joi, martie 28, 2024

Informație, Informatică și Informatizare în administrația publică. Episodul 1 – Proiectul cărții electronice de identitate

Ministerul Afacerilor Interne  a organizat miercuri, 26 iulie a.c., ora 09.00, o ședință publică pe a cărei ordine de zi a figurat dezbaterea publică a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidenţa persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români.

Documentele acestui eveniment sunt prezentate in linkurile de mai jos copiate din  pagina de transparenta decizionala : http://www.mai.gov.ro/index05_1.html [1], [2], [3], [4], [5], [6]

Tema a fost ca de obicei expediată în derizoriu și cu ajutorul unei mass media mult mai atente la senzațional ieftin decât la implicațiile unei legi care propune schimbări fundamentale în modul in care este gestionată identitatea cetățeanului roman.

Astfel marea majoritate a reprezentanților mass-media au prezentat lapidar  documentele prezentate de către Ministerul de Interne punând accent pe senzaționalismul ieftin : „satanism si apariția lui 666”, „card – drac”, etc.

Cu toate acestea, există si publicații care au preluat pe larg argumentele prezentate de către autoritățile publice prezentându-le însă fără a face o analiză a acestora.

Ecouri presă [7],[8],[9],[10],[11]

În redactarea acestei intervenții mi-am oferit un răgaz de doua saptamâni pentru a prinde ecoul dezbaterii inclusiv in săptămânale si site-uri de specialitate și recunosc ca am fost un pic dezamăgit de lipsa de reacție constructivă.

Ce ni se propune :

Prefer sa citez integral din Expunerea de Motive [2]

1. asigurarea premiselor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale,sociale, financiare, educaţie etc.), cu efecte majore privind simplificarea vieţii cetăţeanului în relaţiile cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice;

2. instituirea unei excepţii de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani; astfel, opțional, numai la solicitarea părinților/reprezentanților legali, se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului;

3. punerea în circulație a unui nou document de identificare care să asigure, cetățenilor, garanții suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document;

4. modificarea conceptului anterior privind conținutul de date al cărții electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informațiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului;

5. realizarea unor economii determinate de faptul că „funcționalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un singur cip și, pe cale de consecință, înlocuirea cardului de sănătate cu viitorul act electronic de identitate;

6. eliberarea unei cărţi de identitate simple, persoanelor care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză în mod expres obţinerea unei cărţi electronice de identitate;

7. stabilirea unor termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului;

8. completarea dispozițiilor referitoare la autoritățile ce comunică date pentru actualizarea în RNEP (organele judiciare vor comunica date pentru persoanele faţă de care s-a dispus măsura dării în urmărire, măsura protecției, măsura preventivă a controlului judiciar sau cea a controlului judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, precum și pentru persoanele care sunt căutate pentru participare la proceduri judiciare);

9. stabilirea perioadei de valabilitate, la 45 de zile, pentru cartea de identitate provizorie eliberată în condițiile art. 20 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 97/2005;

10. îndeplinirea exigențelor privind asanarea legislativă, prin abrogarea referințelor la cartea de alegător, respectiv prin abrogarea Hotărârii Guvernului nr.697/2000 privind cartea de alegător.

Ce credem că TREBUIE să dezbatem :

1. Înainte de a dezbate orice proiect legislativ cu implicații si conexiuni cu informația din administrația publică ar trebui sa dezbatem guvernanța acesteia: cum este organizat IT in administrație, cum este condus, cum se generează proiectele, cine face caietele de sarcini, care este organul consultativ care prioritizează proiectele, etc.

Afirmația vine din faptul ca la ora actuala trăim într-o realitate care trebuie să fie obligatoriu interoperabilă, interconectată, distribuită, etc.

Ca o paranteză : În Ministerul Afacerilor Interne există o structură matură si bine pregătită care gestionează IT în contrapondere cu Ministerul Sănătații care deține o astfel de structură redusă și copleșită de sistemele curente.

2.Poate că este momentul să discutam câte ceva despre identificare și anume identificarea generală. La ora actuală în România identificarea generală se face prin buletin, carte de identitate sau carte de identitate provizorie.

Întrucât emitem la intervale de timp acceptabile și în deplina siguranța documente care ne identifică poate că este momentul ca să acceptam prin excepție permisul de conducere sau pașaportul ca documente de identitate generală (exemplul este venit din practica altor țări).

Ar fi evitate o serie de evenimente neplăcute pentru cetățean.

3. Poate  că fiind în punctul în care vorbim despre identitate în România este momentul să unificăm legislația având în vedere și rezidența pe teritoriul României cât și emiterea cărții de rezidență. Întrucât această legislație nu este punctul meu tare las doar un semn de întrebare.

4. Un alt moment de nedumerire este cel legat de posibilitatea emiterii carții  de identitate simple sau a celei electronice minorului de orice vârsta. Înlocuiește aceasta carte certificatul de naștere care servește la identificarea minorului ?

În cazul unui răspuns pozitiv emiterea face sens, în cazul unui răspuns negativ nu vedem sensul acestei carți pentru minori. Mie personal nu mi-este clar.

5. Înțelegem că prin prezenta  carte de identitate electronică se dorește in viitor reducerea tuturor funcționalităților cardului de sănătate la una singura – cea de identitate electronica sigura si eliminarea totală a actualului card de sănătate din viața cotidiană. Întrucât acest card a reprezentat o investiție semnificativă a statului roman poate că este de cuviință să fie anexat un punct de vedere al Casei Naționale de Sănătate în care să se prezinte succint proiectul cu datele economice si cu indicatorii realizați cât și amortizarea investiției făcute.

Nu este momentul și nici locul , însă fundamentarea si proiectul cardului de sănătate au fost proiectate cu funcționalități extinse ale acestuia cu avantajele care derivau din aceste funcționalități.

La ora aceasta multe țări din Uniunea Europeana gândesc proiecte complexe pentru cardurile de sănătate similare celui romanesc de acum câțiva ani.

În opinia noastră decizia de renunțare la cardul de sănătate trebuie riguros documentata, iar argumentul economiei eliminării acestuia folosit de către inițiatori re-discutat.

6. Nici un cuvânt în toata expunerea de motive cu  privire la  securitatea soluției gândite și daca aceasta este in conformitate cu fragila Strategie de Securitate a Guvernului României. Într-un cuvânt a face numai o afirmație  ca oferă “cetățenilor – garanții suplimentare de securitate” fără a vorbi de soluția de securitate nu este suficient.

7. În expunerea de motive se folosește o interesantă tehnică de fundamentare. Astfel la punctul 2/1 Impactul asupra sarcinilor administrative –Implementarea reglementărilor ar trebui să determine dezvoltarea conceptului de „administrație electronică”, cu consecința corelării și simplificării procedurilor administrative.

Scopul investițiilor publice este să maximizeze beneficiile obținute de către societatea care le face. Scopul declarat al acestui proiect este emiterea unei cărți electronice de identitate care să asigure acces la serviciile electronice. La ora aceasta singurul serviciu electronic care face apel la un card electronic și care folosește si un certificat calificat este CEAS – Cardul National de Sănătate.

În concluzie, chiar daca ai o Strategie pentru Agenda Digitala și ai mai avut diverse comisii de tăiat hârtii folosirea condițional-optativului înseamnă a recunoaște finalmente că nu ai o aplicabilitate directa a instrumentului pe care îl propui (decât dacă îl legi de CEAS – Sistemul Cardului de sănătate)

Pentru ca de fapt tu nu ai nici conceptul, nici serviciile , însă vrei să introduci un instrument.

Concluzii si Propuneri

  1. Această reglementare propusă dezbaterii reprezintă un lucru extrem de pozitiv, care poate duce la evoluție. Intervenția de față reprezintă o analiză constructivă venită din partea unor oameni care au văzut la lucru interoperabilitatea și arhitectura orientata spre servicii din alte țări.
  2. Vorbim de o lege tehnică care a fost inițiată în diverse legislaturi și administrații și  nu a trecut până acum , poate și datorită suprapunerii scopurilor sistemelor de identificare publică a persoanei cu cel al sistemelor asociate sănătații publice. Lipsa unui organism consultativ, colaborativ în care să se discute  si să se decidă despre informație în administrația publică își pune amprenta și pe reglementarea în cauză

De fapt au trecut 27 de ani si Romania încă nu are o guvernanță reală adaptată realității în care trăim a proceselor de IT în administrația publică.

Este momentul să producem evoluția de la sisteme gândite insular si insularizat (adică fiecare pentru el) la servicii electronice în care cetățeanul să fie în centrul sistemului.

Din experiența proprie, administrația publică are în interior nuclee profesioniste cu experiență profesională de înaltă calitate. Tot ceea ce trebuie este să li se ofere încredere si un cadrul legislativ și operațional corespunzător.

Este momentul in care ROMÂNIA trebuie sa vorbească si să decidă despre guvernanța proceselor de IT in administrația publica (vom reveni într-o intervenție ulterioară)

Să fim bine înțeleși, IT este un domeniu in care în ultimii 25 de ani a produs schimbări majore.

Faptul că nu poți introduce o nouă reglementare în fiscalitate până nu ești pregătit operațional (metodologic, software, instruire, personal, etc.) ar trebui sa dea de gândit decidenților politici

3. O dezbatere publică în lipsa unui studiu de fezabilitate al acestui proiect de infrastructură critică (este vorba totuși de Registrul National de Evidenta al Persoanei) este foarte greu de realizat. În același timp nu avem o reglementare de politică publică care să oblige la realizarea unui studiu de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură din sfera  informaticii.

De altfel, în acest domeniu lipsește o metodologie care sa tină sub control unitar managementul de proiect cu tot ceea ce implică.

Iar managementul contractelor este destul de deficitar nefiind clar reglementat.

4. Un alt punct de discutat este lipsa unei Strategii-portofoliu de proiecte care să integreze acest proiect. În fond cartea de identitate electronica este un instrument care va permite accesul la sistemele de servicii electronice.

O idee foarte bună ar fi conexarea acestei reglementari/proiect de un alt proiect minimal dar cu o valoare mare pentru influențarea modului in care autoritățile interacționează cu cetățenii (vezi Art.98, Art.99)

5. Conexarea emiterii noii cărți de identitate electronică de folosirea acesteia în sistemele Casei Naționale de Sănătate  cât și înlocuirea cardului de sănătate înaintea unei discuții foarte aplecate privind amortizarea investiției va genera întârzieri si semne de întrebare.

Nu aș vrea  să fac uz de o butada des întâlnită însă a gândi un proiect simplu si suplu crește șansele de realizare.

Considerăm ca la acest proiect complex de infrastructură critică trebuia atașat un plan de management al riscurilor.

6. Este de dorit ca la ora în care este propusă o reglementare care intră în incidență cu securitatea datelor personale, autoritatea publică să prezinte mai multe date cu privire la soluția de securitate .

Însă cum am subliniat această reglementare ar putea fi punctul de plecare în a regândi  informația și informatizarea administrației publice.

Propuneri de îmbunătățire majoră ale proiectului de față sunt următoarele :

Art. 98   În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a acestei legi Guvernul se obligă să publice Strategia-portofoliu de proiecte cu privire la realizarea serviciilor electronice (incluzând finanțarea propusă) la care va avea acces cetățeanul care are carte de identitate electronică.

Art. 99  În momentul emiterii cărții de identitate electronică cetățeanul  primește o căsuță de postă electronică  și accesul la sistemul care o gestionează în mod sigur prin serviciile electronice ale autorităților publice/ private.

Similar cetățeanului primesc căsuțe electronice în sistem autoritățile publice, cat și agenții economici legal înregistrați in ROMĂNIA.

Prin acest sistem propus în articolul 99, s-ar putea constitui baza schimbului biunivoc de documente in mod electronic ceea ce  ar duce la economii de timp și bani incomparabile. Mai mult ar fi un stimulent pentru a avea carte electronică de identitate si a avea acces la o comunicare sigură cu autoritățile și agenții economici.

Închipuiți-vă că stați in fotoliu și încărcați copii electronice ale documentelor semnate digital pentru preschimbarea pașaportului  urmând ca acesta să vă parvină prin curier.

Cred că o abordare de acest fel ar duce la o adoptare extrem de rapidă a unei cărți  de identitate electronic.

Sistemele de acest gen există în țări ca Slovacia, Norvegia , Danemarca, etc. [12],[13],[14]

P.S.

Intervenția de mai sus este o nota personală însă validată intr-un comitet de inițiativă al unei asociații născute in sprijinul industriei digitale, comitet al cărui președinte interimar sunt .

Despre asociație si obiectivele ei mai multe în următoarele episoade.

Transparenta Decizională MAI

1)      Text integral

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1489922291_Text%20integral.pdf

2)      Expunere de motive

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1489922291_Expunere%20de%20motive.pdf

3)      Tabel comparativ

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1489922291_Tabel%20comparativ.pdf

4)      Anunț dezbatere publică 26.07.2017

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1500875769_Anunt%20260717.pdf

5)      Prezentare PowerPoint

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1501070647_Prezentare%20CEI_25072017.ppsx

6)      Înregistrare audio dezbatere publică

http://81.181.207.101/frontend/documente_transparenta/26_1501072386_811_0384.MP3

Ecouri presa :

7)

http://www.mediafax.ro/social/dezbatere-carte-identitate-vrem-cip-uri-oamenii-pot-urmariti-excesiv-actualul-document-poza-dreapta-scrie-card-citit-dreapta-stanga-rezulta-drac-reactia-16636418

8)

http://cursdeguvernare.ro/document-guvernul-pregateste-buletinele-electronice-vor-tine-loc-si-de-card-de-sanatate.html

9)

http://adevarul.ro/news/eveniment/cartea-identitate-electronica-pro-noului-tip-document-identitate-putea-adoptat-2018-1_5978c8165ab6550cb882f5ad/index.html

10)

https://www.news.ro/social/cartile-de-identitate-schimbate-cu-carti-electronice-care-pot-fi-eliberate-de-la-nastere-dupa-introducerea-cartii-electronice-nu-va-mai-fi-folosit-cardul-de-sanatate-proiect-1922400319222017031316848890

11)

http://www.libertatea.ro/stiri/detalii-despre-cartea-de-identitate-electronica-va-fi-sau-nu-nu-obligatorie-1917690

Referinte sisteme electronic mailbox

12)     Slovacia

https://www.nases.gov.sk/en/electronic-mailboxes/index.html

13)  Norvegia

https://www.norge.no/en/about-digital-mailbox

14)  Danemarca

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/denmark-digital-mailboxes-all-public-institutions-and-companies

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Hai sa dezbatem cum nici in ziua de azi nu a reusit ministerul public sa rezolve problema datelor care se pot citi din pasaport.
    Si sa discutam a doua problema, cea care obliga oamenii care nu-si doresc pasaport cu chip sa il schimbe odata pe an versus cel cu chip care e valabil 10 ani,
    Nu e o discutie derizorie cata vreme sistemul de pasapoarte este atat de fragil de orice om cu un un pic de cunostiinte si o tableta poate sa-l citeasca.

    • Prima problema nu exista, de cel putin 100 de ani cine deschide un pasaport poate citi numele proprietarului. Daca pasaportul nu este deschis si pus pe cititor datele nu pot fi accesate. Chiar si deschis, datele biometrice nu pot fi accesate fara o cheie speciala.
      A doua problema … este valabil 5 nu 10 ani. Valabilitatea pasaportului este direct legata de „rezistenta” sa care este mult crescuta de prezenta chip-ului, este firesc ca cele 2 variante sa aiba perioada de valabilitate diferita

      • Evident ca problema exista, avand in vedere ca una e sa citeasca cineva datele deschizand pasaportul cu acordul meu si cu totul altceva e sa acceseze acelasi date cu poarta de RFID fara acordul meu.
        Si evident ca datele pot fi accesate cu o poarta de RFID mai puternica decat cea din cititoarele normale.
        In caz ca ati uitat traiti in Romania unde dai cu o piatra intr-un caine si nimeresti un ITist. Si unii dintre noi mai si citim contributers.
        Mai incetati cu prostiile astea despre cat de sigur e un RFID de la pasapoarte care se poate sparge cu o tableta prapadita.

  2. „Este momentul să producem evoluția de la sisteme gândite insular si insularizat (adică fiecare pentru el) la servicii electronice în care cetățeanul să fie în centrul sistemului.”

    Intr-adevar cetateanul trebuie sa fie in centrul sistemului, fara ca serviciile sa fie neaparat electronice, ci in general in administratia unui stat, oricum ar fi ea tehnic realizata, cetateanul trebuie sa fie servit, sprijinit, indrumat, cat mai eficient si mai cuprinzator.

    „Pentru ca de fapt tu nu ai nici conceptul, nici serviciile , însă vrei să introduci un instrument.” – adevarat si asta, fara un concept complet care sa descrie procesul administrativ al statului, fara o institutie care sa asigure continuitate in analiza, definirea completa a procesului, monitorizarea, mentinerea si modificarea lui nu are sens sa te apuci sa faci instrumentul.

  3. Lăudabilă intenția dumneavoastră de a pune in discuție aceast proiect de lege. Din păcate, fiind o problemă legată de gestionare milițienească a relației dintre cetățean și stat, consultarea societății civile nu valorează nici cît o ceapă degerată, mai ales că la mijloc sînt bani mulți care trebuie sifonați după rețete care deja au devenit clasice. Legea va trece așa cum vor cei care au scris-o și un nou Ghiță SRI varianta 2.0 se va ocupa de cîștigarea licitațiilor și împărțirea cotelor de parandărăt către cei care ne apără de teroriști, spioni, trădători și alți d-ăștia care vor să ne fure interesul național ca să fugă cu el în lume. Aștept cu nerăbdare următorul proiect național care va perfecționa și mai mult interacțiunea dintre statul puternic și grijuliu și cetățeanul slab și inconștient, adică supravegherea CCTV combinată cu programe de recunoaștere facială, astfel încît dacă ieși în stradă și strigi ”jos guvernul!”, amenda să-ti vină cu ajutorul cărții de identitate electronice direct acasă, exact în ziua în care expiră termenul de contestație, după modelul deja testat cu rovigneta. Mergînd mai departe în ideea de integrare a platformelor IT, banii de amendă pot fi retrași de ANAF direct din cont, pentru a scuti cetățeanul de nervi și drumuri inutile. Ca să nu fiu cîrcotaș, trebuie să remarc că miliardele investite cu chibzuință în proiectele astea de țară dau pînă la urmă rezultatele scontate, chestie care se vede din faptul că azi oricine poate fi ascultat pînă la adînci bătrîneți fără limite meschine legate de minute, roaming,etc., un lucru benefic care ne mărește confortul psihic fiindcă e mare lucru să te simți in siguranță și bine apărat de un stat vigilent ca al nostru.

  4. un răspuns legat de punctul 4 ar fi că actul de identitate poate înlocui şi paşaportul în toate ţările UE. Deci nu aş mai avea nevoie de paşaport pentru copii, ceea ce ar fi o uşurare pentru cine „deţine” .
    Genul ăsta de proiecte ar trebui însă abordate cu totul altfel. Mai întâi ar trebui definit sistemul, proiectat din punct de vedere principial ( şi aici ar fi excelent dacă s-ar putea defini nişte protocoale deschise, în aşa fel incât să se poată interconecta în viitor şi alte sisteme, în definitiv ar trebui să meargă şi ca „badge” într-o clădire de birouri, de ce nu?)
    Abia la punctul doi ar trebui să vină implementarea, unde o să ne arate Siveco sau Ghiţă ce pot, adică să facă varză proiectul :) Dar, fiind doar o implementare, dacă nu merge putem găsi pe alţii…fiecare guvern cu firmele lui, aşa merge treaba :)
    Principial eu văd câteva probleme:
    -1 valabilitatea. Constatăm că e o problemă cu valabilitatea paşapoartelor, fiind mai scurtă la cele electronice s-au produs cozi . Valabilitatea determină însă şi preţul. În mod normal, fiind vorba de o obligaţie introdusă de stat, preţul ar trebui să fie modic, chiar simbolic, în tot cazul să nu fie o povară pentru o familie pauperă.
    -2. Autoritatea de certificare. Ce facem dacă autoritatea de certificare e compromisă ( au păţit-o şi alţii, nu trebuie exclusă eventualitatea) ? Anulăm toate cărţile de identitate? Le păstrăm în continuare valabilitatea, eventual impunând o revalidare? ( dacă da, cum?)
    -3. Verificarea. Evident că vor fi mereu situaţii în care nu vom avea acces la baza de date pentru a autentifica certificatele. Ba, mai rău, uneori le vom valida – pentru că certificatul e emis de cine trebuie, dar fără a putea accesa CRL ( certificate revocation list)- deci nu vom sti dacă a fost revocat- deci în unele situaţii „organul” va putea fi păcălit de fapt mai uşor… ( sigur, depinde de designul sistemului, dar cam aşa funcţionează de obicei şi nu va reinventa nimeni roata)

  5. posed carte de identitate electronica si pasaport electronic de mai multi ani. Nu l-am folosit absolut niciodata si nici macar la administratie sau la granite nu am observat sa se foloseasca aceasta facilitate. Nu vad de ce m-as legitima in computer cu Ausweisul!? Oricum nu ar fi suficient de sigur, diferitele carti de banci, sau legitimatii electronice de firme sunt mult mai sigure si sunt updatate permanent cu criptari tot mai sigure.

    S-a discutat si pe aici despre contopirea cartii de sanatate cu cea de identitate, nu prea merge din motive de protectia datelor, teoretic ar putea orice militian care te legitimeaza sa afle de ce boli suferi sau orice granicer sa-ti vada ca esti in tratament de depresie!
    Ar mai fi ceva, daca Ausweisul ar cuprinde tot, incl. carnet de conducere, in cazul in care l-ai pierde ai ramine absolut fara nimic.

    Poate cindva vom avea implementat un cip la nastere, cum au vacile si porcii, cip care va cuprinde totul despre noi, chiar si dupa moarte.

    In concluzie, dupa parerea mea, s-a creat o tema acolo unde nu exista nici o necesitate, din dorinta, un pic snoaba, de a ne „moderniza” cu orice pret, indiferent daca are sau nu vrun folos. Chipurile sa ne aliniam „lumii civilizate”. Adica chelului ii trebuie tichie de margaritar si sa mai cheltuim niste bani aiurea.

    • ”Adica chelului ii trebuie tichie de margaritar si sa mai cheltuim niste bani aiurea”. În esență, cam despre asta este vorba. Totuși, acești bani nu sînt cheltuiți aiurea și risipiți pe autostrăzi, învățămînt, sănătate sau pensii, ei se întorc la cei care au responsabilitatea uriașă de a gestiona averea statului (d-aia sînt plătiți regește, cîrcotașilor!) și reintră în circuitul economic sub forma investițiilor în gipane, vile, poșete și țoale de firmă, contribuind astfel la creșterea economică de care ne bucurăm azi cu toții. O parte din ei sînt folosiți pentru crearea și finanțarea a noi locuri de muncă pentru a compensa mult trîmbițatul deficitul cronic de personal din zona ministerului de interne, jandarmeriei, SRI, STS, SPP, șcl., dînd astfel incă un brînci creșterii economice despre care vorbeam și contribuind esențial la menținerea unui binemeritat loc I în UE la numărul de pulane și generali pe cap de locuitor.
      Este evident că soluția dvs. cu ciparea persoanelor încă de la naștere (și aș adăuga eu, dublarea acesteia cu măsura arestării prevevntive) este singura soluție viabilă pentru asigurarea unei evidențe a populației cît mai precise, coroborate cu pogorîrea liniștii, predictibilității și a păcii sociale peste intreaga țară dar probabil că se va recurge la ea numai după ce s-au epuizat toate posibilitățile de a cheltui banii în aceste scopuri mărețe. Am putea implementa totuși aceste măsuri fără să așteptăm să ne vină ordin de la comisariatul UE, făcînd un gest de captatio benevolentiae pentru a ne afirma și a le arăta că putem să ne conducem și singuri, dar ca de obicei Romania a ratează toate marile ocazii în diplomație!

  6. Domnule Stelea, ma bucura vestea despre noua dvs activitate de promotor al companiilor IT romanesti.

    In legatura cu cele scrise de dvs v-as ruga sa va reamintiti (ref la propusul Art.98) de CNCISCAP din care ati facut parte in cadrul caruia au fost nominalizate public o serie de proiecte care se bazeaza pe CEI.

    Facilitatile descrise de dvs in propunerea Art.99 sunt si vor fi acoperite de Spatiul Privat Virtual ca registratura electronica a statului. Mecanismul acestuia, mai degraba de tip google drive decat email, asigura o mai buna arhivare a documentelor, existand desigur si optiunea prmirii unei alerte pe email.

    In privinta folosirii CEI ca inlocuitor al CEAS (cardul de sanatate)trebuie spus ca aceasta utilizare nu creste cu nimic costul CEI, dimpotriva se economiseste costul de re-emitere al CEAS.

    In legatura cu propunerea dvs ca marile proiecte de IT sa aiba un Studie de Fezabilitate as dori sa va reamintesc ca aceasta obligatie exista si este pusa in practica inclusiv prin HG 941/2013. Mersul lucrurilor este insa putin invers, prin lege sunt stabilite principii si actiuni generale, implementarea tehnica nu se regaseste in dezbaterea publica a unei propuneri de lege.

    Va astept cu interes urmatoarele episoade !

    • Buna Dimineata,

      „In legatura cu cele scrise de dvs v-as ruga sa va reamintiti (ref la propusul Art.98) de CNCISCAP”, cu parere de rau va anunt ca nu am facut parte din organismul mentionat si nici nu sunt in cun ostinta cu lucrarile lui si mai ales cu rezultatele…
      „Facilitatile descrise de dvs in propunerea Art.99 sunt si vor fi acoperite de Spatiul Privat Virtual ca registratura electronica a statului”, Spatiul Privat Virtual va permite circulatia „documentelor fiscale ” In propunerea mea si in realizarea sistemului PROPUS era vorba de circulatia biunivoca a TUTUROR documentelor
      „In privinta folosirii CEI ca inlocuitor al CEAS (cardul de sanatate)trebuie spus ca aceasta utilizare nu creste cu nimic costul CEI,”, nu vreau sa par mai explicit ca in articol, dar o INVESTITIE PUBLICA ar trebui sa aiba niste indicatori economico financiari. Cand CEAS se amortizeaza nu am nici o problema ca CEI sa preia…Pana una alta este fortat
      In legatura cu propunerea dvs ca marile proiecte de IT sa aiba un Studie de Fezabilitate as dori sa va reamintesc ca aceasta obligatie exista si este pusa in practica inclusiv prin HG 941/2013.
      Inainte de a-mi aminti, imi amintesc ca Hotărârea Nr.941 din 27.11.2013
      privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, NU ARE NICIO O LEGATURA cu studiul de fezabilitate
      De fapt nu exista nici o reglementare pentru studiu de fezabilitate si proiecte IT
      Mersui lucrurilor este mult mai simplu- LEGILE ca POLITICI PUBLICE apar dupa ce se FUNDAMENTEAZA temeinic, au studii de impact, studii de fezabilitate
      A bon entendeur salut!
      Laurentiu STELEA

  7. Punctul 4 si CI destinata minorilor. Fiica mea detine o astfel de CI poloneza de la 4 ani. O folosim pe teritoriul UE in loc de pasaport. Uneori cand se merge la medic este nevoie de CNP, pe care il am la indemana pe CI. Slujeste de asemenea pentru dovedirea varstei copilului (reduceri la muzee, transport etc).
    Indiferent de optiunile oferite in viitor de CI, eu m-as bucura cel mai mult de noua dimensiune. In sfarsit!

  8. Proiectul asta de lege pare o solutie in cautarea unei probleme. Pare sa fie cineva care are o solutie – de vanzare o gramada de carduri in cautarea unei probleme.
    Intamplator nu pare sa rezolve nici o problema serioasa, doar creeaza o gramada de alte probleme aditionale.
    Ca si pasaportul biometric care nu a rezolvat nici o problema, doar a creeat probleme de privacy si cozii imense la ghisee avand in vedere ca dureaza doar 5 ani comparativ cu precedentul care era valabil 10 ani.

    • Salut,

      Proiectul asta de lege ar putea fi STARTUL in ceea ce inseamna e-guvernare, insa nu el singur ci legat de un proiect cu utilitate genul cekui propus de mine in sfarsitul articolului
      Laurentiu

  9. Domnule Stelea,
    Știți cumva dacă procedurile actuale administrative, cum ar fi eliberărea actului de identitate, sunt prevăzute în lege, instrucțiuni metodologice sau sunt la latitudinea instituțiilor respective?
    Mulțumesc!

  10. As vrea sa comentez aspectul de mai jos, care in opinia mea si experienta din administratia suedeza, nu ar trebui sa duca la vreo dilema. Citat din articol:

    4. Un alt moment de nedumerire este cel legat de posibilitatea emiterii carții de identitate simple sau a celei electronice minorului de orice vârsta. Înlocuiește aceasta carte certificatul de naștere care servește la identificarea minorului ?
    În cazul unui răspuns pozitiv emiterea face sens, în cazul unui răspuns negativ nu vedem sensul acestei carți pentru minori. Mie personal nu mi-este clar.

    Comentariu. Pornind de la elemente acceptate, as construi urmatorul lant de afirmatii:
    1. la nastere, nou-nascutului i se atribuie „automa” (initiat de personalul maternitatii sau, la libera alegere, de catre parinti – nu toti se nasc la maternitate) i se atribuie un CPN care va exista pe toata durata de viata a lui.
    Avem deci un embrion de informatie care poate fi plasata intr-un act doveditor sau nu (vezi punctul xx). Important este ca un CNP si informatii despre parinti etc exista in baza de date a adminstratiei publice.
    2. Ulterior, dar nu instantaneu, inregistrarea continind CNP este completata cu numele copilului.
    3. Din 1-2 rezulta ca necesitatea unui act de identitate sau a unui „certificat de nastere” (acest document dupa parerea mea ar trebui degradat la valoarea unei simple dovezi duplicat ce se poate obtine oricind sau accesa online) devine mult mai putin interesanta.
    O obiectie la justificarea unui act de identitate pentru minor poate fi schimbarea rapida a fizionomiei copilului. Desi nimic nu ar impiedica ca acest „card” (prin card inteleg plastic de marime standard) sa fie fara fotografie, ceeace in relitate un certificat de nastere (acea bucata de hirtie sifonabila si perisabila) este. Deci certificatul de nastere pe hirtie poate fi inlocuit de un card de plastic – daca se vrea si este necesar. Dar poate ca nu. Vezi 4 mai jos
    4. Experienta administratiei suedeze, recte evidenta populatiei, arata ca un act de identitate nu trebuie sa fie obligatoriu, ci la latidudinea cetateanului. Acesta, minor sau adult, va putea in continuare face referire la identitatea lui prin CNP. A nu avea un act de identitate nu e deloc o solutie avantajoasa si comoda pentru cel in cauza. Dar situatia intervine in Suedia, rarsisim, fara ca cineva sa fie afectat in afara de posesor. Am luat acest exemplu extrem ca sa mai darim un idol.
    Acceptind cele de mai sus, discutia despre actul sau ne-actul de identitate al copilului devine banala. E la latitudinea parintilor. Din experienta mea cred ca ar putea lipsi de tot, indicindu-se numai CNP-ul de exemplu la vizita la medic, scoala etc. O sa spuneti ca se fac fraude. Pai aceleasi fraude se pot face si in sistemul prezent, copilul neavind fotografie pe certificatul de nastere si neavind nici CI, lucru deja acceptat.
    5. In afara problemei discutate, as vrea sa mai pomenesc ca in Suedia permisul de conducere este CI (iar ID-card este exceptia, pentru ca 60% din populatie are permis de conducere si nu-i convine sa mai plateasca inca un ID).
    Pentru eliberearea actelor de identiate sunt abilitati mai multi „actori” printre care Fiscul (care tine loc si de Evidenta populatiei), orice banca, si parca, si politia.

    Multumesc!

  11. Toate bune si frumoase cu noua Carte de identitate, ceea ce insa eu reclam, e faptul ca noul proiect de Lege nu acopera masa de romani care si-au stabilit domiciliul in strainatate si nici pe cetatenii moldoveni care au primit cetatenia romana, pentru a intra in legalitate.

    Proiectul ii lasa in continuare fara acte de identitate legale pe acesti cetateni, carora statul ar trebui sa le asigure un act de identitate si nu un act de calatorie.

    Pasaportul CRDS, document inventat de regimul comunist care a fost gandit ca o procedura de sanctionare a cetatenilor care au fugit din tara si care trebuiau pedepsiti in vreun fel, chiar si numai pentru perioadele de timp cat acestia reveneau temporar in Romania, in vacanta sau pentru a incheia anumite acte in forma autentica (instrainari de imobile, succesiuni, etc.). In acest fel li s-au negat drepturi de cetatean al Romaniei.

    Au trecut 28 de ani de la caderea regimului comunist si aceasta chestiune nu a fost inca reparata. Este nedrept sa-i pedepsesti pe romanii cu domiciliul in strainatate, care numai in ultimii 10 ani au trimis in tara peste 50 miliarde de euro. Este nedrept sa-i fortezi sa isi ascunda atributele de identitate, sau sa declare in fals un domiciliu in Romania, doar pentru a evita problemele de mai jos.

    Conform legislatiei existente, titularul Cartii de identitate este obligat sa solicite schimbarea documentului, in termen de 15 zile de la data modificarii situatiei de facto, precum si schimbarea domiciliului.

    Persoanele care isi stabilesc domiciliul (si nu rezidenta de vacanta) in strainatate ar trebui sa solicite Ambasadei Romaniei, Pasaportul CRDS si totodata sa predea Cartea de identitate nationala, moment in care incep problemele atat pentru titulari, cat si pentru autoritati.

    1. Problemele cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate si posesori de pasapoarte CRDS:

    a.) La revenirea in tara, titularii de pasapoarte CRDS sunt discriminati fata de cetatenii romani cu domiciliul in tara, sau fata de cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, dar care au omis sa-si actualizeze actele de identitate, pentru ca pasaportul CRDS nu este recunoscut ca act de identitate in Romania.
    Astfel,
    – nu pot semna acte notariale, deci nu pot cumpara sau instraina imobile, nu pot incheia documente succesorale, nu se pot asocia, etc.
    – nu pot inchiria o locuinta (necesara chiar si numai pentru obtinerea Cartii de indentitate provizorii este necesar un domiciliu in Romania),
    – nu se pot legitima cu Pasaportul CRDS in fata instantelor de judecata,
    – nu se pot asocia in cadrul societatilor comerciale,
    – nu pot deschide un cont bancar,
    – nu pot obtine si nu-si pot preschimba permisul de conducere,
    – in multe cazuri nu pot nici macar sa inchirieze o masina sau sa se cazeze la un hotel,
    si lista problemelor poate continua la nesfarsit.

    b.) Problemele pe care le intampina titularii de Pasapoarte CRDS in tara de domiciliu nu se rezuma doar la incomoditatea de a purta Pasaportul asupra lor la locul de munca, la cumparaturi, la piata, la pescuit, la plaja si oriunde se deplaseaza, pentru ca oriunde in lume trebuie sa detii un act de identitate asupra ta, sa te poti legitima in fata autoritatilor. Astfel, suntem discriminati fata de cetatenii tarii gazda, dar si fata de alti cetateni ai altor state care le ofera resortisantilor, carti de identitate nationale, unde este trecut domiciliul din strainatate.

    Nu pot calatori in spatiul comunitar doar cu o simpla Carte de identitate, drept comunitar recunoscut, dar nu vor putea calatori nici in interiorul statului de domiciliu in situatia in care titularul de pasaport CRDS are nevoie de o viza de calatorie si lasa pasaportul la vreo ambasada, pentru obtinerea unei vize. De exemplu, pentru USA, Rusia, China, etc., exista o procedura birocratica in care titularul de Pasaport CRDS ar ramane fara pasaport, deci fara nici un act de identitate pe perioada in care pasaportul se afla la ambasada.

    Ceteteanul roman care locuieste in sud-vestul Germaniei si trebuie sa-si lase pasaportul la o ambasada din Berlin, nu va putea calatori cu avionul, pentru ca nu va avea acte de identitate pentru imbarcare la intoarcere, dar va putea sa calatoreasca cu trenul sau cu masina sute sau mii de km distanta, riscand ca la intoarcere sa plateasca amenzi sau sa fie retinut, in cazul in care este oprit pentru identificare si nu va putea s-o faca.

    In aceeasi situatie imposibila se afla si romanii cu domiciliul in teritorii unde nu exista reprezentante diplomatice romane, precum Madagascar, Costa Rica, etc., sau teritorii insulare: Insulele Canare, Baleare, etc.

    Cum vor proceda pentru obtinerea vizelor, sau pentru reinnoirea pasaportului cetatenii romani cu domiciliul in insulele spaniole? Zboara la Madrid, depun pasapoartele la o ambasada si…?!? Si ce fac? Nu pot reveni acasa pe insula, pentru ca singurele variante de transport sunt cu avionul, sau cu feribotul, iar ambele variante necesita acte de identitate pentru imbarcare, iar un Titlu de calatorie emis de Ambasada Romaniei asigura deplasarea doar spre Romania. Deci pe toata perioada in care pasaportul ramane in custodia unei ambasade, ramai blocat la Madrid. Daca pentru obtinerea unei vize este necesar un termen de 5-10 zile, pentru reinoirea Pasaportului CRDS termenul depaseste 30 de zile.

    Mai mult, cetatenii romani aflati intr-un teritoriu fara reprezentare diplomatica, in caz de pierdere, furt, sau distrugere a Pasaportului CRDS, nici macar nu s-ar putea deplasa pana la cel mai apropiat oficiu consular.

    2. Problemele statului roman cu privire la identificarea propriilor cetateni

    Lipsa unei evidente reale. De nenumarate ori autoritatile romane s-au vazut in imposibilitatea de a cunoaste numarul real al cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, lucru necesar si activitatii electorale.

    Astfel, listele electorale ale Autoritatii Electorale au aratat ca numarul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate a fost de putin sub 634.000, evidenta fiind bazata pe numarul pasapoartelor CRDS eliberate, insa estimarile diverselor surse spun ca in realitate sunt intre 4 – 12 milioane de romani cu domiciliul in strainatate. Acest lucru a creat dezechilibre in arondarea unor sectii de votare si nemultumiri din partea electoratului.

    Cei mai multi dintre romanii care si-au stabilit domiciliul in strainatate nu si-au actualizat actele de identitate si acest lucru se datoreaza tocmai problemelor descrise mai sus.

    Acest lucru creaza o alta problema statului roman, atunci cand se incep demersuri de gasire/urmarire/executare a unui cetatean, sau cand se considera ca la o anumita adresa locuieste o anumita persoana, dar in realitate lucrurile sunt total diferite. Probabil aveti cunostinta despre interventiile “mascatilor” la adrese unde locuiesc cu totul alte persoane decat cele cautate, sau de sanctiuni (ex. o amenda de circulatie) sau acte administrative transmise unei persoane care nu mai locuieste la acea adresa.

    Cei mai multi dintre romanii care si-au stabilit domiciliul in strainatate si care nu au optat pentru pasaportul CRDS, nu mai au nici o legatura cu adresa din Romania, trecuta in Cartea de identitate, iar cei mai multi dintre ei au declarat si vor declara in fals aceeasi adresa atunci cand isi vor reinnoi Cartea de identitate.

    La fel se intampla si cu cei aproape un milion de cetateni din Republica Moldova care au primit cetatenia romana si care, pentru a beneficia de avantajele comunitare ale Cartii de identitate romane, au declarat in fals un domiciliu stabil in Romania. Cred ca nici 1% dintre ei nu locuiesc, sau nu mai au vreo legatura cu acea adresa. Este curios cum ii va urmari ANAF-ul pentru colectarea taxelor si impozitelor.

    Majoritatea tarilor europene nu le ofera rezidentilor straini o carte nationala de identitate, asa cum Romania o face. Da, Romania ofera o Carte de identitate pentru strainii rezidenti in Romania, insa cetatenilor sai, romanilor cu domiciliul in strainatate le este refuzat acest drept in prezent.

    Spre exemplu, Spania a retras Cartile de identitate pentru straini, document cu care se putea calatori in interiorul UE, iar in prezent ofera un document fara fotografie, in care este mentionat CNP-ul spaniol si adresa de domiciliu. Germania la fel, nu-ti ofera decat un document pe suport de hartie, cu care iti poti demonstra rezidenta.
    In fond, nu este obligatia statului gazda sa-ti elibereze acte de identitate, ci obligatia statului al carui cetatean esti. Romania trebuie sa elibereze acte de identitate cetetenilor sai cu domiciliul in strainatate, pe principii de egalitate cu ale cetatenilor romani cu domiciliul in Romania.
    Modul de rezolvare

    Camera Deputatilor lucreaza in acest moment la Legea Cartii de Identitate (PL-x nr. 575/2017).
    Noi, romanii cu domiciliul in strainatate avem nevoie de Cartea de identitate nationala, in care sa fie inscris domiciliul real din strainatate, cu luarea in evidenta Registrului CRDS si astfel sa putem intra in legalitate, sa ne actualizam datele si atributele de identitate, fara alte constrangeri si fara sa declaram in fals domicilii inexistente.

    Eliberarea Cartii de identitate ar trebui sa fie facuta de catre autoritatile nationale competente si de catre misiunile diplomatice ale Romaniei in strainatate, pentru eliberarea cartii de identitate cu domiciliul in strainatate, daca titularul prezinta un document care sa ateste domiciliul in strainatate.

    Franta, Belgia, Olanda, elibereaza Cartile de identitate pentru cetatenii lor cu domiciliul in strainatate de catre misiunile diplomatice, sau de catre autoritatile aflate la frontiera, iar schimbarea domiciliului se poate comunica ambasadei on-line, pentru primirea unei noi carti de identitate prin posta.

    Carte de identitate franceza, pentru un cetatean francez cu domiciliul in Coasta de Fildes, eliberata de Consulatul francez:
    https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1687251304721812&set=gm.574058222951056&type=3&theater&ifg=1

    Sau, Carte de identitate franceza, pentru un cetatean francez cu domiciliul in USA.
    https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1687250858055190&set=gm.574057999617745&type=3&theater&ifg=1

    Deci se poate.

    :(

    Domnule Stelea, daca puteti sa sustineti in vreun fel aceste nevoi ale romanilor din strainatate, nu pot decat sa va multumesc.

    • UK, Irlanda și Danemarca nu eliberează cărți de identitate nici măcar propriilor cetățeni. Nu e oare mai simplu așa?

      Obsesia cărții de identitate naște monștri la români. Există un aspect pe care doar conservatorii britanici se pare că l-au înțeles în 2010, atunci când au abrogat legea adoptată de laburiști în 2006 privind introducerea bărților de identitate: existența unui asemenea document național permite crearea nelimitată de identități false, mai credibile decât cele reale.

      • Am rezerve in ceea ce priveste atitudinea UK cu privire la Cartea de Identitate, sau la documentele lor nationale.
        Credeti ca Brexit e ok?
        Eu unul am nevoie de o Carte de identitate, pentru ca nu ma pot intoarce pe insula, dupa ce las Pasaportul la Ambasada Chinei la Madrid, sau atunci cand imi expira sau pierd pasaportul, sa ma pot deplasa macar in teritoriul UE, pana cand Ambasada Romaniei imi va trimite un pasaport nou. In caz de pierdere a pasaportului si in lipsa unei Carti de identitate, aveti vreo idee cum m-as putea deplasa din Tenerife la Madrid pentru un pasaport nou?

        In fine, una peste alta, am inceput un proces impotriva Direcţiei Generale de Evidenţa a Persoanelor Municipiul București pe care sper sa-l castig, ori in tara ori la CEDO si a carei Hotarare sa fie jurisprudenta si pentru altii, care chiar au nevoie de un act de identitate, fara sa declare in fals un domiciliu in Romania.

    • Domnule FADUR

      Am incercat prin mai multe cai si mijloace sa comunic cu dumneavoastra. Aveam propriile informatii cu privire la fenomen pe care le-am completat in ultimul timp . In acelasi timp incercam sa confirm ceea ce semnalati dumneavoastra…
      Astept sa ma contactati sa putem vorbi
      Laurentiu STELEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Stelea
Laurentiu Stelea
Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management - The Open University livrat de către CODECS Lucrează in domeniul industriei digitale de peste 28 de ani, începându-si cariera ca și Business Analyst si Software Developer in cadrul Ministerului Apărării Naţionale. A continuat să lucreze in cadrul Ministerului Apărării, unde a condus diferite departamente IT în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre şi Comandamentului Logistic. Începând cu anul 1997, Laurentiu a început sa lucreze in sectorul privat pentru importanți furnizori de software sau integratori de sisteme informatice: ICL, Fujitsu Services, SAP, Oracle, CA, etc. În anul 2016 a fost numit ca Secretar de Stat in Ministerul Fondurilor Europene, actual fiind implicat in consultanţă şi constituirea unei asociații a industriei digitale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro