelor si solarelor, de pilda

              „ciclu de pompaj săptămânal, cu 2 zile nelucrătoare (lacul superior se umple complet, prin pompaj, în timpul zilelor de repaus şi nopţii de luni, urmând ca în zilele lucrătoare să se golească prin turbinare, la orele de vârf şi să se umple parţial în orele de gol)”

              https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/08/Studiu_fundamentare_Centrala_Tarnita_Lapustesti.pdf

          • Dl. Dragostin,

            1. Daca nu ca scop initial sau ca rezultat final, atunci macar in perioada in care a fost scris articolul pe care l-am citat, in 2014, centralele acelea modernizate pe Olt erau cele mai apropiate ca functionalitate si ca anvergura (capacitate pompare 200MW, investitie 400 milioane EUR) de proiectul CHEAP Tarnita.

            Din pacate, in afara de dvs. nu prea vad pe nimeni care sa vorbeasca despre CHEAP, asa ca nu trebuie sa va surprinda daca tot pe dvs. va intrebam de ce credeti ca acea modernizare nu a avut succes.

            2. Probabil ca si aici ar fi multe de spus, ca si la celalalt punct, dar mi se pare ca ati rezumat destul de clar.

      • „Tarnita (…) s-ar umple (sau goli) cu energie din SEN, nu neaparat de la CNE”

        OK, hai să încercăm altfel: de la ce generatoare luați energia electrică pe care o veți folosi ca să umpleți lacul superior Tarnița? Energia electrică nu crește singură în SEN, niște generatoare o injectează în SEN. Care sunt, concret, aceste generatoare, dacă nu cele de la CNE ?

        Mai aveți exemple cu ”eoliana de 1.000 MW” ? Că ultima dată așa ați pretins, că ”o eoliană de 1.000 MW” ar face și ar drege. Țineți minte comentariul acela sau îl caut eu și îl postez aici?

        • Dl. Harald, dl. Harald, nu va lasati deloc, combativ ca intotdeauna…f.bine faceti, am cam inceput sa uit si nu stiu de ce naiba !?
          1. de unde iau energia electrica sa umplu ligheanul de sus ?…din SEN…iar SEN-ul, imaginativi-l ca fiind un bazin (piscina dvs. daca aveti !!), in care asimilam elecrcitatea cu apa … intra apa de munte curata (eoliene), intra apa din lac (murdara-carbune) si apa din reteaua orasului (curata – gaze)…toate apele astea se amesteca in piscina dvs., iar piscina are un sistem care tine nivelul constant (asta este dispecerul national), adica cind se consuma, scade nivelul si dispecerul mai baga apa, de care are disponibila, sa me ntina nivelul (adica frecventa) iar daca are prea multa, piscina deverseaza…dar, in loc sa o dau la canal sau la vecini (adica export) apa aia o colectez intr-un butoi si o bag la loc in piscina cind scade din nou nivelul
          DECI…IN BUTOI, NU INTRA O APA ANUME si prin similitudine, IN TARNITA NU INTRA O ENERGIE ANUME !…Insa in cazul electricitatii e o anume smecherie…cind bate vintul electrcitatea noastra in exces se duce la export in loc sa o bag in butoi….adica apa de munte cind ploua si e in exces, ar trebui s-o bag direct in butoi

          2. eoliana de 1000 MW…sunt modelari nenumarate in care de ex, 1000 MW intermitenti combinat cu stocare, livreaza aprox 200-300 MW ”in banda”, ca si o centrala pe gaze…deci, nu sunt probleme absolut deloc !…adica, centrala de 1000 MW functioneaza oricum ”in baza” cu aprox. 100-200 MW (capacitatea disponibila de 100 MW este cam 6000 h/an), iar ”moațele” de la 300-1000 MW le stochez si apoi umplu golurile cind nu bate vintul…se realizeaza factori de utilizare a capacitatii echivalentri cu centrale pe carbuni, gaze,…si daca ma supar, chiar si nucleare…inclusiv NuScale pe care ni le aduce v.p si J !!

          s-auzim de bine !

          • Stimate domn, o eoliană din lumea reală are între 3 și 5 MW. În golful Biscaya or fi și mai mari, dar cele instalate în România au între 3 și 5 MW. Nu există eoliană de 1.000 MW pe toată fața Pământului!

            • @dl Harald …eu vorbeam de 200 x 5 MW CENTRALE eoliene
              sau 100 x 5…sau 50 x 5
              deci, vorbeam de probleme de SISTEM nu problema unei singure eoliene ! c-o fi de 4 sau de 5 MW

          • Buna explicatia macro-metaforica, DAR nu ati raspuns punctual si micro.

            Pompele (care trag si imping apa) Tarnitei/Macinului etc DE UNDE-S alimentate DIRECT, respectiv distantele/pierderile pentru fiecare grup de pompaj?

            • @Ciuci
              Tarnita : din cele 2 ligheane (superior si inferior)
              Macin : ligheanul inferior e Dunarea, iar ala superior e o cariera de piatra dezafectata (proiectul asta cost mai putin…n-am nevoie de lighean inferior)

              PS….vedeti ca si CHEAP-urile sunt de diverse configuratii !…dar, nu le mai desecam acum

  3. Ce s-a petrecut in energie?Cum a fost lasat in paragina un pilon esential al existentei unui stat viabil?Hidrocentrale nepuse in functiune reparatii capitale nefacute de ani si ani,societati romanesti constructoare ale hidrocentralelor si ale termocentralelor,praduite si falimentate ,investitii in Marea Neagra anulate politic(Exxon scoate gaz la turci)investitii onshore in gaz nefacute de catre Romgaz si OMV.De ce?Cui a folosit ,daca judecam acum prin prisma razboiului din Ucraina?Chiar ne pasa?

    • @dl.Aurel si @dl.Pacuraru:
      – raspunsul se poate gasi foarte usor analizind situatia geopolitc
      – dl.Pacuraru pune retoric si corect o intrebare: ”…ne uităm cine este jucatorul care câștigă cel mai mult! La nivel strategic caștigul a fost de partea Rusiei…” iar raspunsul este foarte simplu:
      – Rusia a jucat (si inca joaca !) ”sub steag strain” – cum zic cei din bransa intelligence- adica Austria, ”portavionul KGB, sau FSB sau ce naiba o mai fi, din UE”, care Austrie, cu un ministru de externe care dind maritisul peste ea, il invita pe Putin la un schnaps si la sindrofie (cu dar sau fara dar ?!):
      – este partenera Gazprom la Yamal – cel mai mare rezervor de gaze din RU, nu a vrut niciodata, in mod real sa exploateze gazele din Marea Neagra ci doar sa le blocheze, si, intelegem ca strategic, a facut tot ce e posibil sa slabeasca flancul estic al NATO – inclusiv RO. Austria are si in prezent mari afaceri care merg bine mersi in Rusia in continuare, iar noi ne dam de ceasu mortii sa le pazim perimterele de gaze din Marea Neagra (ar trebui sa le cerem 1 miliard EUR/an pentru asigurarea pazei, care e problema !?)
      – chestia cu Schengen, este un mizilic ”de parcurs” pentru ei, dar nu si pentru noi, iar RO, se pare ca nu intelege ca acest stat, este mai degraba neamical decit amical pentru noi (sa nu zicem inamic ?!)
      – finalmente, ce a facut Austria/OMV pentru consolidarea pozitiei sale in RO ?….si-a asigurat (sa nu spunem ”recrutat” in termeni de intelligence) o gramada de persoane influente din stat, prin angajarea lor, rudelor etc. / si plata lor prin diverse contracte de consultanta, pozitii prin diverse CA si consilii de supraveghere, etc, etc.,, sau, prin coruptie politica – sustinut diversi factori de decizie pt. realizarea intereselor lor
      Si tot asa, incepind cu Petrom/OMV – petrol si gaze (despre care fostul premier A.Nastase spunea ca cine controleaza Petrom, controleaza politica in Romania), virusul controlului Austriac s-a extins in energie – vezi Centrala OMV Brazi, si apoi a vrut/vrea si in zona de centrale mari pe lignit/conversi pe gaze, ideea fiind de a controla si sectorul energiei electrcie. Iar, ceea ce spuneam mai sus, ref. stocarea energiei electrcie, se regaseste mai jos, in logica strategiei Austriei:
      https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/sistemul-energetic-national-va-beneficia-de-cea-mai-mare-baterie-de-stocare-construita-in-romania-pentru-reglajul-secundar/

      Iar chestia asta de mai jos, nici nu mai stii cum s-o judeci, o fi sau nu adevarat, unde s-o mai pui ?
      https://www.national.ro/politica/guvernul-marioneta-austriaca-cum-a-vrut-tandemul-ciuca-popescu-sa-favorizeze-monopolul-omv-795034.html
      cum poate dl.ciuca sa decida ceva in energie, cind vedem ca nu face diferenta intre Kg sau KW (sau ceva cu legat de tone de petrol din niste declaratii trecute…) ??? …rezulta ca celalalt sugereaza/propune/decide

      Oricum, cele de mai sus, in mod cert sunt pure fantezii si elucubratii, nimic adevarat…traim intr-o famiglie europeana, in care Romania este cea mai europeana, nu-i asa ?

      • „cum poate dl.ciuca sa decida ceva in energie, cind vedem ca nu face diferenta intre Kg sau KW (sau ceva cu legat de tone de petrol din niste declaratii trecute…) ??? …rezulta ca celalalt sugereaza/propune/decide”

        Daca ne uitam doar la ce-i in vitrina media zilnic, gresim.
        Nici unul/una din cei cu patalama de decizie finala nu-s de capul lor in vitrina. Camarila restransa (consilieri, rangurile 2-3 din forma institutionala condusa, prieteni/rude, obligatii la partid, conexiuni formate si exersate prin prisma cv-ului) e pierduta din vedere. La astea adaugati hora sau horele din care Ciuca NU face parte si care vrea/vor chestii (uneori contrare, alteori nu).
        Daca nediferentierea dintre kg si kW ar fi SINGURA hiba/problema la „vitrinisti”, ar fi nemaipomenit.

  4. M-am uitat in CV-ul domnului Popovici din Consiliul de supraveghere postat in linkul din articol.
    A absolvit liceul in 1996 si a inceput facultatea de drept in 2001. Am banuit ca in ani dintre a lucrat. Surpriza: experienta profesionala incepe in 2006 dupa terminarea facultatii. Pai ce a facut in cei 5 ani. Cand se pun oameni in functii nu se uita nimeni la CV sa intrebe de curiozitate ce a mancat 5 ani ?! Se uita cineva dupa ce au disparut bani. dar chiar toti bani!

  5. Buna Dimineata Domnule Păduraru .
    Ati deschis cutia Pandorei. E foarte bine. Va rog completați seria articolelor Dumneavoastra cu o analiza privind implicarea Enel din 2005, de la Privatizare. Grupul Enel este un campion al neregularităților, reclamațiilor si ….îndeplinirea Obiectivelor din Privatizarea anului 2005 ? Nimeni a certificat acest lucru, mai mult, pentru exemplificare, in Bucuresti, exista tronsoane de transport si distribuție electricitate care NU s au “reabilitat” din anii 90. De contoare inteligente, nici vorba. Sa fie o complicitate ANRE ? Nu stiu, insa, nimeni s a preocupat de privatizarea la care Enel a participat, din 2005 – ytd. Statul Roman a dat pe mana Enel, Ceva, iar acel Ceva, in ce stadiu este in 2023 ?

    • Pai eu am 2 (doua) contoare inteligente: unu la mine si unul la niste rude mai in varsta pe care ii ajut cu „cititul”. I-am intrebat pe operatorii de la ENEL daca mai trebie sa ma chnui sa le dau citire! Raspunsul: ca nu figurez cu contoar inteligent si sa le transmit la datele stabilite consumul? Deci de ce vorbim? A fost o furaciune inainte de vanzare sau ce? Daca luam ce s-a intamplat doar in energie in ultimii ani, puscariile ar fi iar populate cu tot efortul PSDNL- tudorel!

  6. @dl Pacuraru:
    1. ancheta DNA ar trebui sa inceapa cu o spovedanie a tuturor ministrilor de resort care au jurat ceva pe Biblie, nu-i asa ? se presupune ca au ajuns in acele functii, fundamental, urmind morala crestina…din care exista un precept, si anume- sa nu furi
    2. DNA se ocupa de coruptie, in principal, coruptia financiara, cu informatii din declaratii fiscale, ANAF si Banci …ala de a jurat pe Biblie, ia niste bani si face niste favoruri…adica fura statul si finalmente ne fura pe noi, cetatenii
    3. De coruptia politica cine se ocupa ? vezi cazul Codrut Seres, din pacate singular….direct Procuratura, cu informatii de la SRI, SIE sau cine-o mai fi (dar astea nu se mai pun…)

  7. Domnule Cosmin G. Păcuraru,
    Să vedem de ce oare Statul român prin Electrica sau constituind altă firmă de specialitate ori Fond de investiții controlat de stat, n-a făcut efortul să (răs) cumpere acțiunile ENEL care a părăsit rușinos România după ce a exploatat aproape 20 de ani E Dobrogea cu județele Constanța,Tulcea, Ialomița și Călărași și E Banat cu județele Timiș, Arad, Caraș și Hunedoara și aproape 17 ani județele Giurgiu, Ilfov și mun București deținând mai bine de 30% din afacerea sistemului de distribuție și furnizare a energiei electrice cu probleme mari încă de la privatizare (încălcănd astfel reglementările ANRE) probleme știute bine și chiar instrumentate de serviciile române de specialitate.Toate au fost vândute de generosul nostru stat cu cca 120/80 mil euro Dobrogea și Banat și cca 800 mil euro Muntenia Sud. Sleșul de mai sus demarchează privatizarea fără sau cu aport de capital (pour les conneseurs) S-au plătit însă 80 mil iar aportul de capital nu a fost probat integral nici până azi.
    Una peste alta s-au privatizat aceste importante active cu 800+80= 880 mil euro (mult sub un miliard de euro). Întrebare cu cât au cumpărat grecii de la italieni ?
    Desigur, cu mult mai mult…Spre, cred, 2 miliarde…
    Era sau nu momentul, în condiții de război și criză energetică, ca statul român să se implice și, spălându-și
    păcatele privatizării inutile și păguboase a unei treimi din distribuția și furnizarea energiei la nivel național, să facă pasul și să investească, întărindu-și astfel controlul cum a făcut Macron în Franța cu EdF. Cine și cum poate drege această mayoneză stricată ?
    Oare Plubius Vergilius Naso ?
    Sau alt Virgiliu, demn urmaș liberal al cuceritorilor romani, cu sprijinul unui grup însemnat de patrioți din partidul foarte național și foarte liberal, care a/au închis ochii dar a/au deschis punga mult și des în ultimii 33 de ani de dezmățată libertate. Aleluia…

  8. @cd 25/05/2023 At 18:53

    Multumesc pt raspuns, dar eu m-am referit la alimentarea DIRECTA A grupurilor de pompaj cu ENERGIE ELECTRICA. E drept, nu am specificat acest lucru, iar Dvs. ati inteles ca ma refer la alimentarea cu apa (care si asta-i o potentiala problema/pct nevralgic pt Macin, zic, din moment ce e o problema/pct nevralgic SI pt CNE Cernavoda).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro