Cu totii resimtim in propriul buzunar cresterea preturilor din supermarketuri, in special la alimente. Documentele oficiale confirma, daca mai era cazul, anuntand ca, din cauza efectelor secetei asupra preturilor la alimente, in Romania inflatia va creste pana la aproximativ 5% la sfarsitul anului. Acelasi motiv este invocat si de INS, seceta. Potrivit acestei institutii, dupa ce in septembrie preturile au crescut cu 1,18% (ca urmare a scumpirii alimentelor), rata anuala a inflatiei a atins maximul din acest an ajungand la 5,33%. Asadar, sa intelegem ca inflatia din Romania este un fenomen mai mult sau mai putin meteosensibil?
In primul rand, este bine de stiut ca problema nu este specific romaneasca, ci globala. Potrivit rapoartelor FMI si Banca Mondiala seceta din acest an va determina o crestere globala a preturilor la alimente. Deocamdata nu exista semne care sa anunte o criza alimentara precum cea din 2008, insa trebuie sa fim precauti, precizeaza aceleasi surse.
Intrebarea este cat de mult poate o banca nationala sa contracareze/controleze efectele unui astfel de fenomen „meteo”, sa-i spunem?
Sa luam cazul Romaniei. In rapoartele sale, BNR distinge intre evolutia inflatiei totale si evolutia inflatiei de baza (engl core inflation). Inflatia de baza reprezinta o parte componenta a IPC ce poate fi influentata (mai degraba decat controlata efectiv) de BNR prin intermediul canalelor de transmisie a propriilor impulsuri de politica monetara. Componenta „remanenta” este alcatuita in principal din preturi administrate si preturi volatile, reprezentand o parte semnificativa din IPC ce nu poate fi controlata in mod direct de banca nationala. In plus, in aceasta parte remanenta as include si o anumita componenta „structurala” a inflatiei, adica acea parte a IPC ului care este dependenta de rezolvarea problemelor structurale din economia romaneasca (productivitate, tehnologie, etc). Cu alte cuvinte, putem spune ca Banca Nationala a Romaniei tinteste un indicator (IPC) pe care nu il poate controla decat partial.
Rapoartele BNR arata ca rata inflatiei de baza a scazut considerabil incepand din anul 2000, ca rezultat al politicii monetare, in vreme ce componenta remanenta (preturi administrate, preturi alimentare, etc) a ramas relativ constanta. Iar daca luam in considerare faptul ca in ultimii ani ponderea in cosul IPC a produselor alimentare a fost de circa 40 la suta (aproape dublu în raport cu valoarea consemnata in zona euro), atunci putem spune ca, da, inflatia in Romania este un fenomen meteosensibil. Asupra unor astfel de variabile influenta politicii monetare prin gestionarea cererii agregate (specific strategiei inflation targeting) este aproape nula. Miscarile sunt impredictibile, insa impactul direct exercitat asupra evolutiei indicelui preturilor de consum este semnificativ. Cu atat mai mult in cazul Romaniei, unde ponderea in cosul de consum este ridicata.
In plus, rapoartele BNR amintesc cu consecventa factori care au afectat de a lungul timpului atingerea tintei propuse. Factori care se afla in afara sferei de influenta a politicii monetare: persistenta unor rigiditati nominale asimetrice, programarea efectuarii unor ajustari semnificative de preturi administrate, socuri adverse pe latura ofertei. Cu alte cuvinte, din cauza unor fenomene imprevizibile precum evolutia vremii, sau a structurii economiei romanesti, a problemelor sale structurale inca nerezolvate, dar si a modului asimetric in care economia romaneasca raspunde la socuri adverse, rata anuala a inflatiei a avut si poate avea abateri de la tinta de inflatie.
Cu toate astea, as adauga cateva lucruri. Uitandu-ma in urma, cred ca se impune o analiza mai atenta a caracterului temporar sau permanent al socurilor amintite mai sus. Pentru simplul motiv ca intr-un fel manageriezi un soc de natura temporara si altfel unul de natura permanenta. Au existat situatii cand socuri pe partea ofertei au fost evaluate initial ca avand efecte temporare, in realitate insa efectele inflationiste al unora din acesti factori s-au dovedit a fi „neasteptat de ample si de durabile”.
Pe de alta parte, avand in vedere rolul si implicatiile nivelului tintelor de inflatie, BNR ar trebui sa ia in considerare oportunitatea revizuirii acestora cand este necesar. BNR isi va consolida credibilitatea (cu toate beneficiile care decurg de aici) atat timp cat agentii economici o vor percepe ca pe un decident puternic ancorat in realitate. Criza actuala a scazut semnificativ increderea in eficienta impusurilor fiscale mai ales, dar si a celor monetare. Cu toate astea, institutiile cele mai credibile in aceasta perioada au ramas bancile centrale. Acestea incearca acum sa ancoreze credibil anticipatii optimiste privind inflatia dar si o relansare graduala a cresterii economice. O adevarata provocare pentru economisti, as spune.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Doamna, inflatia este cresterea masei monetare, nicidecum cresterea preturilor.
Preturile cresc CA URMARE a cresterii masei monetare (includem aici si creditele, de diverse tipuri).
Daca bunii nostrii prieteni de la bancile nationale si de la guverne ne-ar lasa sa folosim „hard money” si nu ne-ar obliga sa intrebuintam hartiute colorate pe post de bani, n-ar apare niciodata inflatie, stiti foarte bine, iar daca nu stiti, atunci despre ce vorbim….?
http://en.wikipedia.org/wiki/Inflation
Asa cum spunea un mare scriitor contemporan cu mine, „Control the language and you can control thought”. Definitia la care faceti Dvs trimitere – cea de pe wiki – este o facatura a ultimilor ani, si s-a facut tocmai cu scopul de a ascunde interventia bancilor centrale si a statului in fenomenul inflationist.
Pentru edificare am rugamintea sa cititi acest articol:
http://inflationdata.com/articles/2010/07/21/real-definition-inflation/
sau acesta
http://reference.yourdictionary.com/word-definitions/Definition-of-Inflation.html
Dar cel mai bine veti intelege daca va aplecati putin asupra parerilor mele referitoare la inflatie, asa cum le sumeaza un bun cunoscator al operei mele:
http://libertarianpapers.org/articles/2009/lp-1-43.pdf
Ce a fost mai intai, oul sau gaina?
Eu as spune ca inflatia este un fenomen meteosensibil, fara dubii. Seceta afecteaza doua componente cheie ale preturilor, si anume diminueaza oferta de alimentele de baza si de energie hidro-electrica. Daca nu exista resurse de compensare (rezerve de stat-alimente, si potential de productie din alte surse decat hidro) situatia poate deveni destul de complicata.
Așa și?
Cum poate banca centrală să rezolve seceta și lipsa de apă din hidrocentrale și, implicit, creșterea de prețuri? Faptul că prețurile sunt mai mari vor face ca unii să îți drămuiască consumul de energie sau de grâne, să caute alte alternative pe care și le pot permite în condițiile date ale pieței (mersul pe jos sau mâncatul de cartofi în loc de grâu). Această problemă va genera suficientă informație care va fi luată în considerare în anul următor de producătorii de grâu și de energie. Prețul mare (raritatea deh) face ca să devină profitabil grâul și energia hidro prin comparație cu alte lucruri. Anul viitor vom aloca mai multe resurse pentru a le produce mai ușor și în cantități mai mari.
Faptul că banca centrală, pe fondul rarității în creștere a produselor agricole, mai și tipărește bani împinge prețurile nenatural și mai în sus. Și toate prețurile. Fapt pentru care dacă prețul la grâu crește ar trebui ca prețul la irigații să scadă. Sau prețul la echipamentele agricole. Sau prețul la motorină. Iar eu anul viitor mă pot apuca de mai mult grâu de produs cu costuri mai reduse. Ori în această situație, tiparnița și creditul ieftin acordat, din păcate, mai mult guvernelor și băncilor comerciale, nu o voi putea face.
Mai mult, e mai ușor și mai puțin riscant (mai cert) să tipărești bani nu să pui cartofi sau grâu. Dacă stimulăm acest gen de producție, în final ajungem să producem toți bani.
////
As face doar aceasta corectie, restul e prea pueril: daca pretul creste sau scade pentru ca am avut seceta aceea NU E INFLATIE. E crestere NATURALA a preturilor care e o informatie utila pentru consumatori si producatori cu privire la RARITATEA RESURSELOR. Cu o masa monetara constanta unele preturi pot creste doar daca altele scad. Toate deodata nu pot creste. Deci nu vom avea CRESTERE GENERALIZATA adica nu vom avea inflatie. Seceta a crescut pretul laalimente dar daca banii nu se multiplica alte preturi vor trebui sa scada. Deci inflatia care conteaza e DOAR CEA PRODUSA MONETAR.
Concluzia: sariti la jugulara bancherilor centrali sa nu mai tipareasca moneda, la cea a bancilor comerciale sa nu mai expandeze creditul din bacheta magica si nu la producatorii de grau sau la Cel de Sus ca nu ne-a dat ploaie. Singura „solutie” care se intrevede din articolul dumneavoastra ar fi ca producatorii de grau sa produca mai multe produse care sa impinga totusi preturile in jos ca sa acopere inflatia produsa de tiparnita. Problema e ca graul se produce mai greu decat banii din tiparnita. Productia de grau scade si de la seceta si de la tiparnita.
Banca centrala nu poate controla preturile alimentare dintr-un motiv foarte simplu: cererea pentru alimente de baza este aceeasi, indiferent cat e costa. Chiar daca s-a scumpit mancarea, nimeni nu doare cu stomacul gol (atat timp cat are bani sa plateasca!). Din cauza asta, bancile centrale nu isi mai bat capul cu preturi la fructe, legume si oua (le-au pus in categoria preturi volatile si au uitat de ele).
Cred ca se speculeaza prea mult referitor la ce e inflatia…cica ar fi cresterea masei monetare. Nu este asa…conform definitiei data de imf inflatia este „A sustained increase in the general price level, often measured by an index of consumer prices. The rate of inflation is the percentage change in the price level in a given period.”
Plus ca , la nivel european exista o definire si o metodologie clara „The harmonised index of consumer prices, abbreviated as HICP, is the consumer price index as it is calculated in the European Union (EU), according to a harmonised approach and a single set of definitions. It is mainly used to measure inflation.”
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Glossary:Harmonized_index_of_consumer_prices_(HICP)
Se poate intra pe linkul unde se gaseste metodologia de calcul, pentru mai multe lamuriri. La fel si la CPI..e destul de clar.
Ideea e ca nicaieri in statisticile UE inflatia nu este definita ca fiind cresterea masei monetare. La ce ne foloseste sa utilizam indicatori bazati pe alte formule? Care pot fi corecti in logica unei anumite teorii, dar care evident nu pot utiliza datele statistice uzuale…
Dar cine doreste poate sa-si foemeze sistemul „propriu”..nu e nici o problema.
Cat priveste sensibilitatile..DA, inflatia in Roamania este meteo-sensibila, naturalgas -sensibila, gas-sensibila, politico-sensibila, valutar-sensibila…or mai fi si altele
Se poate spune astfel ca acel tunel de +-1% „atasat” tintei este insuficient…dovada fiind procentul de „nimerire” .
Problema cred ca se poate pune ca la deficitul bugetar efectiv..adica separarea pe componente, una structurala…plus restul (poate exista si aici una ciclica…avem ciclicitate electorala, anotimpurile cu variatiile de pret la agro, la recoltarea preturile de regula scad, etc..plus componeta neregulata, ce tine atat de decizii de politici fiscale-crestere tva de ex..cat si de fenomete externe…crize la nivel global, cresteri ale preturilor petrolului, gazelor, scaderi de ratinguri, pe bune sau nu..etc)
Daca identificam ‘doctoria” pentru fiecare componernta-evident este mult mai usor de analizat pe componente..putem sa vedem daca gasim un numitor comun, o „doctorie” care sa vindece cat mai multe „boli”.
Parera mea este ca ea, doctoria, exista ..si se numeste creditare ieftina(seceta necesita investitii in instalatii de irigat, dependenta energetica -petrol, gaze, en. electrica-necesita investitii in sectorul energetic, Tarnita, grupul 3,4 de la Cernavoda, stocare de gaz natural..etc). Si aici BNR poate interveni, atat pe componenta calitativa.marimea ratei dobanzii de pol, monetara..cat si pe partea cantitativa,,,injectarea sau sterilizarea de bani in economie, via banci. Plus reglementare suplimentara privind directionarea fondurilor alocate…asa cum o banca comerciala da un credit dedicat..la fel ar putea si BNR sa finanteze anumite programe(alea energetice in special), cu dobanda redusa, (oricum RMO-urile si „facilitatea” la depozit au niste dobanzi minuscule, datorate marjei nerusinate de 4%. De ce sa nu beneficieze si investitiile in economie, acele investitiicare rezolva componenta de inflatie „neregulata”..pe care o tinteste BNR, dar nu o nimereste ..asa ar creste sansele de reusita)
Sau si mai bine sa reduca dob de pol monetara, asa cum a facut Fed-ul si ECB…mult sub inflatie. Poate ca stiu ei ceva..n-or fi toti tampiti. mai ales ca se vad si rezultate pozitive ( sa ne uitam doar la revenirea indicilor bursieri in state, ue..si Romania)