joi, martie 28, 2024

Industria alimentara „ne omoara cu buna stiinta”? Unde sint cadavrele, dl. Paul-Badescu?

Stimate dl. Paul-Badescu,

Va scriu aceasta scrisoare datorita unui articol pe care l-ati publicat in urma cu citeva zile pe platforma de blogging a site-ului Adevarul. Intitulat „Ne omoara cu buna stiinta„, textul a fost preluat si in cadrul sectiunii Sanatate a ziarului.[1]

Este evident ca sinteti foarte ingrijorat de calitatea alimentelor la care avem acces; pina la un punct, va inteleg. Tot pina la un punct, inteleg si teama pe care o resimtiti in calitate de parinte; teama de nu putea sa-ti aperi suficient de bine copilul de o lume pe care o percepi drept periculoasa si asupra careia nu detii controlul.

Articolul dumneavoastra este motivat de spaima, dar, citînd o replica celebra, frica este ucigasa mintii.

Iar somnul ratiunii naste monstri…

Sa presupunem ca ati da peste un scurt articol intitulat „Ucigasul tacut din pereti„:

Un ucigas tacut ne pindeste din peretii caselor noastre. Un moment de neatentie si-i putem cadea prada, un gest necugetat si viata ne va fi curmata in spasme groaznice. Fie zi, fie noapte, traim in pericol;in orice clipa casa ni se poate transforma dintr-un camin primitor intr-o capcana in flacari.

Ucigasul are un nume: curentul electric. Pentru ca unii să facă profituri uriaşe, aproape toate locuintele au fost bransate la reteaua electrica. Ne omoară, deci, ca să aibă ei un iaht în plus.

Ce ati zice citind asa ceva? Sa fie o gluma? Sa fie un articol scris cu rea credinta? Sa fie vreun conspirationist sarit de pe fix? Probabil ca ati considera textul o aberatie si l-ati ignora; la fel ar face imensa majoritate a eventualilor cititori.

Este interesant totusi ca pseudo-articolul de mai sus nu spune nici o minciuna, nu face nici o afirmatie falsa. Da, putem muri curentati; da, retelele electrice pot cauza incendii; da, companiile de electricitate fac profit din consumul de curent electric. Da, toate sint perfect adevarate.

Si atunci, de unde provine aberatia? Problema apare din concluzia pe care o sugereaza autorul, nu din afirmatiile propriu-zise. Absurditatea consta in exagerarea grosolana a pericolelor potentiale in paralel cu ignorarea flagranta a beneficiilor imediate si tangibile. O tehnica clasica de dezinformare.

Sa ne intoarcem acum la articolul dumneavoastra. In mod clar nu este scris in gluma. Pe de alta parte, nici sarit de pe fix nu sinteti, iar probabilitatea de a avea o agenda secreta mi se pare neglijabila. Cu alte cuvinte, apelind la o distinctie care lipseste din romana, pare sa fie mai degraba un caz de misinformation decit unul de disinformation.

De obicei nu reactionez la astfel de texte; Internetul colcaie de conspirationisti sariti de pe fix. Dumneavoastra sinteti totusi un caz aparte: un intelectual mainstream, publicist la unul din principalele site-uri de stiri; sinteti un lider de opinie a carui voce este ascultata in societate.

Sinteti un bun scriitor, fara indoiala. In doar sase paragrafe reusiti sa concentrati si dioxina, si mercurul, si cancerul. Intr-un mod concis si la obiect reusiti sa baleiati majoritatea obsesiilor celor preocupati de „o viata sanatoasa”. Mai mult, (aproape) tot ce afirmati este perfect adevarat.

Da, „peştii mari […] reţin metalele grele„, iar „in carnea de somon de crescătorie ai parte […] inclusiv de colorant„. Da, este (aproape) adevarat ca „tocmai în frunză planta îşi face stocuri din azotaţii, nitraţii sau nitriţii cu care o alimentează agricultorii„; nu contesta nimeni acest lucru.

Nu va contest nici talentul si nici onestitatea cu care ati scris articolul. Problemele sint cu totul altele: iresponsabilitatea si amatorismul cu care va aventurati intr-un domeniu pe care nu il stapiniti. Pentru inceput va voi da un mic exemplu – vorbiti de „azotaţii, nitraţii sau nitriţii” dati de agricultori pe post de ingrasamint. In primul rind, nitritii nu sint stocati de plante[2], fiind toxici pentru ele[3] si nici un agricultor nu-i va folosi, pe de alta parte, azotat si nitrat sint sinonime, nu doi compusi diferiti.

Pentru un neinitiat poate parea o distinctie minora; o maniera de va cauta nod in papura. Ce mi-e nitrat, ce mi-e nitrit, ati putea zice. Mare lucru! E diferenta de doar o litera.

Din pacate, o diferenta de o litera te poate ucide. Nu poti sa discuti despre subiecte stiintifice in termeni vagi sau fara sa ai habar despre ce vorbesti. Ca sa fie mai clar: in chimie, un atom in plus sau in minus poate transforma o substanta inofensiva intr-o otrava puternica. De exemplu, nitritii sint de 10-20 ori mai toxici decit nitratii.[4]

Voi face o scurta paranteza pentru cei care s-ar putea intreba in acest moment ce cauta substante toxice in plante (nitratii) sau in alimentatia umana (nitrati din plante si nitriti folositi pe post de conservant pentru mezeluri). Nu cumva e vorba de o mare conspiratie, nu cumva „astia” vor sa ne omoare?

Cu riscul de a va dezamagi, lucrurile sint mult mai prozaice. Pentru claritate, voi apela la o analogie. Sarea obisnuita, sarea de bucatarie (clorura de sodiu) e un ingredient esential in alimentatie; presupunind ca am elimina-o complet din mincare am risca afectiuni grave – edem cerebral de exemplu; in cazuri extreme se poate ajunge chiar la deces.[5] Pe de alta parte, peste o anumita cantitate (foarte mare)[6], sarea devine toxica.

Sa ne intoarcem la nitratii si nitritii nostri. La fel ca si in cazul sarii obisnuite, nitratii sint o sursa importanta de azot pentru plante – daca nu mai hranesti planta cu azot, aceasta va muri. Nitritii, la rindul lor, sint un ingredient esential in mezeluri; impiedicind dezvoltarea bacteriilor patogene acestia ne protejeaza de toxiinfectii alimentare, potential fatale. Mai mult decit atit, in doze corespunzatoare, nitritii sint un factor de protectie intr-o serie intreaga de afectiuni, mai ales in cele cardiovasculare.[7]

Evident, peste o anumita cantitate (ce depinde de virsta, greutate, starea de sanatate etc.) atit nitritii cit si nitratii devin toxici. La fel ca si sarea de bucatarie.

De asemeni, la fel ca si pentru sarea de bucatarie, exista recomandari de consum pentru a se evita depasirea pragurilor de toxicitate, o urmarire permanenta a alimentelor si o evaluare medicala epidemiologica continua pentru a se ajusta, daca este cazul, dozele maxime admise.

Ingrijorator nu este ca ignorati aceste lucruri, ingrijoratoare este nonsalanta cu care faceti afirmatii discutabile fara un minim efort de a va documenta. Traim in era Internetului; din 2-3 click-uri puteti / ati fi putut gasi nenumarate articole stiintifice relevante. Lipsa unei pregatiri de specialitate nu este un impediment; cu putina preocupare chiar si un absolvent de Filologie ar trebui sa fie capabil sa inteleaga ideile principale – toate articolele sint insotite de un rezumat cu principalele concluzii prezentate intr-un limbaj accesibil.

Deplingeti mercurul din peste, provenit „de la poluare„, dar ignorati ca majoritatea lui (cca. 70%) provine din surse naturale (eruptii vulcanice, incendii de padure, eroziunea solurilor etc.) – cu alte cuvinte, chiar daca oamenii si mult hulita lor industrie ar disparea, pestii tot ar contine mercur.[8] Va oripileaza cei doi „coloranti” adaugati in hrana somonilor de crescatorie (Astaxantina si Cantaxantina)[9], dar habar nu aveti ca ambii se regasesc, in mod „natural”, in alge, crustacei, somon salbatic sau crap (si mai amuzant, pe primul dintre „coloranti” il gasiti chiar si in farmaciile „naturiste”, fiind promovat drept „cel mai puternic antioxidant natural„.[10] Cine „ne omoara cu buna stiinta„?)

Puiul „indopat cu hormoni„? In Uniunea Europeana, hormonii de crestere au fost interzisi treptat incepind cu 1981, intii pentru cresterea vacilor, ulterior interdictia extinzindu-se la toate animalele de ferma (inclusiv pui); regula este valabila chiar si pentru importuri.[11] Substantele beta-agoniste? Interzise din 1996.[12] Folosirea antibioticelor ca promotoare de crestere? Interzisa din 2006.[13]

Este adevarat ca exista o piata neagra, iar unele ferme folosesc ilegal astfel de compusi, dar aici intervin organismele de control, sistemele ce asigura trasabilitatea carnii pe intregul lant de productie si mecanismul de alerta rapida in domeniul alimentar.

Dar contaminarea cu dioxina, cu metale grele sau mai stiu ce alta grozavie? Linistiti-va! Da, apar pe piata uneori produse contaminate, dar controlul alimentar este luat foarte in serios in tarile dezvoltate, iar alimentele neconforme sint retrase.[14] Mai mult, masurile de reducere a expunerii populatiei chiar functioneaza! Ca sa va dau un exemplu din Statele Unite, in perioada 1999-2010, numarul femeilor aflate la virsta fertila ce prezentau un nivel al mercurului in singe peste limitele admise a scazut cu 65% desi consumul de peste a ramas aproximativ constant.[15] Nu cred ca are rost sa continui.

O singura intrebare vreau sa va mai pun: daca „ne omoara cu buna stiinta” si „nu sunt doar crime, ci e de-a dreptul genocid„, unde sint cadavrele, dl. Paul-Badescu?

Sa ne uitam la Statele Unite – au o politica in domeniul sigurantei alimentare mult mai laxa decit in Uniunea Europeana. Mortalitatea prin cancer? In scadere semnificativa de o buna bucata de vreme. Speranta de viata? Creste constant, cu aproximativ 1-2 ani pe deceniu.[16]

Unde sint cadavrele, dl. Paul-Badescu?

Sinteti un intelectual mainstream, publicist la unul din principalele site-uri de stiri; sinteti un lider de opinie a carui voce este ascultata in societate; aveti o mare responsabilitate. Si asa exista o psihoza legata de siguranta alimentelor; articolul dumneavoastra nu face decit sa puna, cu inconstienta, paie pe foc.

Anul trecut atacati „imbecilizarea propagată cu ajutorul televiziunii„.[17] Nu televiziunea ca atare este de blamat; vina o poarta cei ce concep si transmit continutul difuzat. Ati primit aproape 15.000 de like-uri pe Facebook, probabil ca numarul cititorilor a depasit 100.000 – cite subiecte stirnesc o astfel de vilva? Realizati ce „imbecilizare” propagati?

Si asa, din lipsa de informatie, din moda sau, pur si simplu din prostie, pericole reale si tangibile sint ignorate datorita spaimei irationale de „E-uri”, „hormoni” sau mai stiu eu ce. Alimentele „de la tarani” sint, automat „mai sanatoase”, nu? Trichineloza, vaci tuberculoase, igiena alimentara – ce sint astea? Prostii cu care ne sperie „Guvernul” sau „corporatiile”, lasa-ne dom’le in pace!

Stiati ca ouale produse in sistem „free range” sau „bio” sint mult mai contaminate cu dioxina si cu PCB decit cele provenite de la gaini crescute in mult-hulitele baterii?[18] La fel se intimpla cu somonul sau cu pastravul – pestii de captura prezinta in medie niveluri de contaminare mai mari decit cei de cultura! Lucrurile sint mult mai complexe decit realizati.

Lansarea si incurajarea psihozelor are consecinte grave; e suficient sa ne uitam la epidemiile de rujeola ce izbucnesc periodic, datorate refuzarii vaccinarii de teama unor ipotetice efecte secundare.[19] Ce conteaza ca s-a dovedit falsitatea afirmatiilor medicului britanic Andrew Wakefield? Multi parinti continua sa isi expuna copiii la boli ce pot da sechele grave bazindu-se pe informatii din tabloide si bloguri conspirationiste.

Domnule Paul-Badescu, informatiile false pot omori!


[1] http://adevarul.ro/sanatate/minte-sanatoasa/ne-omoara-bunastiinta-1_536a51e30d133766a8717f3b/index.html

[2] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21075182

[3] http://hortipm.tamu.edu/ipmguide/nutrient/nitrogen.html

[4] Depinde de cum faci comparatia; pentru detalii puteti consulta materialul de la adresa urmatoare: http://www.atsdr.cdc.gov/toxfaqs/tf.asp?id=1186&tid=258#bookmark10

[5] http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/sodium/

[6] http://toxnet.nlm.nih.gov/cgi-bin/sis/search/a?dbs+hsdb:@term+@DOCNO+6368

[7] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19909823

[8] http://www.atmos-chem-phys.net/10/5951/2010/acp-10-5951-2010.pdf

[9] http://en.wikipedia.org/wiki/Aquaculture_of_salmonids

[10] http://www.suplimente.ro/blog/2011/05/astaxantina-antioxidant-natural/

[11] http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/contaminants/hormones/index_en.htm

[12] http://old.eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexapi!prod!CELEXnumdoc&lg=EN&numdoc=31996L0022&model=guichett

[13] http://www.food.gov.uk/business-industry/farmingfood/vetmeds/vetmedfaq/#.U2_XaChWi4k

[14] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/en/

[15] http://water.epa.gov/scitech/swguidance/fishshellfish/fishadvisories/technical.cfm#tabs-4

[16] http://www.infoplease.com/ipa/A0005140.html

[17] http://adevarul.ro/cultura/carti/video-galeriefoto-cezar-paul-badescu–m-amimbolnavit-cauza-mizeriilor-vedeam-televizor-1_51791c10053c7dd83f469493/index.html

[18] http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/2832.htm

[19] http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424127887323300004578555453881252798

Distribuie acest articol

130 COMENTARII

  1. Domnule Alexandru Toma Patrascu, vad ca ati dat niste grafice cu mortalitatea cauzata de cancer in SUA, sau UK, mortalitate in scadere. Sunteti amabil sa ne dati si niste grafice cu numarul de imbolnaviri de cancer in SUA sau UK? Pentru ca eu vad ca sunt in crestere. Intr-adevar, mor de cancer tot mai putini oameni, in schimb se imbolnavesc tot mai multi, si asta mia ales in SUA si vestul Europei unde nu-i asa standardele sunt foarte inalte.

    http://www.cancerresearchuk.org/prod_consump/groups/cr_common/@nre/@sta/documents/image/inc_asr_gb_prostate_png.png

    http://farmwars.info/wp-content/uploads/2013/12/Graph3.jpg

    http://www.cancerresearchuk.org/prod_consump/idcplg?IdcService=GET_FILE&dDocName=INC_ASR_GB_F_BREAST_PDF&RevisionSelectionMethod=LatestReleased&allowInterrupt=1

    • Ceea ce spuneti Dvs. este corect, se descopera mai multe cazuri de cancer. Insa asta se datoreaza in principal metodelor avansate de detectie, care fac posibile diagnostice rapide si aplicarea eficienta a unor terapii.
      Cauza aparitiei neoplasmelor este insa incerta iar industria alimentara nu poate fi singurul vinovat. Obisnuintele noastre alimentare si modul nostru de viata sunt factori mult mai importanti! Daca vreti sa vedeti un bun exemplu, cautati statistici legate de incidenta neoplasmelor cutanate in Irlanda de Nord. Numarul acestora aceste a explodat intrucat populatia din zona se expune mai mult la soare in conditiile in care pielea lor nu contine suficienta melanina (pigment).

      • nu e omoara industria alimentara, ci obisnuintele nosatre alimentare. priceput. ca nu va pricepeti. sau nu va ganditi la ce scrieti.

        iar autorului care a gasit cateva inadvertente in articolul original: sa traiti bine cu mancare din supermarket – va recomand in mod special parizerul, ciocolata low-cost si bauturile tip cola cu zahar zero (adica indulcitori)

    • Numarul in crestere de cancere din statistici tine de doua lucruri:
      1. de capacitatea din ce in ce mai mare de diagnosticare corecta (lucru spus mai devreme)
      2. de speranta de viata tot mai mare a populatiei. Cu cat o persoana traieste mai mult, cu atat posibilitatea ca sa dezvolte un cancer creste. Este o simpla chestiune de statistica: la mitoza, un anumit procent de celule sunt aberante. Un procent mic din cele aberante au posibilitatea de a se dezvolta intr-o tumora. Ca urmare, cu cat traiesti mai mult cu atat este mai mare posibilitatea de a dezvolta un neoplasm – exemplul clasic este cel al cancerului de prostata: cu cat varsta este mai inaintata, cu atat procentul de barbati care au acest tip de cancer creste.

      • Avand in vedere viteza de dezvoltare a cancerului de prostata, putem aplica logica ta cu diagnosticarea corecta/ la timp si sa spunem ca de fapt nu e incidenta mai mare la varste inaintate, ci se dezvolta suficient incat sa fie observat.
        Simpla chestiune de statistica nu este chiar atat de simpla. Celula nu se divide la nesfarsit, altfel am deveni nemuritori. Teoretic, avand in vedere rata de multiplicare la un copil in crestere fata de un batran de 80-90 de ani, majoritatea cancerelor ar trebui sa apara la varste fragede. Nici telomerazele nu explica misterul complet, avand in vedere ca nu exista o corelatie clara la mamifere intre lungimea lor si durata de viata a individului.
        Totusi, ce stim din statistici este ca in Irlanda incidenta cancerului de prostata este de 5 ori mai mare decat in Japonia, desi japonezii traiesc mai mult si nivelul de trai elimina din start presupunerea ca medicii n-ar diagnostica boala, cum putem presupune despre Romania, unde incidenta este chiar mai mica decat in Japonia…

        • Ei, poate că nu ”nivelul de trai” e responsabil de incidența cazurilor de cancer de prostată. ci numărul ejaculărilor, de-a lungul vieții individului.

    • Discutia e mult mai complexa, dar raspunsul cel mai scurt – deja dat de alti cititori – este ca aparitia / generalizarea metodelor de detectie plus durata de viata mai lunga au dus / duc la un numar mai mare de cancere descoperite. Cu toate astea, mortalitatea e in scadere.

      De fapt e si mai clar; in SUA (cazul prezentat in articol), chiar si incidenta cazurilor de cancer este in scadere de un numar de ani, nu doar mortalitatea.

      Cresterea mare de cazuri de la inceputul anilor ’90 s-a datorat in special generalizarii testarii PSA, lucru care a dus la scoaterea la iveala a unui numar important de cancere de prostata.

      Un caz special este al cancerelor pulmonare la femei, cu o evolutie distincta de a cazurilor la barbati. Explicatia consta in faptul ca fumatul a devenit acceptabil in rindul femeilor mult mai tirziu in comparatie cu barbatii.

      Detalii gasiti de exemplu la http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21166/pdf

  2. „Dar contaminarea cu dioxina, cu metale grele sau mai stiu ce alta grozavie? Linistiti-va! Da, apar pe piata uneori produse contaminate, dar controlul alimentar este luat foarte in serios in tarile dezvoltate, iar alimentele neconforme sint retrase.[14] Mai mult, masurile de reducere a expunerii populatiei chiar functioneaza! ”

    Probabil ca dl. Paul Badescu se referea la tara noastra, dvs. nu faceti acelasi lucru. Recent a fost un scandal in Romanaia cu niste carne tocata ce continea, daca nu ma insel, salmonela. A fost retrasa si REFOLOSITA…

    In rest un articol care cu decenta demonteaza afirmatiile dl. PB, DAR, adevarul este mereu pe la mijloc.:))

    • Aflu din articolul de fata ca da, pestii contin mercur, dar cauzele prezentei lui in carnea de peste sunt naturale. Si atunci ar trebui sa ma simt mai safe? Mai ferit de pericolele alimentare?

      Mai aflu ca normele alimentare UE interzic hormonii de crestere si antibioticele in alimentatia animalelor. Foarte bine, dar cat de relevant este asta pentru cineva care se duce sa cumpere carne de la magazin IN ROMANIA, care e o tara corupta la toate nivelele? Inclusiv la nivelul controalelor alimentare?

      As vrea sa cred ca ati scris articolul pentru ca va pasa de sanatatea oamenilor, nu (doar) pentru a lamuri o chestiune „de principiu”, legata de militantii semidocti, care va rodea de ceva vreme. Ce le-ati spune celor care cumpara alimente importate din tari la fel de corupte ca Romania la nivelul controalelor (sau mai corupte)? Rafturile supermarketurilor sunt pline de alimente ieftine din Turcia si China…

      Taranii romani pun azotatii cu sacul, in cantitati care depasesc cu mult normalul, si apoi ies cu legumele pe piata. Stropesc rosiile cu hormoni de crestere interzisi, obtinuti de pe piata neagra, apoi sunt incantati de productia record pe care o obtin. (Tot pietele sunt locul de desfacere pentru o multime de importuri suspecte. De asta cumpar de obicei din supermarket, unde cat de cat se mai fac verificari, iar originea marfii nu e asa de obscura. Acolo pot macar alege).

      Ar trebui sa fim mai linistiti sau sa fim mai precauti in legatura cu ce consumam, dle Patrascu? Ce concluzie va trage un cititor simplu citind articolul dvs? Nu ar trebui sa va adaptati sfaturile la realitate?

      Razboindu-va cu niste ziaristi neavizati nu faceti decat sa tratati o problema secundara, in timp ce pericolul real face victime. Informatiile pe care ni le oferiti, desi in mare parte corecte, au o importanta practica mica in contextul actual romanesc (apreciez totusi ce spuneti despre refuzarea vaccinarii). Dau iluzia ca pericolul despre care se vorbeste este mult exagerat. Linistesc in mod fals oamenii, si nu uitati ca majoritatea nici nu prea sunt educati sa citeasca eticheta produselor pe care le cumpara.

      Daca doriti sa elimintai o mentalitate gresita ar fi bine sa oferiti una mai potrivita cu realitatea in locul ei. Poate ar trebui sa le transmitem oamenilor ca pot fi mai linistiti DOAR daca devin responsabili in legatura cu alimentele pe care le consuma, nu altfel.

  3. corect, teremenul de genocid e mult prea dur, nu tine nici la fabricile de tigari sau alcoolice.
    parabola cu dusmanul din perete nu prea tine, daca spuneati industria farmaceutica, mai mergea, asa tras de par.
    „Mortalitatea prin cancer? In scadere semnificativa de o buna bucata de vreme.”
    statisticile sunt foarte discutabile, cred ca problema care se voia pusa aici e goana dupa alimente cat mai ieftine, lacomie de care nici clientii nu sunt straini.
    nu e rau sa fim atenti ce bagam in gura, vigilenti in general, si sa nu credem in toti specialistii (lobbistii), cred ca asta era mesajul dlui P.-Badescu.
    Otto von Bismarck:”The less people know about how sausages and laws are made, the better they’ll sleep at night.”

  4. Aplaud răspunsul dvs. raţional, domnule Pătraşcu.

    Însă mi-e teamă că tot anecdotica va avea câştig de cauză.
    De exemplu, am auzit basmul cu fetiţa care avea sâni de femeie adultă la doar de X anişori din cauza hormonilor din puiuţ din mai multe surse, inclusiv de la un medic pediatru. E o legendă la fel de răspândită ca şi povestea cu vaccinul care provoacă autism, ca şi povestea cu imposibilitatea de a cumpăra pâine în HarCov, ca şi homeopatia şi reiki şi alte escrocherii prezentate drept „certitudini” de oameni neinformaţi.

    Şi mai e şi conspiraţia iudeo-masonică-farmaceutică conform căreia nenorociţii care conduc lumea din umbră vor să ne lase fără ceaiuri, ierburi şi homeopati şi să ne bage pe gât medicamente scumpe.

    Unii, mulţi, încă trăiesc în, cum îi spunea Carl Sagan, „the demon haunted world”.

  5. Felicitari pentru articol! Din pacate, aproape toate ziarele, chiar si Hotnews, publica tot felul de bazaconii scrise de oameni fara pregatire medicala, ca sa nu zic analfabeti stiintific. Peste tot vezi rubrici de genul: „Utile”, „Sfatul medicului”, „Sanatate”, „Natura, bla, bla”, „Verde, bla, bla”, dar de fapt, sfaturile pe care acestea le dau sint complet pseudostiintific, uneori de-a dreptul periculoase (nici vorba de medic in toata povestea). Exista multe site-uri care contin cuvinte atragatoare: „sanatos”, „natural”, „verde”, „organic”, ‘bio’. Ei, bine, chiar acestea ar trebui sa consituie adevarate semnale de alarma pentru un om rational (scepicii le numesc „stegulete rosii”). Paradoxal, exact cei care sint obsedati sa traiasca sanatos cad prada unor astfel de elucubratii pdseudoestiintifice si cred TOT ceea ce le e servit pe aceste site-uri toxice, fara a verifica! Halesc totul cu ochii inchisi. In cele din urma, isi modifica stilul de viata, ajungind sa fie de-a dreptul obsedati de astfel de conspiratii. Documentati-va, oameni buni, nu e greu! Lasati comoditatea/ingnoranta si nu luati de bun tot ce scrie pe Internet!

    • întrebarea mea este:banul e o boală?eu cred că este,altfel nu s-ar publica atâtea articole care confuzează sau,mai rău,prostesc cititorul,cu privire la diete și alimente naturiste sau naturale!așadar,banul este cea mai gravă boală,presa e bolnavă de bani!!!nu contează ce publică sau pe cine,bani să iasă!

  6. Stimate dl. Patrascu,

    Ar fi interesant sa va uitati in Statele Unite si la evolutia numarului si varietatii alergiilor/intolerantelor/sindromurilor auto-imune, cat si la evolutia ratei obezitatii. Si probabil aveti dreptate, industria alimentelor in masa nu ucide, insa intentionat sau nu, pare sa stimuleze cu success o industrie mult mai profitabila.

  7. Sunt de acord cu mesajul dvs in principiu – drobul de sare sta bine acolo unde e, dar stim cu totii ca exista un sambure de adevar in mesajul „ne omoara cu buna stiinta”. Oricine e cat de cat la curent cu cercetarile recente in domeniul nutritiei stie ce e aia homocisteina, stie ca obezitatea este o epidemie care afecteaza in acest moment Romania, stie ca etichetele alimentelor sunt, in cel mai fericit caz, incomplete, stie ca industria alimentara pune accent pe cantitate, nu calitate…

    Daca punem langa graficul ala cu mortalitatea (age adjusted?.. adica punem cresterea sperantei de viata exclusiv pe seama scaderii mortalitatii din cauza cancerului??) si un trend cu numarul total de bolnavi? Sau unul cu cheltuielile totale pentru tratarea lor, (inflation adjusted, evident..)?

    Paul Badescu se pozitioneaza intr-o extrema ridicola. Raspunsul dvs este la cealalta extrema, aproape la fel de ridicola. Pe Dorel cine il invata ca monoglutamatul de sodiu ascunde un gust neplacut, ca muschiuletul ala din supermarket e injectat cu o solutie salina sau ca o carne uscata/afumata ar trebui sa aiba 70-80% proteina, nu 10-15% cat are un salam ieftin.

    • Interesanta partea cu carnea afumata care ar trebui sa contina 70-80% proteina. Incerc in fel si chip sa imi imaginez cum as putea dintr-un kg de muschi file de porc, piesa cu continutul cel mai mare de proteina (25-28%) sa obtin ceva cu 70-80% proteina.
      Calculele imi spun ca ar trebui sa obtin in final cel mult 400 gr de muschi file afumat cu un continut de 70% proteina(pornind de la 28%) E nevoie sa va explic ca acel produs e bun de batut cuie in gard? sau de feliat cu drujba? Sau sa facem niste calcule privind consumul de energie si timp pentru a scoate apa respectiva din produs?
      Cu stima

      • Uscarea si afumarea carnii nu sunt inventii moderne. Daca luam o carne saraca in grasimi si o taiem suficient de subtire, procesul de uscare/afumare va fi mult mai rapid, fara a creste semnificativ consumul de energie, si orice persoana care a vazut o bucatarie de aproape stie ca alimentul poate fi usor rehidratat inainte de consum. Sau poate credeti ca este mai eficient energetic sa procesezi/transporti si apa din carne?.. Evident ca nu e practic sa elimini toata apa din mezeluri, dar cum va explicati ca nici unul nu contine macar procentul de proteina existent in carnea din care pretinde ca a fost obtinut?

      • @ Gabriel I – mergeți în vacanța asta de iarnă undeva unde gospodarul taie porcul chiar la el în bătătură și pune carnea la uscat într-un dulap afară și la afumat, vedeți cum arată carnea aia în urma uscării și afumării, după care mai vorbim.

        Că de făcut calcule, e în stare oricine.

  8. Poate c-a exgerat un pic, dar subiectul mi se pare destul de actual. De asta am inceput sa ma uit si eu la lista de ingrediente, si sa le aleg pe cele care par mai sanatoase. Oricum in Bucuresti e f. mare poluare (cea mai poluata capitala din Europa), ca si in alte orase, e stress mult, unii dintre noi mai si fumam si poate nu avem nici alte obiceiuri nesanatoase. Macar alimentatia se fie cat de cat ok :) (in masura in care ne permitem).

    P.S. Ce-am observat: un numar f. mare de decese la bucuresteni de varste 50-65 ani (65 de ani sa fie limita de varsta ptr. Bucuresti?). Culmea e ca parintii lor au trait m. mai mult (de regula peste 75, unii ajungand si la 90). Nu stiu daca s-a facut o statistica specific pe aceasta generatie (nascuta sa zicem prin anii ’40-’50), sau poate am avut eu ghinionul si-am nimerit numai de astia?
    Si nici n-am o explicatie ptr aceste morti, dar se pune un semn de intrebare. Deci, neavand explicatie, mi-e greu sa spun: aici sunt cadavrele…

    • Iar in privinta industriei alimentare, cam asa este, desi am gasit si exceptii pozitive.
      Practic multe E-uri sunt absolut inutile, de ex. potentiatorii de gust si colorantii (ce alimentul original nu e suficient de bun sau frumos?). Sau de ce nu se foloseste ulei vegetal nehidrogenat si se foloseste hidrogenat in multe cazuri (adica margarina de tipul ala vechi, acizi trans, foarte nocivi ptr sanatate, demonstrat de multi ani)? Pe multe din produse nu se specifica tipul uleiului (desi sunt si exceptii – am vazut chiar pe niste produse la ingrediente ulei hidrogenat :) bine macar ca sunt sinceri, dar cati se pricep?).
      Sa luam exemplul banal al conservei de peste. Practic carnea fiind fiarta si introdusa imediat intr-o conserva, nu e necesar sa se adauge conservanti, eventual niste sare mai mult ptr gust mai bun. Si chiar exista conserve care contin doar peste, apa, sare (eventual si ulei/sos tomat). Dar cele mai multe contin si diverse E-uri, si culmea acestea de obicei au gust mai nasol. Am mai gasit si pate de ficat fara E-uri :) Desi cine stie ce calitate avea carnea procesata…
      Despre E-uri multi spun ca sunt unele neutre sau chiar pozitive. Corect in principiu, de ex. vitamina C (antioxidant, din cate stiu). Dar unde se produce acest E (parca in China mai mult) si in ce conditii? Cu ce „jafuri”(?) de echipamente (nu se mai amesteca si cu niste pulberi de metale?). Daca observa cineva ca s-a produs o eroare (sa zicem un muncitor nu stiu cat de calificat) si ii semnaleaza asta managerului, sunt eu sigur ca acesta va opri lotul de la comercializare? A fost un scandal acum cativa ani legat de guma guar (un E benefic) care era infectat cu dioxina si a ajuns in EU (provenea din India), si a fost folosit ca nu au descoperit imediat, in cativa ani daca mi-aduc bine aminte; se pare ca au dat prea mult cu un pesticid (care era si interzis in EU).
      Acum la calitatea unui produs nu conteaza doar E-urile ci si calitatea ingredientelor si a mijloacelor de productie. De calitatea produselor din carne tocata/amestecuri chiar ma indoiesc, mai ales in RO, desi poate sunt si firme care tin la calitate, dar cum ii deosebim? Majoritatea laptelui din comert e de fapt lapte praf (chiar au voie sa repete procesul asta de lapte-lapte praf de 3 ori parca, si nu sunt sigur ca nu se produc si niste toxine pe acolo).
      Ok, nu s-a spus ca majoritatea legumelor sunt iradiate (mai ales alea de import, ca noi n-avem bani de investitii), care in sine cica n-ar fi nociv daca sunt radiate cateva milisecunde. Dar de unde stiu eu ca echipamentul nu e defect, sau muncitorul neinstruit, si iradierea nu dureaza mai mult?
      Carnea de pui e injectata (ca sa atarne mai mult la cantar? – e legal parca cu 5%). Se foloseste doar apa, sau se mai pune si sare/nitriti ptr conservare? Intr-adevar in EU hormonii si antibioticele sunt permise doar in cazuri speciale. Dar oricum hrana e din concentrate, care nu pare prea bine. In Anglia de ex a fost scandalul vacii nebune, care practic a rezultat prin canibalizarea vacilor… Si daca, dupa inca vreo 20 de ani se constata ca un alt „artificiu” din industria alimentara ne-a pus viata in pericol, sau chiar a mai omorat cativa dintre noi?

      Cred ca mai pot fi spuse multe despre acest subiect…

  9. Se pare ca ignorati si dumneavoastra cateva chestii care sint vizibile cu ochiul liber, fara a avea nevoie de studii facute de „cercetatori si agentii guvernamentale”, si picati exact in la fel in panta exagerarilor vorbind despre „imbecilizare” si „psihoze”.
    Consider ca este important sa existe voci care sa mai ridice semne de intrebare in ceea ce priveste lumea noastra, nu cred ca este vorba de vreo „psihoza” cum sugerati dvs., e doar vorba de scrutinizare. Cred ca fiecare cetatean ar trebui sa scrutinizeze guvernul, biserica si corporatiile si inclusiv pe producatorul de produse „naturale”. De ce ar fi rau acest lucru? Atata timp cat rezultatul este un pas inainte e chiar benefic si necesar.

    In ceea ce sugerati in articolul dumneavoastra inteleg ca E-uri sint necesare si benefice pentru sanatatea noastra, este necesar sa punem coloranti artificiali, intaritori de aroma si conservanti in dulciurile copiilor, probabil este ca sa pacalim mai tare si sa vindem mai mult.(Prajitura facuta de mama nu mai este buna, ne ofera industria alimentara ceva „mai gustos” si mai sigur). Chiar avem nevoie de aceste chimicale? Raspunsul este NU, corpul nostru nu are nevoie, in schimb industria alimentara are nevoie, ca sa vanda mai mult si sa piarda cat mai putin. din miile de produse care exista in supermarket-uri o mare parte nu sint necesare.
    Ceea ce conduce lumea este obtinerea profitul cu orice pret prin consumul excesiv. Nu conteaza consecintele pe termen mediu si lung. (Unele consecinte sint chiar benefice pentru alte industrii – fara sa intru in teorii conspirationiste.)

    Omul secolului 21 a pierdut legatura cu natura si este sclavul obiectelor de care nu are nevoie. Aceste obiecte sint oferite de asa numitele industrii care trebuie sa genereze profit cu orice pret pentru CEO-uri si asa-numitii investitori.
    Nu exista nici o „agenda secreta” a unor grupuri sau grupulete exista doar LACOMIA celor care se faca ca conduc lumea.
    DA …, e foarte impresionant aceasta dezvoltare din ultimul secol, chiar ma bucur ca traiesc in acest secol, dar trebuie sa nu uitam care sint adevaratele valori din viata noastra sa nu devenim dezumanizati alergand dupa bani si obiecte.

    • Peter, fara suparare, dar sa invoci lucruri care ”se vad cu ochiul liber” intr-o dezbatere stiintifica e un pic cam… Nu stiu cum sa ii zic…
      Cu ochiul liber omenirea a fost convinsa timp de milenii ca soarele se invarte in jurul Pamantului. Unii inca mai cred asta.
      Nu iau apararea industriei alimentare, dar daca te uiti putin la comportamentul de consum al oamenilor in super si hipermarketuri s-ar putea sa iti mai zgaltai un pic convingerea asta ca industria determina comportamentul de consum (o face prin marketing intr-o anumita proportie, e adevarat).
      Toata lumea se fereste de E-uri in paine, dar cati ar accepta ca painea luata de ei ieri din magazin sa se strice si/sau sa se usuce azi ? Cati ar mai cumpara painea aia si a doua oara ? In ziua in care nu vom mai avea asteptari nenaturale de la alimente, atunci poate ca putem incepe sa avem si alimentele naturale pe care ni le dorim.
      Nu in ultimul rand, de ce nu fondezi tu un mega concern non-profit care sa dea de mancare la oameni ?

      • 1. Pe de o parte il ironizati (usor, prieteneste, ce-i drept) pe Petru – nu Peter! – cu privire la ochiul liber, dupa care, trei randuri mai jos, scrieti „daca te uiti putin la comportamentul de consum…”
        2. Dezbaterea nu este stiintifica. Nici asta, nici altele de pe acest forum sau de prin altele asemanatoare.
        In treacat fie spus, dl. Patrascu – care in opinia mea a scris aici un articol bun si documentat – este absolvent de electronica si lucreaza in IT, marketing, deci cred ca nici domnia sa nu are pretentia ca articolul de fata este unul propriu-zis stiintific.
        3. Cu painea treaba sta exact pe dos decat credeti dvs. Painea facuta „in casa”, dupa acele banale retete de mii de ani (in esenta apa, drojdie, faina si sare) nu se strica nici a doua zi, nici a treia, ba nici chiar a patra sau a cincea. Doar franzela „de fabrica” devine beton dupa o zi; painea adevarata se intareste incat, de la o zi la alta, dar ramane perfect comestibila si dupa o saptamana. Nici macar nu trebuie tinuta la frigider/congelator, ci doar ferita de umiditate excesiva.
        Dar nu vrea sa polemizez pe treaba asta. Mai bine il rugam tot pe autor sa-si spuna parerea, intrucat dansul listeaza printre cele 4-5 hobby-uri pe care le are… exact facutul painii :-)

        • Greseala numelui nu a fost intentionata si imi cer scuze pentru ea.
          Painea aia facuta in casa care nu se intareste e facuta din faina 000, nu-i asa ?

          • Eu folosesc o combinatie de 650 si integrala, si cu putin ulei (care nu e E) tine si o saptamana. Am o masina de paine pe care o folosesc cand nu mie lene; deci mai iau si din comert … :)
            Parerea mea e: chiar daca ai face paine doar din 000 tot ar fi mai buna/sanatoasa decat aia integrala din comert (chiar aia fara prea multe E-uri).
            Aici te-ai avantat in ceva fara sa stii…

          • Ref. nume. Nu e de fapt treaba mea, dar cred ca nici respectivul nu s-a suparat. Imi place aceasta discutie pentru ca lumea participa la ea in mod relaxat, fara invective si otarari; lucru care, nu stiu daca ati remarcat si dvs., e tot mai rar pe Contributors, unde cele mai multe „discutii” au devenit adevarate razboaie virtuale, zboara invectivele si sudalmile in toate partile.
            Aici pare altfel; la fel si observatia mea, nu trebuie luata foarte in serios, era asa, mai degraba o intepatura amicala.

            Ref. faina „trei nule”. Va spun sincer ca, desi termenul exista de multe zeci de ani, pana acum n-am avut niciodata curiozitatea sa aflu ce inseamna, de fapt. Iata ca am mai invatat ceva nou, multumesc.
            De folosit, nu prea stiu ce foloseste sotia. Stiu doar ca faina o cumparam de la o moara mica, sateasca, pe al carei proprietar il stiu de-o viata. Uneori are faina integrala, alteori cumparam separat faina alba si neagra, dar de cate nule o fi ea, cred ca nici morarul nu-i chiar sigur.
            Iar sotia mai experimenteaza, dupa cum are chef in ziua respectiva – mai pune cateodata tot soiul de seminte, alteori faina de secara… Iese intotdeauna o paine foarte densa, gustoasa, dar si foarte spornica; o mancam, impreuna, uneori in trei zile, alteori in 4-5.
            E adevarat ca nu suntem mari mancatori de paine, dar ce voiam de fapt sa subliniez e ca painea cu pricina nu se intareste repede, adica nu se sfarama nici dupa 4-5 zile. Ceea ce-mi aminteste de vremurile copilariei, cand mancam painea facuta de bunica mea si dupa doua saptamani.

    • @Petru
      Acele chestii vizibile cu ochiul liber nu sunt argumente stiintifice, sunt doar anectode. Da, putem vedea cu ochiul liber un om bolnav de cancer sau de obezitate. Noi, oamenii, suntem foarte buni la a identifica tipare, de a face legaturi de tip cauza-efect. E un mecanism psihologic pe care l-am dezvoltat si care vine din nevoia profunda a omului ca lumea din jur sa aiba coerenta, sa si-o poata explica. Chiar daca, de cele mai multe ori, aceste relatii de cauzalitate sunt gresite. E acelasi fenomeni care explica si superstitiile: ti-a trecut o pisica neagra prin fata si peste trei zile ti s-a ars televizorul, in mod sigur e de la pisica. Anecdotele nu sunt baza pentru concluzii stiintifice. Faptul ca toti oamenii bolnavi de cancer mananca mancare din magazin, „cu E-uri”, nu inseamna ca E-urile sunt cauza cancerului (unele pot fi, dar nu asa se demonstreaza). La fel cum nu oxigenul e cauza mortii, concluzie la care am putea ajunge daca am considera ca toti oamenii care au respirat vreodata oxigen au murit, pana la urma.
      Da, e bine sa mancam natural, dar nu stiu cati ar fi de acord sa plateasca un pret de zece ori mai mare pentru o hrana complet lipsita de conservanti. Asta ar implica un cost mult mai mare de productie, de transport si de depozitare. Ar inseamna sa ai un furnizor personal care sa iti taie o gaina in fiecare zi, doar pentru tine, sa ti-o aduca la usa imediat dupa taiere si sa ti-o si prepare. In timp ce creste alte gaini, „bio”, cu graunte plantate manual, nu mecanizat si cu ingrasaminte.

      • „Da, e bine sa mancam natural, dar nu stiu cati ar fi de acord sa plateasca un pret de zece ori mai mare pentru o hrana complet lipsita de conservanti…. Ar inseamna sa ai un furnizor personal care sa iti taie o gaina in fiecare zi, doar pentru tine, sa ti-o aduca la usa imediat dupa taiere si sa ti-o si prepare.”

        Toate aceste afirmatii sunt exagerari. Mari, unele mari de tot chiar. Sigur, cu exceptia cazului in care nu trebuie sa le luam in sens strict, cum scrieti intr-un alt post.
        Hrana naturala (ma rog, cat de naturala mai poate fi ea, ca si gaina „de curte” tot aerul ala il respira) nu costa nici pe departe de 10 ori mai mult. Si nu-i deloc obligatoriu sa mananci o gaina pe zi. Si nu-i deloc injositor sa-ti prepari singur ciorba sau friptura.
        Sigur ca, daca aveti absoluta nevoie de macelar personal, bucatar personal, chelner personal, spalator de vase personal etc., costurile pot fi si de 100 de ori mai mari, pot fi oricat de mari, dar ma gandeam ca vorbim despre situatii normale, obisnuite.

        Altfel, exista acea minunata regula 80/20, care se aplica si aici. Poti manca cu 80% mai sanatos facand un efort (financiar, de timp, confort, comoditate etc.) cu doar 20% mai mare.

        • Intreaga discutie porneste de la premisa ca omul vrea sa manance alimente diverse, preparate in diferite moduri. Cum aceste alimente nu se gasesc decat in industria alimentara, sau sunt constisitor de preparat in casa fiecaruia, avem polemica privitoare la consevanti/cancere/bio/eco/ufo/etc. Nimeni nu are timp sa isi prepare singur branza/untul in casa, painea, sa mulga vaca, sa creasca gaina sau sa cultive morcovul. Cine e dispus sa o faca, e liber si nu are niciun motiv sa bata toba pe tema asta, pentru ca risca sa cada in categoria „prostul moare de grija altuia”.

          Cine nu vrea sa manance alimente preparate in diferite feluri, desigur ca poate sa manance mult mai sanatos si mai simplu: urzici, seminte, ciuperci, stevie, loboda etc.

          Putem renunta si la multe mancaruri excesiv de „industrializate”, cum ar fi pateurile, mezelurile, dulciurile ambalate. Dar aceste produse sunt rele pentru ca sunt facute din gunoaie: apa, sare, grasime, zahar. Nu e acelasi lucru carnea de pui din magazin (care ar avea hormoni/feromoni/dioxina/ketamina, conform „surselor” de pe internet) cu parizerul sau pateul facute din piei si oase tocate.

          • N-am impresia ca mi-ati raspuns, dar nu cred ca are rost sa continuam. Ma bucur sa constat ca suntem, macar in parte, de acord (ma refer mai ales la ultimul paragraf din postarea dvs.), adica ne putem hrani cat de cat mai sanatos fara mari eforturi si sacrificii.
            Cat de departe mergem cu asta, sigur, e alegerea fiecaruia.

        • Hrana naturală nu costă de 10 ori mai mult pentru că nu ne limităm la ea și pentru că nu ne-o obținem fiecare singur. E simplu să faci pâine în casă și să te lauzi cu costurile reduse, dar dacă ai cultiva singur grâul și ai obține 1.500 – 1.800 kg la hectar, n-ar mai fi deloc costuri reduse. Iar dacă fiecare familie ar avea nevoie de 3-4 hectare de teren agricol, ca să-și producă singură alimentele necesare în cursul unui an, ai vedea cât ar costa atunci hrana naturală.

          Mai mult decât atât, cât timp te joci cu pâinea făcută în casă nu ești plătit cu câțiva euro pe oră, o faci de amorul artei, în timpul liber. Dacă ai avea bucătăreasă angajată (și plătită cu acei câțiva euro pe oră) ți-ai schimba repede părerea despre cât costă hrana naturală :P

          Numai industrializarea agriculturii și producerea industrială a alimentelor a făcut ca hrana să fie atât de abundentă și atât de diversificată. Și mai affordable decât oricând în istoria omenirii. Asta, plus un sistem de taxe destul de complex, pentru că în mod natural țigările și băuturile alcoolice sunt muuult mai ieftin de obținut decât alimentele. Așa că mai încet cu apologia costurilor reduse ale hranei naturale, pe vremea când hrana era 100% naturală și nu costa mai nimic, oamenii mureau de foame cu milioanele.

  10. Exemplul cu sarea de bucatarie este cel mai bun cu putinta! Insa la fel ca si curentul electric, suntem mult prea obisnuiti cu sarea ca sa o consideram periculoasa

    Daca imi permiteti, am cateva observatii.
    1. Nitratii/azotatii sunt compusi care se regasesc in mod natural in legume, la anumite concentratii (fond). Folosirea lor in exces ca ingrasaminte conduce la cresterea concentratiei azotatilor in legume; imi vin in minte ridichiile de luna: le evit intotdeauna pe cele (prea) mari – o regula care poate fi aplicata la orice leguma.
    2. Nu stiu daca articolul la care va referiti aminteste glutamatul de sodiu, insa este un aditiv foarte utilizat si hulit. Este in acelasi timp cel mai abundent aminoacid in corpul uman si una dintre cauzele pentru care rosiile cultivate traditional au savoarea lor deosebita.
    3. In UE agricultura este bine controlata, insa multe produse alimentare vin din afara spatiului UE – din Orientul apropiat (rosii din Turcia sau Iordania) sau chiar indepartat (faimosul file de Pangasius) fiind obtinute dupa alte norme (sau chiar in lipsa acestora).

    Am si un punct divergent: industria promoveaza uneori produse nu neaparat sanatoase. Nu stiu daca margarina e cel mai bun exemplu de aliment daunator, insa pare ca nici sanatos nu este.
    S-au facut insa progrese majore in ultimele decenii in industria alimentara, si au aparut reglementari stricte pentru a proteja consumatorul.

    Intr-un episod recent din serialul „Cosmos” se vorbeste despre poluarea cu plumb de la mijlocul secolului trecut, reticenta industriei de a renunta la eliminarea aditivilor cu plumb din benzina si lupta dusa de un singur individ (un om de stiinta onest si nu un agitator cu o agenda ascunsa) pentru a arata cauza adevarata a poluarii. Este un caz foarte educativ pentru ambele idei-forta: industria nu urmareste intotdeauna binele public si doi, cauzele reale si evaluarea corecta a unui fenomen trebuie realizata de oameni bine pregatiti si onesti. Si mai ales bazat pe date si informatii corecte.

    PS Pentru „misinformation” as folosi termenul de manipulare.

    • Industria nu urmărește binele public, pentru că nu ăsta e rolul ei. Dar obținerea de alimente în cantități uriașe, precum și la prețuri accesibile, ESTE binele public. Doar sărăcia din România face ca alimentele de proastă calitate să fie prezente pe piață și chiar vandabile. Piața rezolvă de la sine asemnea anomalii, dar nu când guvernul taxează furibund orice activitate economică pentru ca statul să se ocupe el însuși de tot felul de activități lucrative pentru politicieni.

  11. Analogia cu energia electrica este gresita deoarece exista norme foarte stricte de producere, transport si utilizare a acesteia. Si exista si sute de morti anual (cadavrele !) datorati acestei energii. Evident balanta castig/risc este in favoarea utilizarii dar intr-o maniera strict reglementata si controlata. ceea ce nu se intampla in zona alimentelor (mai periculoase deoarece le introducem zilnic in organism – acolo unde energia electrica intra in contact cu organismul – sali ATI, etc – normele electrice sunt draconice; efectele alimentelor sunt cumulative pe terme lung). Este iresponsabil sau interesat a nu sustine norme clare de urmarire a calitatii alimentelor.

  12. IEPOCA CEAUȘESCU: Nu pot să uit laptele cu gust de cretă, mierea CU FURNICI (or fi fost proteine ”ecologice” prin grija ”marelui cîrmaci”), berea cu depuneri suspecte (sticlele nu aveau NICI UN ELEMENT de identificare, adică lipsă etichete, dopuri fără nici o inscripție), SANEPIDUL, o instituție COMPLET coruptă încă din anii 1960, VIN VECHI GARANTAT 30 DE ZILE (tot din acei ani)…

    DA´ MAI AMINTIȚI-VĂ ȘI SINGURI, NEAM DE AMNEZICI.

    Plus dezvăluirile cafegiului Gheorghe Florescu despre cum munceau pe brînci pușcăriașii anilor 1980 să dezlipească etichetele de pe borcanele cu CONȚINUT EXPIRAT, pentru a le aduce ”la zi” [cf. ”alimentației raționale” promovată de Profesorul (???) Mincu, mare mahăr ÎNAINTE și DUPĂ 1989].

    Vreți ”ecologie” ? Doar un FAPT: la AD 1900, din 100.000 de AMERICANI, 147 mureau prin infecții gastro-intestinale. Actualmente, în ciuda ”criminalelor” fast-food, asemenea decese sînt atît de puține încît cad sub pragul relevanței statistice. Chestia cu osînza nesimțită care induce tot soiul de boli ține de imbecilism, NU de E-uri sau ”nitri…”, ”nitra…” & ”pudra de perlimpinpin”… Yeah, whatever !

    UNIȚI (ÎL) SALVĂM PE… MINCU ! (cu bună știință).

    • Exagerati, iar statisticile trunchiate nu servesc la nimic.
      In AD 1900 nu murea nimeni in accidente aviatice, pe cand azi… Si ce concluzie tragem noi din chestia asta despre siguranta industriei aviatice? Niciuna care sa insemne ceva.
      Asa si despre infectiile gastro-intestinale la suta de mii de americani. Sunt suprins ca nici autorul, nici dvs., nici alti comentatori nu introduceti in ecuatie rolul medicinei. Oamenii traiesc mai mult pentru ca are grija industria alimentara de ei, ce sa zic…
      Revenind la suta de mii, daca aveti timp de astfel de statistici, poate ne spuneti si cati americani din suta aceea de mii erau obezi in AD 1900 si cati sunt azi. Parca vad ca o sa tragem concluzia ca si obezitatea face bine la sanatate…
      Altfel, aud ca o sa apara in curand un documentar pe o tema asemanatoare. Fed up, trailerul e deja pe youtube.

      • Pai spune dumneata mai intai cati americani/europeni/romani erau sedentari la inceputul secolului si cati sunt azi?
        Si cum au evoluat in general: medicina, munca, obiceiurile de viata si consum?

        • Habar n-am. Nu eu am adus aceasta statistica in rol de argument in discutie. Pur si simplu constatam ca, luata de sine statator, fara corelatie cu multe altele (inclusiv cele mentionate de dvs., poate si altele), ea are o relevanta foarte scazuta.
          La un nivel mai general, in astfel de discutii e usor sa gresesti prin omisiune, chiar daca esti bine intentionat. Adica, alegi aproape instinctiv acele date care-ti confirma opinia. Doar acele date.
          Si de aceea ziceam ca asta nu-i o dezbatere stiintifica.

    • luindu-ma dupa indemnul dumneavoastra de a ne aminti si singuri, („neam de amnezici” – imi place!) Ma duce cu gindul la cartea „Sint o baba comunista”,multe lucruri relatate in carte, am avut ocazia sa le cunosc in mod personal.Articolul imi place si consider ca are dreptate domnul A.T.Patrascu

    • Pai cine facea comparatie cu industria alimentara de dinainte de ’89? :)
      Si acolo ar fi multe de spus. In special de lipsa ei, adica a produselor de pe rafturi. Ca totul, ce se facea, se facea mai mult ptr. export.
      Ce mai gaseai, se aducea ocazional si trebuia sa stai ore la coada de ex. ptr. un pachet de unt (care avea si o culoare nenaturala, f. alba).
      Ca sa ai acces la alimente mai de calitate trebuia sa ai acces la niste structuri (gen securitate, armata, comitet de partid, unii care mai furau de unde lucrau-daca le furau inainte de procesare :) ), sau sa ai neamuri pe la tara/curte.
      Si E-uri existau si atunci (poate nu in diversitatea de azi). Dar se foloseau la greu. Si controalele la diverse unitati stim cum se faceau :) (adica cam ca acum :) sa nu supere agentul economic si sa dea afara oameni/stopeze procesul de productie).

  13. Unde sunt cadavrele? Pai onorate Alexandru Toma Patrascu majoritatea sunt la doi metrii sub pamant dar totusi unele pot fi observate pe culoarele IOCN Cluj-Napoca, de exemplu. Da pentru ca sunt un umblator pe aceste culoare i-a dute matale si fa o investigatie ziaristica si discuta neoficial cu medicii oncologi ca sa vezi unde sunt cadravele. Poate mai dai si o tura pe la facultatile din cadrul Agronomiei- Biotehnologie, Zootehnie sau poate te duci la crescatoriile de porci la sectia purcei ca sa iti spuna medicii veterineri mai multe , deesigur tot neoficial ca altfel nu prea vorbesc. Dai si matale o bere pentru cauza. In rest numai de bine. P.S. un medic oncolog de la IOCN Cluj Napoca a spus ( in particula)conditiile pe care un bolnav de cancer trebuie sa le indeplineasca daca vrea sa traiasca : sa nu se ingrase un gram si sa uite de supermarket. Amin.

    • Are si un nume acest „medic oncolog”? Afirmatiile sale se bazeaza pe un studiu validat de comunitatea medicala? Sa inteleg ca un tratament eficient impotriva cancerului e abtinerea de la mancarea din supermarket si cura de slabire? Daca asta a descoperit ilustrul medic, ar fi un candidat excelent pentru un premiu Nobel, pentru ca ar insemna ca a descoperit ceea ce nu au reusit cercetarile de sute de milioane de dolari ale oamenilor de stiinta din intreaga lume. Din pacate, fara un nume si fara referinte, povestea asta se incadreaza in cele de genul „mi-a spus vecina ca a zis fratele unei colege de birou ca piatra la rinichi se vindeca sarind de multe ori pe scari”.

      • Exista o teorie care circula printre duşmanii evoluţiei (băetzii ăia dăshtepţi de pe la Pipera cu domiciliu temporar la Poarta Albă, care scot numai cruci şi mătănii din gură şi din alte orificii) şi care spunea cam aşa:

        Cancerul ar trebui să fie procesul regenerativ al organismului scăpat de sub control, dar “în sălbăticie”, adică în afara societăţii umane, e puţin întâlnit fiindcă oamenii (sau alte animale) nu apucă să ajungă să îmbătrânească natural şi deci să ajungă la vârsta la care apar de obicei cancerele. Mor din alte cauze, mai violente.

        Speranţa de viaţă “care depăşeşte perioada reproducătoare” ar fi după ei o creaţie a societăţii moderne. Adică, într-un anume sens, cancerul e preţul pe care îl plăteşte lumea fiindcă face tot posibilul să trăiască şi dincolo de 50 de ani

        • Presupun ca va referiti la preoti sau la crestini, in general. E o grava eroare de logica sa atribui unei intregi colectivitati unele trasaturi pe care le intalnesti la cativa reprezentanti din cadrul ei. E ori paralogism, ori silogism, depinde ce intentii stau in spatele acestei erori. Nu am auzit nicaieri ideea asta, ca omul trebuie sa traiasca doar pana se poate reproduce. E o stupizenie si nu poate fi un argument al unor grupuri militante anti-evolutinoniste, dar in niciun caz nu are legatura cu religia crestina.

          • Eu n-am dat un nume, ci o descriere. E foarte posibil ca unii să simtă că descrierea li se potriveşte, mai ales dacă au domiciliul în Pipera şi reşedinţa temporară la Poarta Albă.

            Însă unii dintre cei cărora descrierea li se potriveşte au decis şi au comentat pe bloguri şi forumuri că nu ne trebuie atâtea spitale şi tratamente pentru boli cronice cum e cancerul, să mai moară omul şi când îi dă Dumnezeu şi să nu mai aspire să trăiască la nesfârşit, în schimb să nu se atingă nimeni de banii pentru biserici şi catedrale. Pentru care ei au donat din greu.

            • In conditiile astea, daca nu dati nume si nu va asumati o nominalizare, e vorbarie goala si nu aduce nimic in plus in discutie. Un fel de „unii, nu dau nume, sunt… asa (nu spun cum). cine se recunoaste in descrierea asta inseamna ca despre el e vorba”. pierdere de vreme.

  14. Informatiile false pot omori!
    Perfect adevarat. Muncit articol, doar ca sufera pe ici, pe colo. Cam pe unde ?
    Sa vedem niste „mici amanunte”:
    a. Romania este criticata ca are o evidenta foarte proasta a bolnavilor, inclusiv cei care au neoplasme; daca datele primare sunt gresite, despre statistica cancerelor ce sa mai vorbim? Rata in scadere a cancerelor in Romania ? Afirmatia aceasta pe ce se bazeaza ? Poate pentru ca suntem si noi in NATO si, prin simpatie, avem aceleasi reflexe ?
    b. piata este controlata ! Da ? dar atunci cum de s-a intimplat de vreo doi ani s-au comercializat cantitati imense de carne stricata ? Sau cu ce este controlata piata, cat timp dotarea lasa mult de dorit ? Cum ar fi cea pentru determinarea cantitatii de nitrati din legume. Probabil ca ar fi si o metoda vizuala, din moment ce aveti atata incredere in cei care au obligatia sa supravegheze piata. Daca va pasioneaza domeniul, puteti incerca o intrebare privind numarul de analize efectuate de „autoritatile competente”. Raportatile la cantitatile vehiculate pe piata si trageti singur concluziile.

    Iar in ceea ce priveste occidentul, poate ar fi fost interesant de relevat si interminabila discutie privind impunerea obligativitatii de afisare a continutului de zahar in produse.

    Cat despre subiectivism, acesta este inerent. Un bolnav de cancer se simte precum un pasager intr-un avion care are intre 2% si, poate, 80% „sansa” sa se prabuseasca la aterizare. Cat timp nu sunteti in acelasi avion, este greu sa sfatuiti pasagerii sa aiba incredere in sistem. Unii spun ca daca capatati bilet, o sa percepeti altfel lumea inconjuratoare. Oricum, ar fi bine sa va arhivati articolele. Va pot folosi si mai tarziu, in cazul in care o sa va macine oarecare cestiuni, legate in special de rolul potential al formatorului de opinie, poate in alt mod decat cel actual.

  15. Domnule, daca aveati putintica rabdare ati fi recunoscut un „plagiat” dupa un articol savuros al lui Andrei Plesu. Il pun aici, poate totusi l-ati uitat:
    http://www.jc.md/de-andrei-plesu-stupori-alimentare/

    Articolul domnului Paul-Badescu este doar o trecere in revista a unor probleme care cu greu pot fi negate. Nu se vrea stiintific. Titlul este, aici va dau totala dreptate, tabloid si nefast. Dar nu e lipsit in totalitate de adevar. Mancam mai prost, si asta nu de ieri, de azi, ci de la renuntarea la stilul nomad. Iar stilul alimentar modern dauneaza sanatatii. Obezitatea este o realitate, nu o parte a teorie conspiratiei. Nocivitatea zaharului sau surplusul permanent de sare pot fi negate cu greu.

    Articolul dvs insa, cu tot felul de citate scoase din contex, dar mimind perfect contextul, face mai mult rau prin negare si prin concluziile care reies. Si face mult rau pentru ca este invaluit intr-o aura de „raspuns stiintific”, nu are stilul de barfa al domnului Paul-Badescu.
    Nu, domnule Alexandru Toma Patrascu, nu puteti compara curentul electric cu industria alimentara. Iar SUA este un exemplu bun pentru reglementare, dar prost pentru efecte. Desi au probleme mari si in reglementare, vedeti cazul Monsanto. Raspunsurile cititorilor de mai sus sunt foarte pertinente. Sa confunzi reducerea mortalitatii cu reducerea imbolnavirii sau sa te joci cu statista privind speranta de viata sunt exemple de manipulare ieftina.

    Spre deosebire de Plesu, dar si de chimisti americani celebri, dvs prezentati doar partea frumoasa. Nu vorbiti despre moderatie. Probabil ca nu va place moderatia, altfel nu ati fi sarit in extrema cealalta. Sanatate!

    • „Concluzia: trebuie să mîncăm puţin, fiert şi vesel!”
      Dl. Plesu, trebuie sa recunosc a nu stiu cata oara, e inegalabil!
      Altfel, regula simpla pe care o aplic eu (cu multe exceptii, din pacate, si oricum fara pretentia ca ar fi singura, sau cea mai buna) este una venita, de fapt, tot din America.
      Nu manca nimic ce (stra)bunica ta n-ar recunoaste usor din ce e facut.
      E mult mai simplu decat pare.

  16. Altul cazut prada agresitivitatii fara motiv. Articolul initial e un bun articolas de popularizare. Nu vad insa scopul acestui articol.

    Indiferent cat de mult greseste CPB, s-a stabilit o legatura destul de clara intre cancer si consumul de carne procesata (highly processed meat). Degeaba analizati fiecare componenta in parte, oricum nu le puteti analiza exhaustiv pe toate, si oricum nu puteti deduce nocivitatea multora decat mult timp dupa ce au intrat in productie.

    • Afirmati ca s-a stabilit o legatura destul de clara intre produsele procesate de carne si cancer. Puteti sa ne dati detalii si o viziune proprie despre cum o carne procesata ar avea un potential cancerigen mai mare decat cea neprocesata? Si ce anume din carnea procesata ar stimula cancerul? proteinele, grasimile, aditivii, tratamentele termice, etc.
      Felicit autorul pentru articolul excelent.

      • Puteti citi mai jos. E vorba in principal de carnea procesata (salamuri etc) si, mai putin, si de carnea rosie.

        http://www.wcrf-uk.org/cancer_prevention/recommendations/meat_and_cancer.php

        Nu e vorba de viziuni proprii. E vorba ca degeaba justifici fiecare aditiv in parte, separat, cat timp global exista o problema pe care nu o poti explica. Daca exista o problema cu carnea procesata in general, dar fiecare aditiv luat in parte pare inofensiv, atunci inseamna ca nu s-au analizat toti aditivii si toate interactiunile lor.

  17. @Petru: „Prajitura facuta de mama nu mai este buna”

    Nu mai e bună în sensul propriu al expresiei, fără nicio exagerare. În Iepoca Raţiilor şi Cozilor, cele mai multe prăjituri / dulciuri de casă / gemuri de casă erau făcute din ingrediente slabe. Ca şi majoritatea alimentelor. (Deşi se spune că roşia modernă nu e la fel de bună ca roşia de pe vremuri, acum ai de ales între zeci de soiuri de roşii, de la unele dulci ca un mango până la unele acre ca lămâia, de la roşii cherry până la nişte namile cât grepfruitul.) Zahărul trebuia pus mai puţin că era raţionalizat, vinul era apos, fără gust, diluat, berea Griviţa la sticle de 1 litru avea aproape 12 grade datorită adăugării de alcool, dar avea un gust amar şi mirosul „de bodegă”.

    În general, înainte de 1990 în toate ţările industriale se mânca altfel şi acceptau o calitate mai redusă a alimentelor şi mai puţine adăugiri chimice din motive de tradiţie.

    A spus-o şi un jurnalist norvegian: generaţiile mai bătrâne cumpărau slănină, mezeluri, şuncă şi crescătorii erau obligaţi să crească acele rase de porci care aveau grăsime (la fel cum mănâncă în mod tradiţional ardelenii noştri şi bavarezii şi austriecii moderni). Acum s-a schimbat gustul şi se caută porci numai muşchi, precum culturiştii.

    La fel se întâmplă şi cu reţetele tradiţionale de prăjituri, neschimbate de decenii: Sachertorte nu are gust pentru un modern fiindcă e prea puţin dulce. Şi la noi, dacă vrei să faci acum o prăjitură pe gustul publicului modern, va ieşi ceva greţos de dulce, zaharos şi însiropat, ca prăjiturile arăbeşti. Cu totul deosebit faţă de modul în care gătea o gospodină a epocii (co)mu(n)iste.

    • Aia cu slănina pe care o cumpărau bunicii e destul de discutabilă, e de fapt din aceeași categorie cu movilele de cartofi pe care le mănâncă obezii astăzi. Bunicul meu prinsese vremurile Imperiului Austro-Ungar și îmi povestea că porcul trebuia să aibă între 90 și 110 kg, altfel negustorii nu-l cumpărau, pentru că avea prea multă slănină. Porcii de 140-160 de kg erau ăia crescuți cu lături și rămași pentru consumul propriu, cu lăcomia tipică omului sărac, acesta dorindu-și un porc cât mai mare de Crăciun.

  18. V-as invita la cabinetele de oncologie, si la spitalul Fundeni sa vedeti cadavrele. Deocamdata sunt vii, dar sunt niste morti vii.

  19. Am citit un sfert de articol si cred ca argumentatia scartaie un pic in comparatia cu curentul electric- „ucigasul tacut din pereti”.

    Inteleg ca pericolul curentului electric este de electrocutare sau de scurtcircuit/incendiu.

    Desi procesul de hranire si electrocutarea se aplica unui sistem similar (omul), electrocutarea nu este similara cu alimentarea prin prisma disponibilitatii. Alimentele sunt o necesitate si disponibilitatea lor ca stimul in sistem e maxima- e o certitudine ca oamenii se hranesc. Probabilitatea ca omul sa intre in contact direct cu curentul electric este insa aproape de zero, firele de curent electric sunt ascunse in pereti, prizele necesita un efort destul de mare ca sa te poti electrocuta.

    Scurt-circuitul urmat de incendiu se aplica unui sistem diferit- locuinta. Intre locuinta si om exista cateva diferente sistemice majore.

    In cazul locuintelor este vorba de un sistem simplu sau complex, dar in orice caz este vorba de un sistem neadaptabil (mai bine zis ne-autoadaptabil). La un stimul care declanseaza focul (de exemplu curentul electric), locuinta ia foc. Procesul de cauzalitate este simplu si clar.

    In cazul omului insa, este vorba de un sistem complex adaptabil. Ii dai un stimul care il poate omori, insa omul nu e neaparat sa moara imediat. Omul are o multitudine de sisteme de aparare si adaptare si poate supravietui o perioada de timp in conditii de stimuli mortali. De aceea in cazul omului determinismul direct cauza-efect este mai complex si determinarea cauzalitatii este un proces mult mai complicat. Sistemele complexe adaptabile pot adaposti ceea ce se numeste „distrugere virtuala” (un conglomerat de stimuli acumulati in timp care pot distruge sistemul sau parte a acestuia, fara a fi insa manifesti in momentul actual ci doar undeva in viitor).

    Ce am zis mai sus sunt doar niste chestii teoretice, sincer nu stiu daca alimentele omoara si nici nu am mijloacele de a determina lucrul acesta. Insa stiu sigur ca omul are capacitatea de a acumula distrugere virtuala inainte de a colapsa si aceasta face procesul de determinare a cauzalitatii distrugerii la om diferit de acelasi proces cauzal la o locuinta.

    Toate cele bune.

    • Nu e nevoie sa luati aceasta analogie in sensul cel mai strict. Rolul ei in articol era sa arate cum se poate ajunge la o concluzie gresita plecand de la fapte adevarate interpretate sau prezentate prost.

      Recunosc, sunt depasit de mecanismul acumularii de distrugere virtuala la om, dar apreciez infloriturile retorice din ultima fraza. Imi amintesc de definitiile intinse pe jumatate de pagina date in manualele romanesti pentru lucruri aparent simple cum ar fi: calculator, televizor, marketing etc. :)

      • Si eu sunt depasit de unde anume vedeti „inflorituri retorice” :) Asta e, fiecare cu profesia lui- si mie de multe ori reclamele mi se par inflorituri retorice…

        Legat de analogie, OK de acord ca am luat analogia in strictul sens. Cred insa ca si Dvs. cadeti in acelasi pacat- de a comenta in sens literal/stiintific un articol care este de fapt doar o opinie (citindu-l mie mi se pare aproape un pamflet chestia aia cu alimentele care omoara).

        Faceti (din nou) in comentariu o mica eroare spunand „fapte adevarate” si v-am si explicat unde gresiti din punct de vedere al riscului si al sistemelor studiate. Reiau intr-un stil mai popular: Curentul nu prea e ucigas „tacut” (ba e chiar „pe fata”) si atunci cand e „tacut” e atat de „tacut” incat nici naiba nu da de el. Deci ori nu e ucigas, ori nu e tacut.

        Nu va suparati (simt un foarte usor ton ostil din raspunsul Dvs), nu caut „cearta” ci doar mici exercitii de logica.

        PS: daca doreati o analogie mai corecta, faceati una cu medicamentele (sau cu unele medicamente, de exemplu cu antibioticele) si terminati toata povestea. :)

    • Eu mai degraba am interpretat ca pericolul de la cablurile electrice din pereti este de la campul magnetic din jurul conductoarelor strabatute de curent. M-am gandit ca eu am un prelungitor chiar in spatele patului, la cap. Dar, odata cu inchiderea veiozei, si curentul electric este intrerupt, deci camp magnetic 0 (sa vad cum il pot repozitiona in rest).
      Pe de alta parte, campul magnetic scade cu patratul distantei. Daca intensitatea I a curentului este maxim … 5A? (habar nu am, probabil depinde de rezistenta consumatorului si de rezistenta firului) … la o distanta de 20cm campul magnetic este … comparabil cu valoarea campului magnetic al pamantului? Chiar habar nu am, dar poate cineva stie (m-am uitat fugar pe google, nimic in romaneste). Bun, nu uitam ca avem curent electric alternatic, deci si camp magnetic variabil.
      Alt pericol il vad la dispozitivele wireless, al meu si ale vecinilor. La telefonul mobil de pe noptiera samd.

      • Corect, campul electro-magnetic poate fi un ucigas tacut.

        Si eu cand am citit prima oara „curentul ucigas tacut” tot la asta m-am gandit, insa am vazut ca referirile sunt la incendii si electrocutari. Am explicat mai sus de ce nu se califica cele 2 situatii pentru aceasta formulare.

        Eu din articol am retinut formularea de „ucigas tacut” care mi se pare o metafora foarte buna pentru distrugerea virtuala, precum si formularea „informatiile false pot omori!”- care este foarte adevarata si pe care o aplic si eu exact in proiectele mele sub forma „informatiile false pot distruge sisteme”…

        Ca o remarca generala, e bine ca lumea incepe sa isi puna problema unui sistem cauza-efect dincolo de cauzalitatea directa si imediata.

      • un dispozitiv wireless sau un telefon mobil ar trebui sa aiba o putere extraordinara pentru a va putea afecta sanatatea. nu merita sa va faceti zile amare stand cu teama ca telefonul va „iradiaza”. nu veti face nici tumori la cap, nici boli de piele si nici nu veti suferi mutatii genetice daca vorbiti la telefon sau stai langa routerul wifi. din nou, sunt doar legende urbane si teorii conspirationiste.

          • Garanteaza niste studii stiintifice, nu Gogol. Dar, in functie de pregatirea fiecaruia, nu e neaparat nevoie sa aiba intaietate studiile stiintifice, caz in care tot ceea ce am afirmat poate fi considerat fals. E posibil ca parerea unui oarecare Neo/Morpheus de pe conspiracytheory.com sau theyareouttogetyou.org sa fie mai bine fundamentata si mai credibila, caz in care ar fi recomandat sa se puna o folie de aluminiu pe cap, sa se arunce toate dispozitivele cu unde radio din casa si sa se investeasca solid in jardiniere pentru balcon, in scopul sporirii productiei de rosii si gogosari bio.

            • Ma bucur ca sunteti online, pentru ca voiam chiar sa va intreb – cat de sigur sunteti cu privire la afirmatia de mai sus (cea referitoare la absenta efectelor REM de la telefoane s.a. asupra sanatatii)? Tonul ei e foarte categoric si ma intreb daca el vine din stiinta, din convingere sau de altundeva… mai ales ca unele din postarile dvs. imi sugereaza ca sunteti medic.

              Intrebarea nu e deloc retorica si nici provocatoare (oricum imi displace cum a ajuns sa se „discute” in virtualul romanesc, cu avalanse de invective, mesaje „ironice”, persiflari etc.).

              Intrebarea porneste de la faptul ca deunazi vorbeam cu fiica mea (medic oncolog), care era ingrijorata de escaladarea dramatica din ultimii ani a numarului de tumori cerebrale (presupus) datorate acestor radiatii; ingrijorare partial egoista, pentru ca si ea face parte dintre tinerii pe care-i uita Dumnezeu vorbind la mobil.
              Fiica-mea e incepatoare, rezidenta, deci nu se poate pune mare baza pe cazuistica pe care o cunoaste ea direct (si oricum, experienta unui singur om nu poate fi baza unei statistici relevante), dar spunea ca aceasta constatare e comuna tuturor oncologilor cu care interactioneaza ea, si-n plus spunea ca a citit multe studii care afirma – mai mult sau mai putin categoric – ca o relatie de cauzalitate exista.
              Intamplator, la cateva ore dupa aceasta discutie am citit pe HN un articol care facea trimitere la urmatorul articol – unul cu adevarat stiintific, se pare – http://oem.bmj.com/content/early/2014/05/09/oemed-2013-101754.abstract?sid=ae874f07-db69-4f3a-b5b0-b22a97b10015.
              Doua lucruri m-au pus pe ganduri.
              Pe de o parte se mentioneaza pe undeva pe-acolo ca exista o corelatie pozitiva intre zona de dezvoltare a tumorilor si partea capului pe care se tine telefonul mobil.
              Pe de alta parte, studiul analizeaza date statistice din 2004-2006; altfel spus, daca mai dureaza vreo 15-20 de ani pana se ajunge la o concluzie nefavorabila clara (asta DACA se va ajunge vreodata), stai si te intrebi cate victime inutile va fi provocat aplicarea – abuziva si inadecvata, in opinia mea – principiului „innocent until proven guilty” acestei tehnologii. Chestiune de altfel mult mai generala.

              Apoi, a doua zi dupa discutia cu fiica mea si dupa lectura articolului d epe HN, am citit comentariul dvs…. si iata si intrebarea.

            • Regret sa va dezamagesc, dar nu sunt medic. Prin urmare, nu am autoritatea profesionala pentru a sustine aceste lucruri. Singura autoritate la care fac apel e cea a studiilor medicale pe care le-am citit si la parerea impartasita de majoritatea comunitatii stiintifice, pentru moment.
              Daca va intereseaza, va pot face un rezumat al rationamentului pe baza caruia mi-am format parerea:
              1. radiatia electromagnetica e o radiatie ne-ionizanta. Spre deosebire de radiatia ionizanta, care distruge secvente din adn, radiatia ne-ionizanta e perfect inofensiva din acest punct de vedere. cancerul e provocat de distrugerea adn-ului celulei (vezi cancerul facut din cauza expunerii la raze x, de exemplu). prin urmare, radiatia ne-ionizanta nu provoaca modificari in celula care ar putea duce la cancer.
              2. studiile facute pe animale au aratat ca expunerea la radiatii mult mai puternice decat cele ale telefoanelor mobile nu cauzeaza cancer
              3. studiile facute pe grupuri de oameni nu au aratat nicio corelatie intre imbolnavirile de cancer si expunerea la radiatia telefonului
              4. exista limite ale absorbtiei de radiatie electromagnetica de catre organism, stabilite de autoritati guvernamentale (datele mele se bazeaza pe US). tot ce e sub, e considerat safe. radiatiile de la telefonul mobil sunt mult sub aceste limite.

              Puncte care merita luate in consideratie:
              1. nu s-a stabilit daca o expunere indelungata aduce riscuri pentru sanatate. asta pentru ca nu exista studii pe perioade atat de indelungate, tehnologia fiind relativ noua. e in desfasurare un studiu pe cateva zeci de ani, in sensul asta.
              2. studiul indicat de dumneavoastra: e o informatie interesanta. sa tinem cont, insa, ca el arata o corelatie intre cele doua fenomene, nu o relatie de cauzalitate. unul dintre principiile de care trebuie sa se tina cont in toate studiile, pentru a evita concluziile gresite este: „corelation is not causation”. nu putem, deci, decat sa constatam corelatia, fara sa avem justificarea de a emite o concluzie de genul cauza-efect.

              In concluzie, pe baza a ceea ce s-a descoperit pana acum, nu exista niciun motiv sa banuim ca telefoanele mobile sau dispozitivele wireless sunt periculoase pentru sanatate. E posibil, totusi, ca studiile pe termen lung sa infirme ipoteza asta. Dupa cum e la fel de posibil sa fie gasita o alta cauza pentru cresterea de cancere la creier (stam peste 8 ore pe zi in fata unui monitor, de exemplu). Cana afirm cu atata convingere ca telefoanele nu sunt nocive, ma bazez pe datele validate pana in prezent. Cand se va descoperi altceva, evident ca voi tine cont de noile informatii.

            • Multumesc foarte mult pentru efort, tonul si calitatea raspunsului.

            • Nu contest rezultatele studiilor stiintifice.
              Cu toate acestea cunosc o persoana care este incomodata de existenta retelelor wi-fi, si am facut teste blind care arata ca este perfect capabila sa identifice cand intra in raza unei astfel de retele.
              Deci daca aceste radiatii pot da simptome de greata si dureri de cap (ce-i drept, unui numar mic de persoane) inseamna ca nu sunt chiar inofensive.

  20. Domnilor vreti numai alimente naturale si fara manipulari genetice? Si cine va opreste? Industria alimentara? Chimia? Guvernul? Basescu? Nu aveti decit sa cumparati alimente din locuri pe care le considerati de incredere (ALTELE DECIT SUPERMAKETURI SAU ALTI COMERCIANTI). Puteti sa va coaceti singuri piinea si sa nu folositi decit faina (eventual cumparata de la vreo moara sateasca), sare, apa si drojdie. Daca nu eveti incredere in drojdia de la magazin puteti sa folositi drojdie salbatica (cautati pe internet „sourdough”). Sa vedem daca o sa va placa, Este foarte buna daca este prospata dar dupa doua zile ….. Aveti taria sa coaceti piine in fiecare zi? De ce nu va puneti muraturi in fiecare toamna (fara aditivi si conservanti)? De ca nu faceti in casa gemuri si dulceturi „naturale” fara gelfix si conservanti? Daca nu aveti raspunsuri nu va mai plingeti de alimentele oferite de comert.
    In plus sa stiti ca mercurul, plumbul, arsenicul, cucuta, cocaina si multe altele de acelasi fel sint naturale! Nu sint naturale aspirina, tetraciclina, paracetamolul si nici multimea de substante (poluante) folosite pentru a produce calculatorul la care va scrieti comentariile „eco”.
    Inca ceva, in secolul XIX sau mai bine XVIII cam toate alimentele erau foarte naturale dar speranta de viata era sub 40 de ani! Cred ca asta spune totul.
    Nu mureau de cancer pentru ca nu stiau ce este ala si nu faceau Alzheimer pentru ca nu apucau.
    Pentru cei care nu vor sa imbatrineasca este o solutie simpla si la indemina oricui – muriti de tineri.

    • „Puteti sa va coaceti singuri piinea si sa nu folositi decit faina (eventual cumparata de la vreo moara sateasca), sare, apa si drojdie. Daca nu eveti incredere in drojdia de la magazin puteti sa folositi drojdie salbatica (cautati pe internet “sourdough”). Sa vedem daca o sa va placa, Este foarte buna daca este prospata dar dupa doua zile ….. Aveti taria sa coaceti piine in fiecare zi? De ce nu va puneti muraturi in fiecare toamna (fara aditivi si conservanti)? De ca nu faceti in casa gemuri si dulceturi “naturale” fara gelfix si conservanti?”

      Pai… cum scriam mai sus, exact asta si fac (minus coptul in fiecare zi, ca nu-i nevoie). E simplu si costa cam tot pe-acolo sau mai putin (in ceea ce priveste muraturile, dulceata si toate cele din tomate si legume). E drept ca ia niste timp si niste munca, dar e amuzant, iar lucrul facut cu mana ta iti da o amunita satisfactie… reformulez, mie imi da o anumita satisfactie.
      Oricum, timp petrecut cu mult mai mult folos decat privind A3 sau B1.

      Altfel, nu mai fiti atat de inversunat…

    • Pe vremea nu foarte îndepărtată în care Caragiale era în viaţă, activ şi popular, adică în 1899, o mare parte din populaţia ţărilor mari industriale era purtătoare de tuberculoză latentă, sifilis, boli osoase, boli cronice ale sistemului digestiv, parazitoze intestinale, intoxicaţie cu fosfor cronică, intoxicaţii cronice cu plumb de la ţevile de apă, mercur din medicamente şi vopselele folosite în casă, sau toate la un loc.

      Exemplul nr. 1: când a început campania de recrutare pentru războiul anglo-bur în 1899, medicii militari britanici au constatat că majoritatea recruţilor, 50-60%, erau inapţi combatanţi, chiar şi după standardele foarte joase ale vremii.

      Exemplul nr. 2: în 1899, Charles W. Stiles a reclamat faptul că un procent foarte mare din populaţia activă (în unele regiuni, cvasi-totalitatea populaţiei) a Sudului SUA avea anemie pernicioasă datorită infecţiei cronice cu Ancylostoma duodenale şi Necator americanus (din apa contaminată). Suficient pentru ca Fundaţia Rockefeller între 1909 şi 1939, şi Armata în anii războiului să intervină pentru a construi pe scară largă canalizări şi toalete moderne pentru a împiedica răspândirea parazitului.

        • Faptul ca exista copii bolnavi de cancer nu e un argument pentru nimic, atata timp cat nu se stabileste exact care a fost cauza cancerului. Si faptul ca sunt copii si nu adulti iarasi e un fals argument care nu aduce nicio informatie. Cel mult, apeleaza la coarda sensibila si incearca sa castige cu mijloace emotionale o demonstratie care ar trebui facuta rational. Vezi toate filmuletele conspirationisto-apocaliptice de pe net: muzica misterioasa, propozitii interogative pe fundal, imagini cu copii bolnavi, imagini cu lideri ai lumii surprinsi in mijlocul unei grimase care nu ii avantajeaza, o poza cu un cimitir, o poza cu o explozie nucleara, piramidele, o poza cu o seringa, o cutie de medicamente, emblema masonica, bancnota de un dolar… sfarsit cu o platitudine infioratoare de genul „esti SIGUR ca stii adevarul?”. pam-pam.

          • Stralucit comentariu, Gogol. Ce bine ati descris setea de conspiratie. . .

            Sa nu uitam nici, la noi, pe calugarii paraziti dotati cu I-phones din cersetorit si frauda, deplingind spiritual chipurile dracesti si monetizind, cu o aptitudine capitalista adesea subestimata, valoarea de market a Apocalipsei.

    • „Inca ceva, in secolul XIX sau mai bine XVIII cam toate alimentele erau foarte naturale dar speranta de viata era sub 40 de ani! Cred ca asta spune totul.”

      Nu, „asta” nu spune nimic, intrucat speranta de viata nu depinde doar de alimentatie! Intre altele , speranta de viata era mica tocmai pentru ca nu existau „chestiile” alea artificiale (aspirina, tetraciclina, paracetamolul) pe care se pare ca le refuzati.

      Da, exista o anumita corelatie: efectele aditivilor si conservantilor se cumuleaza in timp, deci nu au cum sa fie decelate la o persoana care decedeaza la 40 de ani. Deci ca sa intelegeti, raspundeti(-va) la intrebarea: care ar fi speranta medie de viata in conditiile de trai actuale (incluzand progresele medicinei) daca am manca la fel de natural ca si cei din secolul XIX?

      P.S. Poate imi spuneti dumneavoastra din ce rasa de animal se obtine „muschiul tiganesc” din care curge apa cand il storci?

      • Eu nu refuz nici alimentele din ziua de azi nici medicamentele. In ce priveste varianta alimente din secolul XVIII si conditiile de trai actuale (nu vad cum fara medicina de azi) este imposibila pentru ca productia de alimente ca in secolul XVIII ar hrani o populatie ca in secolul XVIII adica mai putin de 1 miliard. Daca credeti ca puteti elimina 6 oameni 7 jos palaria. Ar fi ideal un Pamint cu 1 miliard de locuitori dar nu cred ca se poate ……..

    • Domnule un_batrin, painea cu maia se poate manca linistit si dupa doua zile. Nu trebuie sa coci in fiecare zi, este suficient maxim de doua ori pe saptamana, daca nu vrei sa le congelezi. Si este foarte gustoasa, vad ca aveti dubii. Va fac cadou una coapta acum 3 zile, ca sa va convingeti:-). In plus, ai posibilitatea sa faci paine fara gluten, ceea ce in comert nu prea exista. Si tot in plus, ai posibilitatea sa mananci paine facuta din ingrediente ecologice, ceea ce, chiar daca n-o fi mai sanatos, este o exprimare legitima a dreptului la alegere.
      Exemplul cu muraturile este foarte prost, va rog sa-mi scuzati sinceritatea, Daca mancati muraturi macar o data pe saptamana, va garantez ca timpul petrecut pentru a face muraturi, o singura data pe an, este mai scurt decat timpul petrecut la raft de-a lungul anului ca sa faceti alegerea. Iar muraturile asortate in saramura sunt mult mai sanatoase in principiu, nu doar pentru ca sunt facute in casa.
      Dulceata dureaza de asemenea foarte putin. Intr-o zi de sambata puteti face dulceata pentru tot anul. Dar, mai simplu, puteti cumpara de la hulitul supermarket dulceata bio fara zahar. De la Topoloveni, nu ma feresc sa dau numele pentru ca este o companie care merita sa fie promovata.
      Dar, ca sa nu para ca bat campii complet, vreau sa revin la subiect. Unui articol „generalist” i se raspunde cu un articol fals stiintific. Asta este marea problema, dupa parerea mea. Discutia despre speranta de viata este inoportuna. Orice statistica este folosita pentru manipulare, din pacate. Sunt foarte multi factori care compun o cifra. Mortalitatea infantila, accesul la informatie, accesul la medicamente, accesul la infrastructura, cultura, asezarea geografica etc. Ganditi-va ca multi oameni au trait 80 de ani inca de pe vremea Greciei Antice. Speranta de viata este doar o medie. Medie in care intra inclusiv „apetitul” ungurilor pentru suicid. Si multe altele. Ma simt mai impacat cu articolul tabloid scris de Paul-Badescu, repet-mai putin titlul, care este nefericit, decat cu pesudostiinta care abunda din articolul de fata. Este mult mai discutabil ce scrie domnul Patrascu decat ce scrie celalalt domn.

  21. I. Nu-mi vine sa cred cat de multi sunteti cei care va luati de comparatia cu electricitatea. Nu despre asta este vorba, ci despre a arata ca se poate vorbi despre orice subiect, folosind argumente valide, dar impachetandu-le intr-un mod care sa duca la concluzii false. Atat. Ca este sau nu fericit aleasa comparatia, e alta discutie, dar vad ca multi pierd din vedere esentialul.

    II. @IonMihaiescu si altii: articolul nu face referire la date din Romania, din simplul motiv ca acestea nu exista. Face referire la date din SUA si, daca vreti, puteti limita discutia la cei care traiesc in SUA. Sau le puteti extrapola, acceptand faptul ca se poate gresi prin asta.

    III. @multi, multi: acesta nu se doreste a fi un text care sa prezinte adevaruri imuabile, ci doar isi doreste sa arate cat de gresita a fost interventia domnului Badescu, atat dpdv stiintific cat si dpdv al unor erori care tradau slaba pregatire in domeniu a acestuia.

    Care a fost rezultatul? Mii de like-uri primite pe facebook si o gramada de share-uri ale unor naivi oameni de bine (am si eu in lista destui care au dat share). Asta pentru un articol gresit (aproape) cap-coada dpdv al informatiei.

    Acum scrie dl Patrascu un raspuns si, ce sa vezi… naivii de mai devreme pur si simplu comenteaza pe langa, iar altii – baieti mai cititi si cu pretentii – se gasesc sa il critice ca si cum am fi intr-o revista ISI. Care este rezultatul previzibil? Naivii raman in continuare prost informati, dar cu ferma convingere ca sunt bine informati, mai ales ca vad o gramada de critici la adresa articolului de mai sus, si nu prea inteleg oricum cum e treaba cu demonstratia stiintifica, pt ca nu s-a facut si nu se face nici acum la scoala asa ceva. Iar chitibusarii autodidacti isi rad in barba ca au mai dat un comentariu bun si au mai aratat inca o data cat sunt de destepti. De pierdut pierdem cu totii.

    IV. Da, articolul nu este perfect. Da, este insuficient sa te uiti doar la decese si sa nu te gandesti sa consulti si statisticile privind evolutia nr de imbolnaviri. Cu toate acestea vreau sa atrag atentia a trei lucruri foarte simple, dar foarte importante:

    – 1. dl Patrascu nu vorbeste despre inexistenta problemelor cauzate de felul in care ne hranim, ci atrage atentia ca acestea nu sunt sub nici o forma atat de grave cum lasa dl Badescu sa se inteleaga. Ceea ce nu inseamna ca nu exista probleme, potential grave, in felul in care ne hranim.

    – 2. Felul in care ne hranim astazi e o consecinta a cresterii populatiei si a faptului ca avem un sistem economic bazat pe existenta profitului. Suntem de 4 ori mai multi oameni pe pamant decat eram acum 100 de ani si fiecare dintre noi vrea sa manance. Ideal de mai multe ori pe zi si pe saturate. Dar oricine produce mancare, trebuie sa produca si profit, a.i. se cauta permanent „scurtaturi” si modalitati de a produce mai ieftin, deci cu mai mult profit. E perfect uman. Tocmai acesta este rolul reglemantarilor, sa se asigura ca acele scurtaturi nu devin (prea) nocive.

    – 3. Este ABSOLUT IMPOSIBIL in ziua de azi sa scrii un articol adevarat dpdv stiintific in care sa afirmi ca oamenii din ziua de azi sunt omarati – sau, la fel de valabil, nu sunt omorati – de DIFERENTA dintre obiceiurile culinare de azi si de acum o suta de ani. Asta din mai multe motive: nu avem statistici despre cum se manca cu adevarat acum o suta de ani (cat plumb, cat mercur, cat orice era in mancare); se vede ca traim (cu mult) mai mult decat acum o suta de ani (pe medie, nu conteaza exemplele izolate), dar nu putem stii daca asta este datorita mancarii pe care o consumam sau este in pofida mancarii pe care o consumam. Pentru ca, cel mai important, stiinta nu are in ziua de azi instrumentele sa vada ce se intampla cu adevarat in interiorul celulei cu o substanta oarecare, a.i. toate concluziile pe care le cititi vin mai degraba din studii statistice, in care fiecare este pus sa-si dea cu parerea cam cata carne de porc si cate rosii mananca in fiecare saptamana. O sa ajunga stiinta si acolo, dar mai dureaza oricat intre 20 si 50 de ani.

    V. As vrea sa vad ca vor da share multe persoane acestui articol, pentru ca, in pofida neajunsurilor, este unul infinit mai informativ si mai corect decat cel al domnului Badescu. Dar, cumva ma indoiesc ca se va intampla asta. Pentru ca naivii nu inteleg, iar chitibusarii se pierd in (ceea ce sunt la nivel macro) amanunte.

  22. dl Paul-Badescu,
    este un fictionar de succes.
    Dar a avut nenorocul sa nu-l citeasca colegii lui, criticii literari, ca sa-l judece, ci a dat peste un om sobru, neimpresionat de floricele stilistice.
    Si, fara mila, a ucis corola de supra exagerari alimentare :P

  23. Radio Erevan

    Raspunsul dumneavoastra este demn de Radio Erevan.
    Intrebare:
    Este adevarat ca in Romania produsele alimentare reprezinta un pericol pentru populatie din cauza ca nimeni nu verifica calitatea produselor alimentare de pe piata ?
    Raspuns:
    Nu, nu este adevarat, uitati ce legi s-au implementat in U.E. si ce grafice frumoase despre starea sanatatii din S.U.A. am gasit pe net.

    • „2. Culpa este atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatului faptei sale dar nu-l accepta, considerand fara temei ca nu se va produce, ori nu prevede rezultatului faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada.
      […]
      Culpa cu prevedere (usurinta, temeritate) este reprezentata de savarsirea faptei penale si consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta, socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce (art. 19 pct. 2 lit. a C. p.).”

      Prin urmare, vanzarea de marfa expirata poate fi calificata drept vatamare corporala din culpa si ar trebui pedepsita ca atare!

      • Produsul alimentar nu se depreciază instantaneu, în ziua imediat următoare expirării termenului de garanție. În mod obișnuit, pe o durată de încă 30-50% din perioada de valabilitate, produsul e perfect sănătos și potrivit pentru consum, dacă a fost păstrat în condiții corespunzătoare. Adică ceva cu termen de garanție 5 zile mai e bun încă două zile, iar ceva cu termen de garanție 6 luni mai e bun încă 2-3 luni după-aceea. Și invers, păstrat necorespunzător, produsul păstrat necorespunzător se alterează chiar dacă e în termenul de garanție.

        Isteria asta cu termenul de garanție e la fel de stupidă ca și aplicarea limitei de viteză începând din dreptul indicatorului de localitate. Pentru comparație, în Anglia indicatorul de localitate nu are absolut nicio relevanță, limita de viteză în localități se aplică dacă există clădiri construite și/sau stâlpi pentru iluminatul public.

        Iar cine vrea să înțeleagă legătura dintre isteria românilor privind termenul de garanție și bătăile încasate în copilărie, ar putea studia un pic de psihologie :P

        • N-am pomenit nimic despre termene de valabilitate, m-am referit la carne alterata din care se scot partile urat mirositoare iar restul se reambaleaza, la branza partial mancata de sobolani si re-portionata ca sa se elimine partile muscate etc.

  24. Maaai disperatiiiiiiiilooorrr!
    Puneti, fratilor, mana si mancati cate putin din orice, beti cate putin din orice, practicati orice sport puteti atunci cand aveti ocazia, faceti vaccinurile copiilor, tratati-va la doctor, consultati-va mai des, spalati-va pe din dinti, dormiti cat trebuie, nu disperati cand mananca copilul de pe jos, folositi si sfaturi babesti si tratamente homeopate cand problemele nu sunt grave, nu luati antibiotice cu pumnul pentru orice durere de masea (tzuica e foarte nimerita in majoritatea cazurilor), PREVENITI in loc sa tratati, panaaaa meeeeaaa, ati auzit de cuvantul moderatie?? Mai imbatati-va din cand in cand, ca sa va racoriti seriozitatea asta cu care tratati savant orice rahat de subiect, mai cititi printre randuri, fiti precauti si mai urcati scarile pe jos cand se scutura cantarul de voi…

    • De acord, cu o singura exceptie: nu luati leacuri babesti sau homeopate. Nu numai ca nu va folosesc la nimic, dar ar putea sa va faca mai mult rau. Pentru ca: 1) in timpul asta nu luati medicamente care ar putea cu adevarat sa va ajute; 2) ar putea sa aiba efecte secundare nedorite sau chiar sa va agraveze boala.

  25. Asta cum comentati?
    „The investigators found that in 1987 the total medical cost of cancer (in 2007 dollars) was $24.7 billion.
    […] Between 1987 and the 2001-2005 period, the total medical cost of cancer increased to $48.1 billion due to new cases diagnosed among the aging population as well as an increase in the prevalence of cancer”

    http://www.sciencedaily.com/releases/2010/05/100510075035.htm

    „Follow the money”, dle Patrascu

    In alta ordine de idei, nu stiu ce doriti sa sugerati cu cele doua grafice, sunt altele care nu arata atat de bine… Daca va uitati la graficul de aici (Change over time), se vede clar ca rata de supravietuire a crescut in timp, in timp ce numarul de cazuri a crescut, astfel ca numarul mortilor este relativ constant. Ce va sugereaza asta? Mie mi se pare evident ca este o industrie profitabila a big pharma; ceea ce nu inseamna automat ca suntem otraviti… si totusi, tine de cat de atenti suntem la detalii si capacitatea noastra de a lega anumite informatii.

    http://seer.cancer.gov/statfacts/html/all.html

    Sunt de acord cu dn-voastra in privinta unui lucru totusi, nu suntem otraviti pentru a fi „eliminati”, pentru ca morti nu mai suntem „rentabili”.

    De final niste citate, care ar putea da de gandit…

    „Well over one million new cancer patients are added each year to the 3.7 million alive today”

    „Poor, underserved individuals who have limited access to health care and medical services
    often have lower quality of life after cancer, as well as shorter survival rates. The American
    Cancer Society estimates that survival rates of poor individuals are 10% to 15% lower than
    those of more affluent cancer patients.”

  26. Se tot comenteaza de speranta de viata (care era mai mica in secolele trecute). Multi, am impresia, nu stiu cum se calculeaza: ea se refera la speranta de viata la nastere. Se stie ca multi copii mureau la nastere sau la varste mici, si datorita avansurilor din medicina/sist. sanitar, multe boli odinioara netratabile, acum sunt tratate usor cu un piramidon/aspirina s.a. :). Deci se facea media cu 0 cu 71 si rezulta speranta de viata de 35 ani :)
    Un articol interesant e aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Life_expectancy
    Un citat:
    „Life expectancy increases with age as the individual survives the higher mortality rates associated with childhood. For instance, the table above listed the life expectancy at birth in Medieval Britain at 30. Having survived until the age of 21, a male member of the English aristocracy in this period could expect to live:[19]

    1200–1300: to age 64
    1300–1400: to age 45 (due to the impact of the bubonic plague)
    1400–1500: to age 69
    1500–1550: to age 71

    71 de ani??? Pai in Romania cat e acum la barbati? 70?

    Cum asa, cu toate avansurile in medicina, salvari, politie, pompieri, scoala s.a., plus lipsa de razboaie, epidemii, noi reusim sa traim mai putin?

    • Poate nu ati observat:
      „Having survived until the age of 21, a male member of the English aristocracy in this period could expect to live” …. Deci un membru al aritocratiei engleze. Nu are nimeni o statistica pentru taranul sau tirgovetul Englez? Chiar credeti ca este acelasi lucru. Si Ramses cel mare a trait circa 90 de ani. Credeti ca asta este relevant pentru speranta de viata in Egiptul dinastiei XIX?

      • Ma refeream in primul rand la inutilitatea „indicatorului” speranta de viata, care ia in considerare si copiii morti la nastere (in secolele trecute erau f. multi). Si asta pentru c-a tot fost folosit pe aici, sa justifice alimentatia/sanatatea actuala care in teorie s-a imbunatatit (?). Intr-adevar (0+71 ani)/2 < (70+70 ani)/2.
        Dar pot fi si alte explicatii, de aceea nici n-am incercat sa ma aventurez, doar sa pun niste semne de intrebare.
        Chiar la partea cu paralela intre aristocratia engleza din 1500 si romanii din ziua de azi, sunt multe semne de intrebare. Noi avem acces la medicina, spre deosebire de ei care cu toti banii din lume, nu aveau, sau doar la ceva jalnic (bine aici in RO nu se stie cine castiga… :) ) Dar nici aici n-am incercat sa blamez ceva, pot fi multe explicatii…

  27. „Ne omoara cu buna stiinta”, „Genocid”, etc.
    e plin internetul de pseudostudii care ne spun cum o sa murim daca mancam nu stiu ce aliment care contine nu stiu ce mizerie si cum o sa murim daca bem coca-cola si cum o sa murim daca mai facem nu stiu ce alta minune. Nici nu stii de ce sa te feresti mai intai, si tot asa, ferindu-te, o sa te calce masina pe strada.

    Mi se pare mie, sau populatia lumii a crescut de vreo 7 ori in ultimul secol de cand cu abundenta alimentara? Peste tot aud cum creste populatia planetei si nicidecum ca scade.

    Aaa, daca vreti sa scada populatia, pai atunci ar trebui sa ne intoarcem la sistemele de productie de acum 200 de ani si se injumatateste in 2 ani.

    Sigur, e bine totusi, pe cat putem fiecare, sa fim cat mai selectivi cu ceea ce mancam si sa aplicam niste regului de bun simt:
    – nu e nevoie sa mananci mai mult decat energia de care are nevoie organismul pentru a functiona
    – nu e nevoie sa mananci nu stiu ce lucruri doar de pofta (prajituri, saratele, alune, inghetata si alte nimicuri pe care le gasesti pe toate drumurile in ziua de azi), desi e bine sa-ti mai satisfaci si niste pofte cand si cand
    – in general, incearca sa observi ce alimente iti fac bine si care nu (acelasi aliment cred ca are efect diferit de la o persoana la alta)
    – si multe alte reguli de bun simt pe care le stiti fiecare dintre dumneavoastra.

    Oricum, felicitari d-lui Patrascu pentru articol. In sfarsit cineva care vine cu argumente de bun simt si bine documentate pentru a contracara isteria existenta intr-o mare parte din populatie cu privire la alimentatie (si nu numai).

  28. „Maaai disperatiiiiiiiilooorrr!
    Puneti, fratilor, mana si mancati cate putin din orice, beti cate putin din orice, ”

    si cu femeile la fel.

    71 de ani??? Pai in Romania cat e acum la barbati? 70?

    „Cum asa, cu toate avansurile in medicina, salvari, politie, pompieri, scoala s.a., plus lipsa de razboaie, epidemii, noi reusim sa traim mai putin?”

    Numai daca ne straduim .

    „Populatia a crescut de 7 ori, de la 1 miliard la 7 miliarde , planeta nu poate hrani natural atatia oameni”

    Exista solutii: razboaie , castrare si eutanasie lenta prin alimentatie si medicatie, incurajarea sexului fara reproductie , descurajarea sau penalizarea reproductiei , inducerea tendintelor suicidare etc . Principala este castrarea si imbolnavirea prin alimentatie. Cauta BVO si xenohormoni .
    Evident ca trebuie sa scapi de cateva miliarde de supranumerari, evident ca nu ai cu ce-i hrani. Cine-i cerne ? Cine poate , ca doar n-o fi prost sa moara el ca sa traiesti tu. Cine poate ? Cine are putere militara , putere mediatica si bani.
    Din 7 insi trebuie sa ramana 2, maximum 3. Cei cara raman trebuie determinati sa consimta la controlul demografic. Pentru cine nu consimte exista metodele de mai sus.
    Te ucide industria alimentara ? Normal ca da , dar te si hraneste. Elimina tu industria alimentara si organismele modificate genetic , si la anul ne rarim intre noi cu furci si topoare , pentru papica , si tot la rezultatul ala ajungem: din 7 ramanem 2-3. Ce metoda preferi ? Poti muri maine de sabie si de bombe si de alte unelte ale razboiului clasic , sau poti muri peste cativa ani de e-uri si de alte beneficii colaterale despre care poate ca nici macar nu stii de unde ti se trage. Cata lume e constienta de efectul aditivilor din polietilena folosita la ambalaje sau de uleiurile vegetale brominate ? Vorba cuiva, DDT-ul si „banalul” Piramidon au fost infulecate zeci de ani , cu tot cu asigurarile specialistilor . Trebuie sa fii tampit sau platit ca sa negi evidentza cancerelor induse cu bunba stiintza de doar aceste doua produse „indispensabile civilizatiei”.

    • DDT si piramidon au fost folosite cu buna stiinta sa induca cancere a sarit peste cal. Daca era asa de ce le-au interzis cind au constatat ca AR PUTEA induce probleme medicale?
      In plus politicienii (si aici includ si pe cei din biserici de orice fel) nu au interes sa reduca populatia pentru ca traiesc cu atit mai bine cu cit au un numar mai mare de „supusi” – enoriasi. Daca ar vrea sa reduca populatia nu ar avea decit sa foloseasca o arma biologica care ar putea lichida cu usurinta pina la 90% din populatia lumii. Ar parea perfect nu-i asa? Problema este ca apoi cei 10% „alesi” ramasi ar trebui sa puna mina sa muncesca! Deci cei 10% nu au nici un interes sa scape de ceilalti 90%. Nu ar mai avea pe cine sa paraziteze.

  29. Vad ca unii au impresia ca speranta de viata este legata doar de numarul de decese timpurii si deci irelevanta pentru cit traiau oamenii in urma cu 100-200 de ani ca sa nu spunem mai mult. Deci idea ar fi ca fata de numarul de persoane cu virsta de 21 de ani ar fi cam acela procent de persoane cu virsta de 70 ani. Adica din 100 de persoane de 21 de ani cam acelasi procent ar ajunge la 70 ani si astazi in tarile dezvoltate sau nedezvoltate ca si in urma cu 200 de ani indiferent de tara si statut social.
    In acest caz de ce difera virsta mediana (median age) in tarile lumii astazi intre 15 ani in Uganda si peste 40 de ani in tari din UE? Virsta mediana este virsta care imparte populatia in doua grupuri egale unul sub aceasta si celalalt peste aceasta. (http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_median_age)
    Presupun ca cei din Uganda nu prea maninca mincare procesata, nici la McDonalds si in general maninca cam ce mincau si acum 100 de ani si traiesc cam in aceleasi conditii – oricum nu mai rele. Raspunsul este ca nu sint prea multi locuitori ai Ugandei cu virsta peste 40-50 de ani altfel ar trebui sa credem ca pentru fiecare persoana de 70 de ani exista cite 4,66 nou-nascuti.
    @Alin Dumitrescu.
    Nu am nici un dubiu ca piinea facuta in casa este gustoasa cind este proaspata (mai fac si eu din cind in cind) dar sa fim cinstiti dupa doua zile membrii mai tineri ai familiei prefera sa cumpere una proaspata din comert. Si in general prefera sa cumpere piine cita consuma intr-o zi ca sa fie proaspata.
    Presupun ca nu sinteti foarte tinar. Nu cred ca sint multi cei care, chiar de virsta a doua – treia, fac piine in casa in mod regulat, pun muraturi si fac gemuri in casa si de sarbatori coc cozonaci. Cel putin asta constat printre cunostintele mele. Vad foarte putine persoane care sa cumpere toamna varza, castraveti s.a. pentru muraturi sau fructe pentru gemuri si dulceturi. As spune ca in ultimii ani aproape de loc comparativ cu ce era acum 20 de ani ca sa nu mai vorbesc de periada lui Cesca.
    Daca chiar credeti ca gemul „bio” fara adaos de zahar este chiar fara alti aditivi sinteti un om fericit.
    Oricum incercati o statistica printre cunostintele cu virsta intre 25 si 40 de ani sa vedeti citi ar fi dipusi sa faca ce propuneti dumneavostra pe termen lung, nu asa ca o incercare distractiva.
    In concluzie ce scrie domnul Badescu este o manipulare in spiritul clasic al teoriilor conspiratiei care nu are nici o baza nici statistica nici stiintifica.
    Nici nu poate avea o baza stiintifica pentru ca in stiinta este imperativa repetarea unui experiment ori de cite ori este necesar petru a fi confirmat sau infirmat. Ori asta nu se poate pentru ca nu avem subiecti identici si nici conditii identice. Desi se considera ca fumatul produce cancer nu este dovedit pe baza exprimentelor stiintifice ci pe baze statistice. Nu poate nimeni sa demonstreze stiinfic ca daca fumatorul X a murit de cancer pulmonar este din cauza fumatului pentru simplul motiv ca nu poate verifica ca X nu ar fi murit de acelasi cancer pulmonar daca nu fuma. Asa cu alimentele si cu medicamentele care fac mai mult rau decit bine si cu vaccinurile etc.
    In concluzie fiecare este liber sa manince si sa bea ce vrea, iar daca nu ii merge bine sa nu se plinga ca nu se stie ce forta obscura i-a produs starea de rau. Sa-si vada fiecare de viata cum crede de cuviinta si sa-si asume consecintele fara sa se astepte sa vegheze asupra lui alte autoritati pamintene sau supranaturale. Ce ar trebui sa cerem de la autoritati este sa oblige comerciantii sa ne informeze corect asupra a ceea ce cumparam astfel incit sa putem alege fiind informati.

    • Despre Uganda si „median age”, eu nu vad nici o legatura cu epocile anterioare din Europa. In Africa in general HIV e f. raspandit, si de asta e f. mica speranta de viata (vreo 53 ani in Uganda).
      In plus fac copii f. multi, care explica mediana de 15 ani:
      „Uganda’s population has grown from 4.8 million people in 1950 to 33.5 million in 2010.[101] The current estimated population of Uganda is 35 million.”
      „Uganda has the second highest total fertility rate in the world, at 6.65 children born/woman (2012 estimates).[2]”
      Si nu, nu mor copiii astia la nastere – Uganda are rata de mortalitate infantila de ~ 6%, pe cand in Anglia in 1600 era de ~ 66% (copii sub 4 ani).

      La noi in Europa sau NA, Japonia, din contra, nu prea se mai fac copii…

      In plus, legat de alte tari cu mediana mica :) :
      „According to predictions made by the United Nations (UN) in 2002,[34] the life expectancy at birth for 2010–2015 (if HIV/AIDS did not exist) would have been:

      70.7 years instead of 31.6 in Botswana
      69.9 years instead of 41.5 in South Africa
      70.5 years instead of 31.8 in Zimbabwe

      Deci cam ca la noi :) desi conditiile lor de viata sunt mult mai grele.

    • Chiar n-am inteles initial ce-ai vrut sa spui aici: „altfel ar trebui sa credem ca pentru fiecare persoana de 70 de ani exista cite 4,66 nou-nascuti.”.
      Nu reusisem sa inteleg de unde ai scos cifra aia de 4,66, dar m-am prins :)
      Tu ai impartit o varsta maxima ipotetica (70 ani) la varsta mediana (15 ani) si ti-a iesit numarul teoretic de nou nascuti (4,66) :)
      Tare, bun silogism :)

      Practic varsta mediana de 15 ani inseamna doar ca numarul celor sub 15 ani e acealasi cu a celor peste 15 ani. Care e interesant in cazul tarilor africane (explicabil prin natalitatea f. mare, si ca au SIDA).
      Vezi ca 3,325 e la un pas de 4,66 :)

  30. Dle A Patrascu,

    Expresia ” tampit sa fii si sa nu intelegi” ca asistam la un genocid cu acte in regula o cunoasteti. Eu nu stiu cine esti dta, nu stiu nici cine este dl Badescu, dar cu certitudine stiu ca suntem fortati sa :
    1. mancam numai nenorociri in numele Mariei Sale Profitul;
    2. inhalam noxe de tot felul tot pentru satisfacerea bogatanilor ahtiati dupa profit;
    3. asistam la degradarea familiei, punand barba acolo unde ar trebui un obraz subtire;
    4. asistam la distrugerea credintei, a idealurilor, ascopului in viata pentru tineri si copii;
    5. se nascocesc conflicte, se asmut oamenii si tarile una impotriva celeilalte, pentru a justifica represiunea, controlul cetatenilor si a vietii lor;
    6. rasar ca ciupercile asa zisele ONG-uri, o adevarata plaga, destinate controlului mintilor si sufletelor oamenilor si mari mancatoare de bani;
    7. se distruge OMUL cu buna stiinta.
    Toate aceste aspecte si nu numai sunt elemente declansatoare ale cancerului. Bunicile mele au fost analfabete, au trecut razboi si foamete, au facut multi copii, dar au murit la 92 respectiv 96 ani si multi altii, dizidenti la canal, sau in puscariile comuniste, mai traiesc si acum.Dle Patrascu, cum va explicati? Si mai lasati-ne cu SUA aia, ca sunteti roman…sau ma insel?

    • Daca va simtiti inconjurata de o conspiratie criminala, ganditi-va ca:
      1. nu va obliga nimeni sa mancati „nenorociri”.
      2. Noxele le inhalam pentru ca traim in oras si ne ducem cu masina la munca in loc sa luam bicicleta, nu pentru ca ne obliga niste „bogatasi ahtiati de profit” (chiar, de unde pornirea asta proletara impotriva intreprinzatorilor in cautare de profit? dumneavoastra munciti de amorul artei, nu pentru bani?). o solutie simpla ar fi bicicleta si traiul la tara. simplu si sanatos.
      3. ultima data cand am verificat, nu mi se degradase familia in urma eurovisionului. era intreaga si bine conservata.
      4. credinta o duce bine-merci, din cate stiu eu. si e sarcina noastra sa o tinem in viata si sa o transmitem copiilor. cu idealurile si scopurile in viata distruse nu stiu ce sa zic. tot noi suntem responsabili sa ii invatam pe copii despre ele
      5. razboaie au existat de cand lumea. iar occidentul si lumea civilizata, in general, e foarte sensibila la „controale”, vezi toate scandalurile legate de interceptari, stocarea datelor etc. dupa sclavagism si feudalism, cred ca traim in cea mai libera perioada din istoria umanitatii.
      6. ong-urile nu va iau banii din buzunar. ele traiesc din donatii. nu vad cum ne controleaza ele mintile si sufletele. chiar nu vad.
      7. OMUL? chiar el? cum? de catre cine? in ce fel? cand? unde? toti, sau doar unii suntem predispusi? e un risc bine definit, sau o amenintare difuza asupra intregii omeniri? daca asa e, sper sa o distruga pe vecina de deasupra prima data.

      Acum, despre cancer: nu inteleg in ruptul capului cum concluzionam ca ong-urile, razboaiele si amenintarile misterioase la adresa OMULUI sunt cancerigene. Contin cumva azbest?

      • „… ong-urile, razboaiele si amenintarile misterioase la adresa OMULUI sunt cancerigene … ”

        Sa nu uitam de femeia cu barba (sau barbatul cu sini, nu mai stiu). Pune deochiul pe OM. O data se uita OMUL si iac’asa il apuca cancerul…. (-:

        Catre Contributors: de ce nu il angajati pe „Gogol” sa scrie articole…. in ultima vreme s-au inmultit pina si aici rusofilii, putinistii, ortodoxistii (dar ma repet, relatia dintre B.O.R. si K.G.B./F.S.B. a devenit mai clara decit oricind), voodoo-istii, vrajitorii, deochiatii victimizati, filozofii teologo-incoerenti, luptatorii in contra „chip”-urilor demonice s.a.m.d.

        Pastrati macar aici standardul european, rational al discursului, va rugam. De vizuine mediatice obscurantist-apocaliptice nu ducem lipsa, din pacate.

        • Incercati inlinidreapta.net, un loc de a carui puritate proprietarul se ingrijeste foarte atent si unde n-o sa gasiti nici urma din toate categoriile pe care le-ati mentionat.
          Merge si capitalismpepaine.wordpress.com, alt loc neatins de putregaiul ideologic si moral al stangismului care deja inteleg ca afecteaza iremediabil Contributors.

  31. După ce am citit ambele articole și comentariile cititorilor, concluzia e că intenția de imbecilizare e relativă: nu știu dacă-i aparține d-lui Bădescu sau d-lui Toma.

    Ceea ce înclin să cred e că Dumnezeu sau Natura prin legile Lui/ei a distribuit normal cantitățile de nitriți, nitrați, bacterii, etc. astfel încât să asigure desfășurarea vieții. Când Omul, (căzut în păcat cum spune Biblia, sau deviat de la normalitate, cum spune Psihologia) prin Știință -cum spune d-l Toma – sau prin Intenție – cum spune d-l Bădescu – se substituie lui Dumnezeu sau intervine în legile naturii, viața degenerează. „Că știința dă puteri nebănuite e neîndoielnic, dar întrebarea rămâne veșnic: în mâna cui și în ce scop? ” ( citat din memorie dintr-o lucrare a lui C Fedeleș -1925)

    • Well, deși vă apreciez opiniile în privința educației, de data asta inversați complet lucrurile: viața arată așa cum arată azi, tocmai datorită cantităților de nitriți și nitrați, nu viceversa. Cât privește bacteriile, ele însăși sunt viață și luptă pentru a rămâne în viață. așa cum se pricep ele, prin înmulțire disperată. În timp ce noi luptăm împotriva lor cu nitriți, însă asta pentru propria noastră viață.

      Viața degenerează doar în măsura în care oamenii și-o prelungesc dincolo de vârsta fertilității biologice. Dar n-o să ne sinucidem toți la 50 de ani, right? :)

    • E cam relativa treaba cu intervenitul in legile naturii. Legile astea nu spun ca ceapa trebuie sa creasca in rasaduri, sau ca rosia trebuie udata. Nu, ca sa fie complet naturala, ceapa trebuie sa creasca de capul ei in campie, sa nu fie sapata, iar rosia sa rasara pe unde ii vine si sa nu primeasca apa de la om. Abia atunci suntem in acord cu legile naturii. La fel si cu porcul ingrasat pentru Craciun. Ca sa fim corecti, ar trebui sa il prindem din padure atunci cand ne e foame si sa ii dam headshot cu arcul, nu sa il indopam complet aberant de trei ori pe zi si sa il trecem prin masina de facut carnati.

      • Corect . Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca , cvasi-totalitatea plantelor „naturale” pe care le mincam nu sunt deloc naturale ci sunt rezultatul unui proces antorpic de adaptare selectiva : griul , porumbul , ceapa nu exista in natura in forma folosita in alimentatie .

    • foarte frumos ati spus si esential .aveti perfecta dreptate
      mp sa se gaseasca si solutii sa se rezolve neregurile alimentare si sa putem manca in regula fara sa ne mai afecteze in vre un fel

  32. Domnule Alexandru,

    Va raspund eu la intrebarea „unde sunt cadavrele”: pe strada. Alimentele umplute de coloranti, potentatori de gust, hormoni de crestere, crescute accelerat in soluri care nu mai apuca sa se refaca, nu mai contin elementele nutritive necesare vietii, ba mai mult contin in loc chimicale.

    Asta e un aspect al doile este ca e anacronic sa vezi alimente bio care costa de te dau jos in conditiile in care cred ca nici 20 de ani in urma totul era bio.

    Cam asta! Semnalul de alarma tras de domnul care a scris articolul despre alimente e cat se poate de adevarat si indica o hiba grava a economiei si competitiei in „economia de piata”.

    • Parca se lamurise in articol cum e cu hormonii de crestere. Coloranti si potentatori de crestere intalnim mai mult in alimentele conservate sau in salamuri/mezeluri. Si mai degraba ne omoara mizeriile din care sunt facute (oase, pielite, zgarciuiri, slanina) decat colorantii.

  33. @Gogol

    Ideea cum ca „nu va obliga nimeni” sa consumati abate atentia de la industriile colorantilor, potentatorilor de gust, OMG care pur si simplu nu sustin viata. Ele sunt anti viata si cine doreste sa le pastreze o face pe sanatatea altora propagand o minciuna pe post de adevar.

    • Ideea ca „nu va obliga nimeni” e, cu toate astea, adevarata. Nu vad cum o idee poate fi respinsa pentru ca ar abate atentia de la altceva, in loc sa fie judecata dupa gradul ei de adevar.
      Pe urma, nu inteleg de unde concluzia ca OMG, colorantii si potentatorii ar fi „anti-viata”. Pe langa faptul ca e o alaturare aleatoare (de ce nu si becurile electrice? ele sunt „pro-viata”? ), nu se vede de nicaieri in ce fel sunt ele anti-viata. Sunt anti-viata in sensul ca din conceptie aceste produse au fost gandite sa distruga viata, sub orice forma ar fi ea? Sunt anti-viata in sensul ca nu sunt „naturale”, adica disponibile in natura? Atunci, cred ca si copiii facuti in eprubeta sunt anti-viata, la fel si dentistii si organele artificiale. Valurile de paranoia se raspandesc tocmai pentru ca sunt argumentate cu astfel de fraze bombastice si goale de continut, gen „anti-viata”.

    • @ VladB – ce faci tu se numește ”a pune carul înaintea boilor”.

      În societatea umană modernă există niște priorități, iar aceaste priorități chiar sunt corecte: mai întâi avem nevoie de alimente ieftine și în cantități abundente, pentru că nu îți trebuie mai mult de 30 de zile ca să mori de foame. Ceea ce chiar se întâmpla pe scară largă în Europa, înainte de a începe cultivarea cartofului și a porumbului.

      Ulterior, iar asta înseamnă DUPĂ ce avem acele alimente ieftine și în cantități mari, începem să le creștem și calitatea: interzicem utilizarea hormonilor și antibioticelor în creșterea păsărilor, păstrăm porumbul numai pentru hrana animalelor și ar fi ideal să facem la fel și cu cartoful etc. etc.

      La tine nu există asemenea priorități, tu ai impresia că mâncarea chiar crește în supermarket. Iar când folosim porumbul pentru a obține alcool din el, pentru a folosi acel alcool drept carburant, cu ce te deranjează dacă acel porumb e modificat genetic?

  34. @Gogol, Harald

    Atunci mancati voi idei, coloranti si prioritati in cantitati abundente pana va saturati :)))

    Eu raman la salata :)

    • Asta si este ideea. Mincati ce doriti. Daca credeti ca o sursa este mai buna decit alta folositi-o! Intrebarea este: daca cheltuiti mai mult aveti vreo garantie ca ce cumparati este cum credeti dumneavoastra? Aveti vreun mijloc de a verifica sau doar credeti orbeste ce spune vinzatorul? In al doilea caz sa traiti fericit!
      PS. Chiar daca folositi alimente din curtea proprie ati verificat vreodata daca corespunde standardelor „eco”? Sinteti sigur ca in spatiul respectiv nu s-a folosit niciodata DDT sau Gamexan. Acestea (si nu numai) au prostul obicei de ramine in mediu multe zeci de ani!

  35. Am recitit articolul dvs si mi-am dat seama ca am omis in comentariile precedente un aspect important. Ne spuneti, intr-un mod foarte cinic, ca Astaxantina si Cantaxantina exista si in natura. Perfect adevarat, dar natura este una, sinteza este alta. Mi-am adus aminte de demonstratiile din reclamele celor de la RMGC care ne explicau ca si cafeaua contine cianura. Acum, si va rog sa-mi raspundeti sincer, credeti ca ruperea unui baraj de cafea ar produce un efect similar ruperii unui baraj de cianuri? Sa va reimprospatez memoria:
    http://adevarul.ro/locale/hunedoara/exclusiv-certej-1971-tragedia-uitata-89-vieti-ingropate-300-mii-metri-cubi-namol-atenTie–fotografii-Socante–1_50aea54a7c42d5a6639eb6b8/index.html
    O sa-mi raspundeti, probabil, pe buna dreptate, ca totul sta in cantitati. Ca un baraj de cafea contine mult mai putina cianura decat un baraj de cianura. Aveti perfecta dreptate si sunt convins ca ati fi in stare, de dragul demonstratiei, sa beti zilnic o cantitate de cianura identica cu cea care se gaseste in 4 cafele. Ba chiar sunt convins ca ati fi in stare sa faceti asta folosind cianura din viitorul baraj de la RM, atat de sigur sunteti de ceea ce spuneti. Si ati avea dreptate!
    Daca v-as spune ca noi nu prea avem vulcani activi, ca pastravul salbatic romanesc are, implicit, mai putin mercur decat tonul, ca eu am mancat atat peste cu gust de chimicale, cat si peste cu gust de peste (din acelasi rau si aceeasi specie de peste), ati spune ca sunt „inchistat” intr-un context regional si nu vad problema globala. Si ati avea dreptate!
    V-as putea intreba daca ati vizitat vreodata o ferma intensiva de pui, daca ati trait la tara sau daca ati studiat exact ce inseamna certificarile bio. Dar ati putea sa-mi raspundeti ca niste experiente personale nu se pot substitui unui demers stiintific. Si ati avea dreptate!
    As putea sa va intreb cum va explicati ca furadanul, interzis de moarte in toata lumea, se vinde in draci in Romania, dar ati putea sa-mi spuneti ca nu face obiectul articolului de fata. Si ati avea , Dumnezeule mare, dreptate!
    Sau as putea sa va spun ca mezelurile sunt pe lista neagra a pediatrilor pentru copiii sub 12 ani. Ca-s nitriti, ca-s nitrati, ca-s nitrosi sau chiar natrilosi, e mai putin important. Dar ati putea sa-mi spuneti ca pediatrii nu sunt informati si ca, fara nitriX de mai sus, salamurile ar putea avea salmonella. Si ati avea, din nou, dreptate!
    As putea sa va spun ca vaca nu a devenit nebuna in curtea taranului, ci in ferma. Dar ati putea sa-mi spuneti, din nou (ma simt deja prost), ca nu avem date despre trecut. Si ati avea, din nou, dreptate!
    Mi-e foarte clar ca nu prea am ce sa va spun, sunteti prea citit. Ceea ce e bine, evident.
    Imi permit, totusi, un singur sfat: lasati-o mai moale! Sunt atatea idei pentru care ati putea „sa muriti”. Poate ati putea sa scrieti despre cate animale mor anual in urma pesticizarii. Sau despre poluarea din spatele fabricarii alimentelor pe care le aparati. Sau despre faptul ca natura nu are contestatari, pe cand chimia alimentara reuseste mereu sa ne suprinda cu decizii care se dovedesc gresite. Sau despre iodul din sarea vanduta in Romania si despre cancerul tiroidian aferent. Sau despre albine. Sau nu mai bine scrieti in continuare ce ganditi?

  36. un lucru cert este ca alimentele sunt toate in neregula iar eu in functie de cum manac ma si simt am zile cand nu mai pot face mai nimic si imi este rau datorita alimentelor in neregula si asta ca sunt si mai sesibila si imediat se vede diferenta ,iar pentru am reveni sunt nevoita o zi doua sa manac mai usor mai putin sau sa ma detoxific.
    trebuie sa se ia masuri si sa nu se mai ascunda ineregurile ca este vaiata si sanatatea noastra in joc
    apoi la cat este mafie si la nivel asa de mare cam peste tot si tot ,nu ma mira faptul ca se incearca oprimarea informatiilor care atesta neregurile alimentelor sau de orice alta natura
    si chiar daca mortalitatea a scazut ,asta nu inseamna ca este o ne omara direct ,cine isi da seama ca se simte rau si devine bolnav tocmai si din cauza alimentelor?
    si apoi si asta e o afacere ,un om bolnav ,este disperat sa traiasca si deci sa se trateze ,automat ca daca la mijloc sunt si bani ca omul bolnav de cancer sau altele este nevoit sa cheltuiasca sa supravietuiasca ,si este foarte simplu logic sa ai un client decat lipsa ,pana si medicamentele sunt in neregula ,am deci fiind cu doua efecte si bune si mai putin bune fac sa trateze pe o parte si /sau sa imbolnaveasca pe alta in felul acesta acest lant vicios se poate pastra ,dar cei mai rau ca se vede inclusiv pe fb ca se anunta mereu a murit cutare cutare ,inca un eveniment tragig etc,nu este un semn de intrebare?deci daca se mai supravietuieste asa cu moartea lenta prin alimente ,mai vin si stresurile sau evenimentele neplacute din viata care ne deteremina intr=un mod sau altul sa actionam in favoarea nnoastra sau nu.
    insa important este sa nu se mai tolereze sa nu maia cceptam sa inchitim otravurile lor si sa ne putem bucura de o viata frumoasa si sanatoasa,un trai decent si onorabil,sunt convinsa ca se va face ceva sa se inlature acest „cancer”al societatii si cu siguranta daca se vrea se vor gasi solitii .asta imi doresc si eu
    ca m-am chinuit destul atatia ani cu mancaruri in neregula ,vreau sa manac in regula si sanatos fara sa imi afecteze vre un organ intern sau viata.
    trebuie facut ceva ,a tolerea inseamna a accepta a fo de acord cu ceea ce se intampla,ori nu cred ca vrem asta .
    nu vrem sa mancam la nesfarsit mancaruri si alte produse in neregula sau medicamente in neregula.ci sa ne fie bine
    deci eu situ toate astea din propria mea experienta si din ce mi-am dat seama si sunt foarte convinsa .
    sa ne fie bine sanatosi si mancarea sa devina in regula .toate bune

  37. Că tot vă daţi atât de informat pe surse.
    Linkul de la 19, este un link către o publicaţie „plătită”, adică îţi trebuie cont plătit să poţi citi.
    Însă acelaşi articol este peste tot internetul, spre exemplu http://www.foxnews.com/health/2013/07/22/fifteen-years-after-autism-panic-plague-measles-erupts/

    Ce spune articolul de fapt? Că după 15 ani de teamă de autism erupe o criză de rujeolă.
    Aşa, şi? Ce legătură are asta cu ce aţi menţionat dvs „datorate refuzarii vaccinarii de teama unor ipotetice efecte secundare”?

    Păi hai să citim tot pe „surse” despre efectele rujeolei în sine şi efectele secundare ale vaccinurilor
    http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2010/12/01/nu-vaccinarii-ror-oreionul-rujeola-si-rubeola-dr-robert-s-mendelsohn-m-d/

    Nu mulţumesc!
    Cu toată dezinformarea din articolul iniţial, întrebarea e simplă?
    Să acceptăm şi să suportăm industria? (ceea ce sugeraţi dvs) Sau să căscăm ochii înainte? (ceea ce sugera dl. Paul-Badescu?)

    Unde sunt cadavrele? Ce întrebare absolut stupidă.
    Mama mea a decedat la 57 de ani în urma consumului „de carne de pui sănătoasă” industrializată.
    Cui îi pasă? Cine e responsabil?
    Simplu: nu-i pasă nimănui de nimeni. Fiecare dintre noi suntem responsabili să spunem nu industrializării.

    Apreciez sursele, dar contra-argumentele sunt cel puţin hilare. Practic dvs sugeraţi să ne încredem în „controlul de stat”.

    Sigur că da….

  38. inainte de de a citi articolul, uitati-va intai pe pagina de facebook a organizatiei pe care o conduce autorul articolului. Asta spune tot.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro