joi, martie 28, 2024

Despre incredere, consecventa si interesul national: Traian Basescu la Washington

Demnitatea actiunii politice se verifica prin luciditate, coerenta si consecventa. Este exact ceea ce asigura relatiei din Romania si Statele Unite calitatile durabile dobandite in ultimii ani. Ma gandesc la intreaga politica externa de de dupa 11 septembrie 2001 cand, de o maniera non-partizana, fortele politice din Romania care formeaza ceea ce se cheama the mainstream s-au pronuntat, fara ambiguitati, in favoare actiunilor occidentale de rezistenta impotriva terorismului si sustinere a democratizarii in regiuni extrem de volatile. Prefigurarea acestei politici externe poate fi gasita, neindoios, in orientarea pro-NATO din perioada Emil Constantinescu, inclusiv curajul de a sustine, in pofida virulentelor critici venite dinspre PDSR si PRM, a interventiei militare NATO din fosta Iugoslavie in primavara anului 1999 (un rol important l-a jucat ministrul de externe din epoca, Andrei Plesu). Aceste actiuni nu se desfasoara fara costuri, inclusiv dureroase sacrificii de vieti omenesti. Izolationismul, anti-globalismul si pacifismul, oneste sau ipocrite, se mobilizeaza impotriva oricarui gest interventionist. Dar este vorba de mize vitale pentru viitorul valorilor in care cred democratiile liberale.

Conciliatorismul in raport cu miscarile radicale anti-democratice, cu ceea ce se cheama rogue regimes, s-a dovedit intotdeauna o carte pierzatoare. Presedintele Traian Basescu nu a facut niciodata vreun secret din faptul ca parteneriatul stratetegic cu Statele Unite constituie o axa principala a politicii externe romanesti. Pot exista uneori puncte de vedere diferite in anumite chestiuni punctuale, lucrul este firesc in cadrul unei stranse cooperari politico-militare, dar in ansamblu intre Bucuresti si Washington exista o convergenta de viziune asupra prioritatiulor strategice din lumea contemporana. Amplasarea scutului strategic anti-racheta pe teritoriul Romaniei este, cum scriam in revista „22” in momentul anuntarii acestei decizii, un moment egal ca semnificatie cu intrarea Romaniei in NATO. Revolutiile din 1989 au fost expresia dorintei popoarelor supuse experimentului totalitar comunist de a reveni in Europa, de a-si regasi si de a-si reafirma traditiile democratice suprimate in deceniile anterioare. In 1989, visul expansionist sovietic a primit o lovitura mortala. Imperativul responsabilitiatii politice, in acest moment, nu poate fi ignorat din ratiuni politicianiste. Interesul national transcende vicisitudinile, meandrele, geloziile, pasiunile si rivalitatile competitiei politice.

Sunt unii care se indoiesc de adevarul cuvintelor lui Vaclav Havel care definea NATO drept o alianta in numele civilizatiei umaniste moderne, „a civilizational alliance”, deci nu o simpla coalitie militara (desi, fireste, elementul mliitar este , la randul sau, fundamental). Mie mi se pare ca exact despre acest lucru este vorba. Vizita presedintelui Basescu la Washington, intalnirile de la Casa Alba, discutiile cu conducerile de la Deapartamentul de Stat, Departamentul Apararii si CIA, de o eficienta politica pe care numai clevetitorii de profesie, ca sa nu mai vorbesc de ignorantii cu aplomb, o pot denigra, au confirmat ca, in politica democratica, increderea si consecventa sunt inseparabile. Nu voi intra in detalii, voi spune doar ca intalnirile de acest gen sunt menite sa consolideze relatiile bilaaterale, sa fortifice chimia interpersonala si sa mentina procesul de conlucrare strategica la nivelul dorit de ambele parti. Romania este o democratie pro-occidentala, un punct strategic esential, mai ales in conditiile de instabilitate politica, financiara etc din regiunea Marii Negre si a Mediteranei.

Joint Declaration on Strategic Partnership for the 21st Century Between the United States of America and Romania

Bureau of European and Eurasian Affairs

September 13, 2011

The United States of America (the United States) and Romania share a history of close ties between our people, a commitment to democracy, an enduring strategic relationship, and a willingness to confront common challenges and threats. Strong, deep ties connect the people of the United States and Romania through cultural, economic, and scientific relations. This Strategic Partnership reflects the excellent and broadening cooperation between our countries to promote security, democracy, free market opportunities, and cultural exchange.

We believe that the continued development of a durable and long-term Strategic Partnership increases the security of the United States and Romania, as well as the security of the Euro-Atlantic area. The cornerstone of our cooperation is the solidarity embodied in Article 5 of the North Atlantic Treaty, which provides that an armed attack against one or more North Atlantic Treaty Organization (NATO) countries shall be considered an armed attack against them all. The United States and Romania acknowledge the importance of enhancing their individual and collective security by working within NATO, the United Nations, and other international organizations, consistent with United Nations Charter and international law.

Today, security cooperation between Romania and the United States is robust. We welcome the fact that the United States and Romania have reached agreement on stationing in Romania elements of the U.S. European Phased Adaptive Approach to missile defense, which is an extremely valuable contribution to the development of a NATO missile defense capability. In this context, on May 3, 2011, the United States and Romania announced the selection of Deveselu Airbase as the site of the facility, thus reaffirming the commitment of both our countries to missile defense. The deployment is anticipated to occur in the 2015 timeframe. The United States and Romania welcome the November 2010 decision by NATO to develop a missile defense capability to provide full coverage and protection for all NATO European populations, territory, and forces. The Deveselu facility is an important component of that capability.

Romania and the United States also cooperate broadly and successfully on security, including through Task Force East, enabling U.S. European Command and its service components periodically to deploy to Romania to work with Romanian partners and effectively conduct training exercises with military forces from the Central European and Black Sea regions. Such cooperation has proceeded on the basis of the Agreement between the United States of America and Romania regarding the Activities of United States Forces located on the Territory of Romania, done in Bucharest on December 6, 2005. We are seeking to work together on a regional approach that can help interested European countries modernize their air forces.

Romania and the United States also have partnered effectively, both bilaterally and in the context of NATO operations, such as the NATO Training Mission in Iraq, the International Security Assistance Force in Afghanistan, the Kosovo Force (KFOR), and Operation Unified Protector in Libya and other operations, such as Operation Enduring Freedom and Operation Iraqi Freedom. The United States welcomes Romanian approval for a U.S. request to use Mihail Kogalniceanu Airbase and the nearby port of Constanta as a logistical hub for U.S. materiel in transit to and from Afghanistan and other areas of operation. Both nations believe that such cooperation brings long-term mutual benefits for our security relationship and strengthens the NATO Alliance.

We continue to support opportunities for increased trade and investment, cooperation between our business communities, and the development of deeper industrial and technological cooperation.

President Obama has endorsed legislation co-sponsored by several members of Congress that would reform how countries qualify for the Visa Waiver Program to ensure that strong Allies get proper consideration. This legislation requires that aspirants to the Visa Waiver Program commit to enhanced counter-terrorism cooperation with the United States. We look forward to Romania meeting this objective.

In pursuit of a common vision of broader and deeper United States – Romania Strategic Partnership, the United States and Romania have identified the following areas for strengthened cooperation:

· The U.S. missile defense system and NATO missile defense capability, recognizing that this system contributes to the defense of the United States and Romania and NATO European Allies and enhances regional stability;

· Disarmament, non-proliferation, and arms control;

· Combating terrorism, and addressing other emerging risks and threats including by enhancing information sharing;

· Cooperation within NATO, including improved interoperability and cooperation in the field of defense equipment and related materiel;

· Regional cooperation and stability, including in Eastern Europe and the Western Balkans, including by improving NATO-EU cooperation, enhancing Euro-Atlantic institutions, and seeking solutions to protracted conflicts;

· Trade and investment, including facilitating contacts between business communities, while reaffirming our commitment to market principles, rule of law, a sound business environment, transparency, and public integrity;

· Energy security, including ensuring diversified sources and transport routes such as the Southern Corridor, developing smart grids, researching unconventional sources of energy, including shale gas, and pursuing alternative sources of clean energy and liberalizing of markets to attract new investment to the energy sector;

· Democracy and rule of law, human rights, and good governance, including by firmly supporting these values in the region, in the countries of the Eastern Partnership: Republic of Armenia, Republic of Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republic of Moldova and Ukraine, and to spur reform and strengthen democracy in those countries. In addition, our joint work in support of the Community of Democracies and our membership on the UN Human Rights Council are valuable initiatives;

· Education, research and people-to-people contacts, facilitated by exchanges of professionals, investors, business travelers, academics, and scientific researchers;

· Science and technology, including continued support for diversifying contacts among their academic and research communities;

Our resilient and dynamic Strategic Partnership can enhance the security and prosperity of both Romania and the United States, and we look forward to our future cooperation.

Washington, D.C., September 13, 2011

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Stimate domnule Tismaneanu,

    Mi-ati produs o mare bucurie prin alegerea unui titlul care contine, in opinia mea trei elemente cheie care ar face cinste oricarui: incredere, consecventa si interes national. As mai adauga ca numele Presedintele este si nu este important – important este ca actualul Presedinte al Romaniei, asa cum se cheama el acum, a contribuit in mod decisiv la consolidarea unui parteneriat stategic cu o tara extrem de importanta: USA.

    Este intr-adevar pentru prima data in istoria Romaniei de dupa 1989 cand increderea si consecventa ne plaseaza intre tarile care inainteaza, sustinut, inclin sa cred, pe drumul just catre democratie cu un partener de mare anvergura Statele Unite ale Americii.

    Din nefericire Romania mai are de rezolvat cateva probleme interne, extrem de importante, fara de care nu se poate consolida democratia: reformarea administratiei interne si a internelor, si cea legata de Justitia. Sunt noi si nu prea noi aceste teme. Subiectele sunt si nu sunt numai pentru zona Schengen, sunt de fapt subiecte important legat de consolidarea democratiei in Romania, de iesirea din zodia comunismului, fara putinta de a mai regresa catre ce a fost odata. Fara o aplecare sustinuta pe aceste teme, si rezolvarea lor corecta si intr-un interval de timp rezonabil, imi este teama ca Romania poate pierde ceea ce a castigat, zic cu truda si consecventa, prin vizita domnului Basescu la Washington.

    Sunteti o persoana care ati influentat in sens pozitiv dezvoltarea democratica a societatii din Romania. Ati contribuit prin raportul elaborat impreuna cu echipa coordonata de Dvs. la condamnarea comunismului, moment care a insemnat separarea clara a prezentului de trecut. Domnul Basescu, asa cum ati spus-o si Dvs. a facut efortul si a rostit pana la capat discursul de condamnare a comunismului in ciuda imensei opozitiei exprimate violent si zgomotos, opozitie venita de la fostii, dar cred ca inca, comunisti.

    Dar nu este suficient, este nevoie de mai mult. Trebuie pusa in ordine camara interna a tarii. Trebuie mai mult efort pentru a aduce cinstea si corectitudinea acolo unde au fost ele odata. Este nevoie de un adevarat stat de drept, adica de o justitie care sa functioneze normal, este nevoie de o admnistratie locala si o administrare a internelor care sa contribuie la respectarea si la consolidarea democratiei firave din Romania. Lucrurile nu prea curate se vad ff usor in tara, poate mai greu in centrele mari, unde exista si ele, dar sunt mai bine mascate.

    De aceea domnule Tismaneanu cred ca prin vocea Dvs., prin scrierile Dvs., daca veti considera necesar, incercati sa gasiti mijloace, parghii de a face posibila implinirea si consolidarea democratiei si in aceste arii, este mare nevoie de parghii de sprijin in arii unde Romania este oarecum firava acum.

    Sa zicem ca va provoc in sustinerea unor idei care poate nu se leaga prea mult de activitatea Dvs. curenta, dar aceste subiecte pot sa faca ca un trecut sa revina, poate in forta, intr-o tara inca fragila. Provocarea o lansez pentru ca m-au impresionat rezultatele fantastice pe care le-ati generat, intr-o perioada relativ scurta de timp, acolo unde v-ati implicat si am convingerea ca ele se pot extinde si in arii unde acum este urgenta nevoie de impliniri.

    Desigur ca Dvs. veti decide, articolul Dvs. insa mi-a provocat aceasta reactie, si oricare ar fi decizia Dvs. va felicit pentru ceea ce ati realizat in Romania si pentru atmosfera pe care o generati prin scrierile si pozitiile Dvs. pline de incredere si consecventa.

    Cu mii de ganduri bune si cu scuze pentru indrazneala,

    • Intr-adevar, cea mai dificila problema este consolidarea statului de drept, eliminarea coruptiei, instituirea unui regim al transparentei si al responsabilizarii (ceea ce se numeste accountability). Problema nu este doar individuala, ci, mai larg, sociala, deci este vorba de angajamentul in aceasta directie nu doar al unui om, fie el si presedintele tarii ori primul ministru, ci al unor forte politice care nu nu se preocupe doar de avansuri si avantaje electorale, sa accepte riscuri in numele acestor principii. Rolul presei este aici esential si, mi-e teama, actulala structura de influente, cu partizanatele cunoscute, nu poate fi un sprijin real. Din pacate, prea multe lucruri sunt de vanzare in Romania, inclusiv constiintele, iar cumparatorii nu lipsesc. Eu unul nu disper, dar nici nu ma imbat cu iluzii. Va multumesc pentru cuvintele bune si pentru incredere.

      • Multumesc pentru raspunsul Dvs.
        Istoria pare ca acum se scrie cam la fel in USA si in Romania.
        Rezultatele par un pic diferite in cele doua tari…

        Acum, in momente de criza, este util sa te focalizezi pe ceea ce este important.
        De exemplu, Presedintele Obama acum este preocupat de bunastarea interna a natiei, de crearea de noi locuri de munca, mai putin de politica externa, si cu totul mai putin de jocurile politice. De aceea consider ca intalnirea de la Washington a fost extrem de importanta ca mesaj.

        Intalnirea si parteneriatul strategic semnat nu sunt suficiente: problemele revenirii economice raman, si de o parte si de alta, si ele trebuiesc solutionate. Banuiesc ca acestea trebuiesc rezolvate in Romania de catre PM Boc. Inca constitutia din RO nu arata ca cea din USA., sa avem suprapunerea PM=Presedinte.

        Vizita Presedintelui Basescu la Washington este un element punctual, necesar, bine venit, pentru o constructie ampla: parteneriatul strategic.

        Cu cat partenerii sunt mai puternici ei insasi, cu atat parteneriatul este mai activ, mai functional!

        Cum urgenta acum este imbunatatirea starii natiunii cred ca aici trebuie actionat acum.

        La intoarcerea in tara Ambasadorul USA la Bucuresti a subliniat extrem de clar si conditiile in care economia din Ro poate sa atraga investitori si capitaluri, si alte considerente legate de parteneriatul semnat – elemente publicate intr-un articol pe HN. Cand am scris comentariul nu citisem articolul din HN si mai ales nu ascultasem inregistrarea de la conferinta de presa.

        Asa cum nemtii alegeau ff usor Germania de Vest in locul celei comuniste, tot asa si romanul se poate orienta mai usor in politica, cand are mai multe acareturi, bunastare si libertate in gandire si informare.

        A plecat romanul in Italia, Spania, Franta, USA pentru ca acolo nu era comunism, sau ca era economie de piata functionala? Nu, a plecat pentru ca vrut in aceasta viata sa aiba mai multe, sa aiba o viata normala! SI culmea, de acolo voteaza mai altfel, vede Romania altfel, cere altceva pentru tara de origine…Basics.

        Oare de ce nu se emigreaza in tarile comuniste?

        Deci secretul luptei impotriva comunismului este promovarea onorabilitatii bunastarea personale pentru care merita sa lupti.

        Bunastarea personala este starea spre care tinzi normal, natural sau pe care o ai si care iti permite sa gandesti si sa te manifesti altfel: democratic, liber si lucid. Tot democratia inlatura orice derapaj social, economic sau politic.Nu este simplu?

  2. Incredere si consecventza, energie si sperantza, curaj si prudentza, vigilentza vigilentza vigilentza ….

    Domnule Tismaneanu, pentru tripleta de aur Ilici-Adel-Geonel, care chiar a semnat aderarea la NATO si nu niste chestiuni de amanunt, ce propunetzi ? Sa le facem statui, oare ?

    • Scutul anti-racheta nu este o chestiune de amanunt, ci o optiune strategica fundamentala a NATO. Sustinerea razboiului din Afganistan si din Irak nu este o chestiune de amanunt, ci o decizie politica responsabila. Fortificarea Parteneriatului strategic si accentul pe relatia cu Statele Unite sunt elemente ale unei politici externe coerente, pro-occidentale, nascuta dintr-o intelegere a priotritatilor ce tin de interesul national al Romaniei ca stat democratic. Nu propun statui pentru nimeni, examinez faptele si incerc sa le asez intr-un cadru interpretativ. Tocmai de aceea am legat actuala vizita de momentele de politica externa care au precedat-o. Poate va uitati peste declaratia lui Mircea Geoana, un om care cunoaste bine Washingtonul politic si care stie ca in Biroul Oval nu se ajunge „din intamplare”, cum scria un comentator mai interesat de focuri de artificii retorice decat de o argumentatie bazata pe fapte.

    • Mai, Marse! E bine ca vrem sa ne aducem aminte: fara a ne cunoaste istoria, nu putem privi viitorul. E drept, dar nu chiar tot! Selectiv e intotdeauna mai bine!
      Despre cei trei stim ca s-au opus interventiei in Serbia. E suficient! Ca au semnat cu NATO nu e important, de vreme ce Constantinescu a orientat Romania intr-acolo. Nici ca ei au orientat Romania catre UE nu e important, de vreme ce n-au semnat ei. Aveti incredere in examinarea stiintifica a faptelor de catre foruri si persoane specializate: ele vor sti ce trebuie amintit si ce trebuie uitat!

      • D-le Hantzy, din câte ţin minte, Iliescu nu s-a opus intervenţiei NATO în Serbia. S-o fi opus în forul lui interior, dar public, chiar dacă fără prea mult entuziasm, a sprijinit-o (chiar dacă acest sprijin, dacă putem să-i spunem aşa, s-a manifestat mai ales prin tragerea de mânecă a guriştilor celor mai vocali ai pedesereului să lase „ciocul mai mic” şi să-i lase onoarea urlatului la lună lui WC Tudor). Şi, în calitate de lider informal al opoziţiei la acea vreme, aproape sigur a fost şi consultat de Emil Constantinescu. Chiar dacă consultarea asta a fost făcută, probabil, tot informal. Şi nu sunt cine ştie ce fan de-al lui Iliescu sau al partidului lui. Din contră…

    • Nemtii au chiar un banc pe tema asta:

      Cica un turc depune o cerere de incetatenire in Germania. Una dintre furculitele caudine premergatoare obtinerii ei o reprezenta verificarea cunostintelor de istorie a Germaniei.
      Functionarul responsabil il intreaba pe turc:
      _ Cine a fost ultimul rege al Prusiei?
      _ Imi pare rau, nu-mi aduc aminte, raspunde acesta.
      _ Cine a fost primul cancelar al Reichului?
      _ Imi pare rau, nu-mi aduc aminte, raspunde din nou turcul.
      _ Povestiti-mi despre perioada 1939-1945!
      _ Imi pare rau, nu-mi aduc aminte, raspunde incurcat turcul.
      _ Perfect! Nici noi! Va felicit pentru obtinerea cetateniei!

  3. Nu este direct legat de articolul actual insa iata ce a scris cineva pe youtube in replica anonima la un documentariu despre comunism:

    „Poor fag, you know the communists don’t want to kill millions of people like Stalin and Mao did. Stop eating shit occidental propaganda, there’s a motive if communist parties are not illegal in all the world, idiots.””.

    Comentarii de genul acesta, evident mult mai violente se regasesc foarte des pe siturile ameircane ca sa nu mai vorbim de Paul Krugman care se exprima cam in aceeasi termeni cand comunismul este criticat.E clar avem nevoie de o lege impotriva comunismului.

    • E clar avem nevoie de o lege impotriva comunismului.

      Cenzura e cea mai buna reclama! Un regim poate fi considerat criminal tocmai pentru ca a ucis, a torturat, a santajat. Si chiar de a facut-o in numele unei ideologii, tot criminal sau ilegal ramane. Insa ideologia nu prea poate fi trasa la raspundere: nu-i poti impune omului sau unui grup de oameni sa nu creada ceva anume. Doar daca savarseste fapte penale poate fi pedepsit.
      Caz concret: in Germania exista un partid nazist (NPD), care se zbate pe la 3% intentie de vot, dar a reusit sa acceada in Landtag-urile din Sachsen si Mecklemburg-Vorpommern. Discursul lor revansard, nationalist si populist, foarte asemanator NSDAP-ului, nu atrage insa decat frustrati, perdanti care vad starea tot mai proasta a economiei in deschiderea Germaniei. Daca insa partidul ar fi trecut in ilegalitate, foarte repede si-ar dubla numarul de adepti. Si, cu siguranta, ar deveni mult mai agresivi.
      Democratia nu e un culoar fara usi, pe care trebuie sa-l parcurgi tinandu-te dupa sagetile plantate de vreo instanta responsabila.

      • Da Hantzy, in Germania si nu numai exista un partid nazist (care fie vorba intre noi tot comunist e devreme ce Hitler si Stalin impartasesc aceeasi ideologie) insa Nazsimul este in afara legii pe cand comunismul nu. O lege importiva comunismului nu va schimba peste noapte mentalitatea insa va oferi o posibilitate clara de a condamna acesta ideologie si va obliga profesorii sa predea adevarata istorie a comunismului. Tu ai o intelegere nitel natanga a legii, daca nu te superi, iti inchipui ca legea e doar asa o chestie pur formala..O lege a comunismului aduce cu sine o serie de alte sanctiuni implicite, responsabilitatii etc. Depinde fiecare ce intelege prin lege..

        • Partidul nazist (NSDAP) a fost interzis cu ani in urma. Nu cred ca exista vreun partid legal care sa glorifice explicit nazismul ori sa sustina fatis politica rasista, cu consecintele sale exterministe, a dictaturii lui Hitler. Evident, exista formatiuni radicale de dreapta, dupa cum exista cele de extrema stanga. Oricum, discutia nu este una abstracta, nu vorbim despre Germania, ci despre Romania, o tara in care cultul comunist al violentei, inradacinat in doctrina marxista a luptei de clasa, s-a soldat cu efectele cunoscute, de la crime in masa la indoctrinare, suspiciune generalizata, un univers al delatiunii, distrugerea proprietatii, a statului de drept, a naturii, a pluralismului, sociocid, eliticid, democid.

          • Domnule Tismaneanu: spuneti „dreapta extrema” : mi se pare totusi ca nu exista o dreapta extrema, pentru simplu motiv ca dreapta nu poate fi extrema, cel nu putin nu asa cum inteleg eu dreapta, adica idea de proprietate privata, drepturi individual, guvern „mic”, meritocratie, etc, Mi se pare ca in Europa exista socialism plus „nationalism” sau sovinism, in special fata de est europeni, insa „dreapta” e aproape inexistenta. Chirac nu e cu nimic de dreapta, actiunile lui politice si prietenia cu Arafat o arata clar, iar Sarkozy cel putin pe plan international nici el nu e de dreapta, cata vreme sustine Palestina.De fapt intreaga Europa nu e „dreapta”. Avem socialism plus nationalism in anumite cazuri unde nationalismul incepe sa devina legitim tinand cont de efectele „multiculutralismului” care e in fapt pro-arabism..

            • Am folosit termenul de „extrema dreapta” mai degraba descriptiv, nu analitic. Extremismele politice impartasesc anti-parlamentarismul, anti-democratismul, anti-capitalismul, anti-semitismul. In rest, despre traditia intelectuala a dreptei europene, de la Edmund Burke, Disraeli si Benjamin Constant la Raymond Aron si Jean-Francois Revel, ar merita sa discutam pe larg. Ganduri bune.

          • Evident Partidul mazist nu exista, fiind in afara legii, dar exista clandestin ceea ce inseamna ca exista chiar si in asemenea conditii. Tocmai pentru ca germanii nu au inteles de ce anume nazismul a fost scos in afara legii si ar fi foarte mirati sa afle ca socialistii care au drepturi legale sa existe in Germania sunt de fapt urmasii directi ai nazistilor si culmea sunt la fel de rasisti fata de Europenii din Est cum erau nu demult.

          • Da, cred ca e necesar sa deschideti o discutie cu privire la dimensiunea reala a dreptei. S-au facut abuzuri ideologice imense si trebuie urgent clarificate. Lumea a inceput sa asocieze dreapta cu nationalismul si extremismul si asta se intampla din cauza socialistilor care nu au niciun interes sa ramana fara fonduri (asa-spus „publice”)
            Multe multumiri

            • Dreapta conservatoare, dreapta liberala, dreapta crestin-democrata nu se confunda nicicum cu nationalismul exacerbat, cu sovinismul, rasismul, tribalismul. A existat, nu neg, dreapta ultramontana, cu ale ei obsesii si fobii, a existat Charles Maurras si „Action Francaise”. Dar radicalismul de dreapta uraste exact valorile pe care le cultiva dreapta moderata la care ma gandesc. Asemeni, in fapt, radicalismului de stanga. Nu cred ca va mira faptul ca un Salvador Allende Gossens afost atras in junete, ca tanar medic, de teoriile rasismului eugenic dezvoltate in al Treilea Reich. Cand Victor Farias, cel care a fost aplaudat frenetic dinspre stanga pentru ca a scris cartea „Heidegger si nazismul” a publicat o demascare a simpatiilor radicale de dreapta al celui ce avea sa devina idolul stangii internationale, cartea a fost ignorata sau calomniata. Recomand aici lucrarile profesorului Ioan Stanomir despre traditia conservatoare romaneasca, precum si studiile profesorului Virgil Nemoianu despre curentele de idei contemporane din directia conservatorismului liberal. Un spirit eminamente liber si deschis precum N. Steinhardt se autodefinea drept liberal conservator. Friedricvh von Hayek, Raymond Aron, Karl-Dietrich Bracher, Leo Strauss, Eric Voegelin, Robert Strausz-Hupe, Stefan Possony, James Burnham, Aurel Kolnai, Waldemar Gurian, Richard Pipes, Leonard Shapiro, Elie Kedourie, Michael Polanyi: iata doar cateva nume de importanti autori ai dreptei anti-totalitare. In aceeasi directie i-as plasa pe Jules Monnerot, Alain Besancon, jean-Francois Revel, Pierre Manent si pe Marcel Gauchet. Recomand, de asemenea, cartea lui Gauchet „A l’epreuve des totalitarismes. 1914-1974”, volumul al treilea din „L’avenement de la democratie” (Paris, Gallimard, 2010).

    • Domnule Profesor Tismaneanu,
      cred ca e o neantelegere la mijloc. In mesajul anterior nu sustineam ca dreapta pt care argumentez este vinvovata de abuzuri ideologice, ci stanga care mistifica principiile dreptei. Eu judec dintr-o perspectiva comprativa: in SUA si in Europa Occidentala stanga,(socialistii, comunistii) arunca in carca dreptei o serie de abuzuri care sunt de fapt rezultatul ideologiei comuniste. (twisted minds). Lumea, ma refer la tineri de 20 de ani nu citeste dar asimileaza conceptul de dreapta cu „nationalismul” facismul” Uitati-va la ce spune mai nou Obama si numitii „far-left wing pundits”. Practic Obama argumenteaza fals, ca planurile lui economice nu functioneaza pentru ca republicanii sunt de vina, cand in realitate planurile lui economice nu functioneaza tocmai datorita principiilor socialste pe care Obama le aplica. In fine. Clarificarea ideii de dreapta este necesara in acest moment tocmai pentru ca majoirtate votantilor sunt confuzi si in plus impinsi in eroare de stanga. Pe scurt, ma refer la minciunile ideologice ale stangii cu privire la „dreapta”. Sper ca e mai clar
      Multe multumiri.

      PS scuzele mele pt typos..

      • Va multumesc pentru clarificare. De acord cu Dvs, comunistii acuzau partidele democratice in perioada cand actionau pentru luarea puterii de „fascism”. Abuzul semantic face parte din recuzita propagandistica a stangii perene si intotdeauna impenitente.

        • O ultima precizare, cel mai mult ma ingrijoreaza votantul de rand: adica cel care voteaza cu impresia ca politicienii chiar sunt onesti sau cu impresia ca politicianul „le da”. Chiar daca politicienii sunt onesti, asta nu inseamna ca au dreptate: Obama este onest, insa se inseala cumplit si asta poate fi dovedit cat se poate de „obiectiv” daca ne intrebam: „in ce masura a da bani celor care nu-i au” genereaza o economie sanatoasa. Sunt unii care „nu au bani pentru ca” dar solutia nu e sa arunci cersetorului ci sa-l convingi ca trebuie sa faca ceva pentru el/ea insusi. De fapt toata povestea asta trebuie rezumata la o chestiune de etica: in ce masura cineva este dator altuia, mai precis in ce masura, sunt obligat sa platesc taxe „orbeste” Nu ma deranjeaza ideea de a plati aceste taxe, ci „managementul” acestor taxe. Ori pentru mine, socialismul este un management banditesc. Cred sincer ca ar trebui sa aducem chestiunea pe taramul eticii aplicate si in final la nivel legislativ.
          Multe multurmiri si pretuirea mea pentru ceea ce faceti domnule Profesor.

  4. Razboiul este, neindoielnic, cea mai mare barbarie. A dovedit-o din plin Axa Berlin-Roma-Tokio, dar nici razboaiele de la inceputul secolului XXI nu sunt mai breze. Pentru ca Alianta Nord-Atlantica sa fie altceva, ar trebui sa demonstreze ca este diferita fata de cea pomenita sau altele care au asmutit cainii razboiului asupra popoarelor. A demoniza pacifismul si a face apologia interventionismului este cea mai neagra irationalitate. Singurul drept inalienabil este dreptul la aparare.

    • Daca ai vedea nitel mai departe de teoriile conspirationiste ale comunistilor americani si vestici ai intelege un lucru foarte simplu: NATO are cu adevarat dusmani, Islamul este totalitar in primul rand la el acasa, ca atacul 9/11 a fost cu adevarat menit sa disrtuga Europa si SUA, mai ales ca exista o serie de atacuri teroriste din 1970 incoace, o lista lunga in care 9/11 este doar cel mai sangeros. Acum poti sa alegi intre a bate fleanca aiurea si a inghiti pilula comunista, ori poti sa faci o vizita in tarile asa spus „invadate” si sa vezi diferentele. Sau daca esti chiar nemultumit cu ceea ce NATO ofera, te poti inrola in armatele teororiste. Oricum ar fi interventia in Irak a fost legitima, dar ca sa intelegi acest lucru, trebuie sa te decizi de partea cui esti cu adevarat.

      • „Unu”, as fi preferat un raspuns din partea autorului, dar cum il inteleg ca orice raspuns ar fi dat nu ar fi avut cum sa evite riscul de a a fi devenit portocaliu, ma multumesc sa observ ca „idiotii utili” de care vorbea Lenin se gasesc si in zilele noastre. In al doilea rand, chestia cu „alege de partea cui esti” seamana izbitor de mult cu teza lui Stalin „Cine nu e cu noi e impotriva noastra”. Si, atunci, despre care „comunism” vorbesti?!… Parintii mei nu au fost comunisti, iar printre rude am avut doar liberali si taranisti.

        De acord ca exista si unele „teorii conspirationiste”, care nu au nicio legatura cu realitatea, dar aceasta idee nu anuleaza si nu ar trebui sa ne impiedice sa observam faptul ca exista si practici conspirationiste. Stii care este sursa adversitatilor fata de NATO? Ura fata de razboi! Ura orfanilor si vaduvelor, carora razboiul nu le ofera decat lacrimi si sange. „Sunt impotriva vanatorilor, dar va inteleg. Daca un iepure va ataca, este firesc sa va aparati”(Jacques Chirac).

        • Nu ai inteles nimic, nu te-am acuzat ca ai fi comunist, ti-am pus pur si simplu in vedere ca o alegere de principiu trebuie facuta, mai ales ca exista suficient de multe date in urma carora reiese foarte clar ca actiunile NATO sunt justificate. Ura fata de razboi ascunde in cazul islamistilor o strategie extrem de pervesa de a ne convinge sa nu luptam in timp ce ei ataca. Un stat are dreptul la un razboi just, in in cazul Americii razboiul a fost just desi putem discuta strategii si implicatii militare. Acum daca dumneata ai un soi de adversiune ad-hoc de principiu fata de „razboi” eu nu am ce face decat proababil sa-ti sugerez sa devii mult mai realist. E complet irelevant si neconstructiv argumentul pacifist si, scuza-ma, suna rupt din ideologia socialista, ca ai sau nu rude comuniste. Pe scurt argumentul dumitale este fie a unui socialist, fie a unui idiot care nu intelege istoria. pentru mine sunt una si aceeasi.

        • Prin realism inteleg faptul de a accept ca exista cu adevarat intentii negative la ceea ce numim „modelul civlizatiei vestice” In acelasi d-ta trebuie sa intelegi ca nu putem negocia la infinit, ca nu putem avea doua tipuri de legi, pe scurt, multiculturalismul e o tampenie. Cand am spus sa alegi, aveam in vedere si acest fapt. Cum la fel de bine este obiectiv si clar dovedit ca un stat nu poate exista la infinit fara sa produca, ca democratia fara drepturi individuale, inclusiv proprietate privata nu exista etc. Ori Islamul (a nu se confunda cu toti arabii) nu este adeptul acestor valori. Foarte bine, dar eu ca european si american nu doresc sa subventionez acasa la mine pe cei care servesc Islamul sau socialismul. Deci ai de ales, nu-tii place individualitate si responsabilitatea, trebuie sa cauti un alt loc pe planeta care converge cu ideile matale. Inevitabil daca vrei sa ne convingi ca totalitarismul islamic e compatibil cu ideea de democratie americana, scuza-ma nu avem motive sa te credem. E clar? Daca nu e clar, pune te rog mana si citeste comparativ.

  5. O ultima remarca pentru tine cher Alex care spui:

    „Unu, as fi preferat un raspuns din partea autorului, dar cum il inteleg ca orice raspuns ar fi dat nu ar fi avut cum sa evite riscul de a a fi devenit portocaliu, ma multumesc sa observ ca “idiotii utili” de care vorbea Lenin se gasesc si in zilele noastre.”
    Nu stiu ce intelegii mata prin „portocalii”, care e legatura cu prof Tismaneanu, sau cu replicile mele. Tu visezi partide aiurea, conspiratii aiurea. In plus spui: „asteptam un raspuns din partea autorului”: Tipule, daca asteptai un raspuns din partea autorului, trebuia sa-l intrebi direct. Descopera semnul intrebarii. Iti aduc aminte ca suntem pe un blog, deci tot ce balivernezi aici e transparent. Nu stiu din ce familie emergezi mata, e funny ca ti-ai dat si referinte,, insa gandesti ca un comunist care face eforturi sa devina inteligent si la moda.
    Mai incearca..
    Unu

    • „Unu”-le, este uimitor cata munitie ideologica irosesti pentr a combate, ce?!… Eu nu am spus nimic din ceea ce, politoid, imi atribui, ci doar ca, in principiu, exaltarea razboiului este o idee toxica pentru sanatatea politica si publica. Punct.

  6. unule,
    Ideologia impartasita de Stalin nu are prea multe in comun cu cea a lui Hitler. Doar metodele sunt asemanatoare. Nazismul e scos in afara legii pentru ca propavaduia rasismul si exterminarea pe baze etnice. El contravine astfel constitutiilor tarilor europene.
    Ce este ilegal in ce sustine un comunist? Poate, in trecut, doar monopartidismul. Ca printre metodele de propagare a doctrinei se numara si misionarismul violent, mistificarea si impunerea, e cu totul altceva. Pentru astea avem deja legi, nu mai trebuie una care sa le mai interzica o data. Se pare ca dumneata esti cel cu perceptii natangi despre ele.

    • Hantzy cherie, mata chiar bati campii grosolan.. alaturi cu amicul pacifist Alexandru. Ce sa-ti raspund, pune labuta si citeste, hantzy…iubire

    • O intrebare (retorica) voi cititi articolele pe care le comentati??? Din felul in care Alexandru si Hantzy raspundeti rezulta ca voi nu cititi aceste articole, nu cunoasteti istoria comunismului nici macar din Romania si nu vedeti nicio legatura intre comunism, USL, comunistii din Franta sau Germania si de fapt nu vedeti nicio legatura intre comunism si ceea ce s-a intamplat. Ori sunteti de-a dreptul batuti in cap ori sunteti comunisti. Alta explicatie nu exista.
      Ciao

  7. Partidul nazist (NSDAP) a fost interzis cu ani in urma. Nu cred ca exista vreun partid legal care sa glorifice explicit nazismul ori sa sustina fatis politica rasista, cu consecintele sale exterministe, a dictaturii lui Hitler.

    Domnule Profesor,
    evident ca nu exista un partid fatis nazist. Perceptia publica insa, cel putin in Germania, este ca NPD are cel mai apropiat discurs de fostul NSDAP. Am folosit exemplul doar in sensul susitinerii ideii expuse, fara a urmari o divagatie.
    E, pana la urma, cam acelasi efect prin care Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pe care ati condus-o, este public cunoscut ca o „Condamnare a Comunismului”, dar in fapt reprezinta doar condamnarea unui regim comunist, cel din Romania. Pe baza unor fapte savarsite, nu al unor ideologii, oricat de nocive, utopice sau nenaturale ar fi fost.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro