duminică, decembrie 10, 2023

Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării

Descrierea unui lanț lung de deficiențe și indicarea necesității dublării eforturilor de către Chișinău au stat la temelia mesajelor transmise de către UE în cadrul Consiliului de Asociere UE-Moldova, desfășurat la Bruxelles (Gov.md, 31 martie 2017). Accentele europenilor au fost însă înmuiate de către autoritățile moldovenești, care au echilibrat critica constructivă, dar și subtilă, a europenilor cu o retorică și angajamente pro-reformă.

Presa pro-guvernamentală a prezentat Consiliul de Asociere din 31 martie drept un succes al guvernării, care potrivit premierului Pavel Filip, a stabilizat țara în 2016, iar în 2017 se va concentra pe implementarea reformelor. Declarațiile oficialilor europeni, precum și documentul final al Consiliului de Asociere, au o încărcătură mai critică vizavi de performanța guvernării. Altfel spus, aprecierile europenilor sunt destul de rezervate, dar, totodată, obiective și echilibrate.

Astfel, Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, a evidențiat necesitate unor rezultate tangibile pentru cetățeni, continuarea reformelor și angajamentul plenar al autorităților (European Commission, 31 Martie 2017). O radiografie extinsă a agendei reformelor și calității implementării este prezentată în Declarația comună pe marginea reuniunii Consiliului de Asociere. Declarația detaliază sectoarele nevralgice, dar și arată câteva mici reușite, atribuite autorităților (Consiliul UE, 31 martie 2017).

Preocupările ascunse ale Comisarului Hahn

În niciun caz, Comisarul Hahn nu prezintă anumite îngrijorări de o manieră tranșantă în remarcile sale referitor la Moldova. Cu toate acestea, discursul lui trădează o serie de temeri ale UE.

În primul rând, el se referă la implementarea Acordului de Asociere și DCFTA și la faptul că aceasta trebuie centrată pe nevoile cetățenilor moldoveni și nu pe mulțumirea UE. Oficialul european este conștient că durabilitatea relației UE-Moldova, dar și mai mult – imaginea UE, depind de felul cum cetățenii simt efectele directe ale Acordului de Asociere.

A două sursă de îngrijorare, deductibilă din remarcile lui lui Hahn, este continuitatea reformelor. Din acest considerent, el subliniază faptul că UE împreună cu alți donatori sunt dispuși să ofere asistență pentru reforme structurale și durabile. Accentul pus pe justiție și anticorupție nu este deloc întâmplător. Or, fără acestea este imposibilă durabilitatea și continuitatea celorlalte reforme.

Al treilea aspect care a fost nuanțat de către Comisarul European este decizia guvernării de a modifica legislația electorală. Îngrijorările rezidă din faptul că inițiativa dată, adică introducerea votului uninominal, nu se bucură de consens larg în rândul forțelor politice din țară. Mai mult ca atât, Hahn face aluzie la faptul că societatea civilă nu este atrasă suficient în proces, sugerând autorităților de la Chișinău să asigure o consultare autentică cu sectorul asociativ.

Cel de-al patrulea motiv de îngrijorare pare să fie legat de dialogul autorităților centrale cu minoritățile din teritoriu. Altfel, Hahn nu ar fi scos în evidență rolul politicilor dedicate minorităților naționale, care trebuie să aibă extindere națională.

Nu în ultimul rând, Comisarul Hahn se expune pe marginea sectorului media, unde insistă pe necesitatea unui nou Cod al Audiovizualului. De această dată, îngrijorarea care iese la iveală este că acțiunile legislative ale guvernării pot afecta pluralismul mediatic.

Cele 6 aspecte cruciale ale Declarației Consiliului de Asociere

Consiliul de Asociere UE-Moldova de pe 31 martie 2017 a fost al treilea la număr și primul după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere (Iulie 2016). Evenimentul a totalizat rezultatele atinse până în martie 2017 și a reiterat reformele prioritare asupra cărora se va concentra UE și Moldova în viitorii doi ani. Declarația Consiliului de Asociere adoptată în cadrul reuniunii ilustrează cât de ramificat și dens este dialogul moldo-comunitar, dar și cât de exacte au devenit în ultima perioadă cerințele europenilor față de autoritățile de la Chișinău.

Spectrul de reforme solicitate de partea europeană, descrise în Declarație, este foarte variat și se extinde de la securitate, justiție, mass-media până la energetică, mediul de afaceri, și atinge chiar și reglementarea transnistreană.

1. Reziliența statului. Europenii pun reziliența societală a Moldovei în centrul dialogului politic Moldova-UE. Este o decizie corectă, deoarece practic toate sectoarele țării sunt fisurate și vulnerabile, lucru care s-a agravat după 2010 încoace. În particular, Declarația menționează economia, capacitatea instituțiilor, relația între societatea civilă și autorități, și nu în ultimul rând – sectorul energetic. UE este tot mai conștientă că fragilitățile Moldovei trebuie adresate în mod serios.

2. Continuarea reformelor. UE vrea ca reformele să fie continuate, dar evidențiază o serie de sectoare ca fiind extrem de importante – justiția (inclusiv procuratura), politicile anti-corupție, mass-media, energia și mediul de afaceri. În aceste domenii specifice, europenii se arată interesați, în mod special, de rezultate mai mari pe partea de combatere a corupției și asigurarea statului de drept. Per ansamblu, UE cere continuarea reformelor, care trebuie să aibă loc cu bună credință, în mod cât mai practic și cu consultarea societății civile.

3. Frauda din sistemul bancar. Investigarea cuprinzătoare, imparțială și efectivă a fraudei bancare este o condiție imperativă, la care UE revine de fiecare dată. Ridicarea gradului de transparență și cercetarea tuturor persoanelor implicate în crimă sunt evidențiate, la fel ca și necesitatea unor procese de judecată deschise. Lucruri pe care autoritățile deocamdată le evită – atât pe partea de investigare cuprinzătoare a persoanelor relevante (Ilan Șor, fostul guvernator al BNM etc.) cât și în privința expunerii ședințelor de judecată unei transparenţe sporite.

4. Valorificarea asistenței europene pentru binele cât mai direct al cetățenilor. Caracterul transformator pentru cetățeni al asistenței UE căpătă o importanță tot mai mare. Pe lângă aceasta, asistența este conectată la condiționalități, care la rândul lor trebuie să derive din progrese satisfăcătoare. Asistența macrofinanciară în valoare de 100 mln eur, în proces de definitivare, urmează să fie construită pe condiționalități exacte și robuste.

5. Abordare incluzivă. Minoritățile naționale trebuie să fie integrate în societate, iar autoritățile trebuie să dezvoltate politici inclusive. Acest domeniu este printre puținele în care europenii salută eforturile autorităților, inclusiv în raport cu UTA Găgăuzia. În realitate, pe parcursul lui 2016-2017, relația autorităților centrale cu autonomia găgăuză a trecut prin mai multe episoade tensionate.

6. Implementarea DCFTA. Datele statistice arată tendințe pozitive, creșterea exporturilor moldovenești pe piața europeană fiind de 9% în 2016, alcătuind 65% din totalul exporturilor. Cu toate acestea, majoritatea sectoarelor necesită modernizare și armonizare cu cerințele și legislația europeană (achiziții publice, sectorul sanitar și fitosanitar, proprietate intelectuală). Asistența financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii este la fel indicată ca insuficientă. UE se arată disponibilă să ofere asistență și expertiză, lucruri care însă trebuie complementate cu pași concreți din partea autorităților naționale – modernizarea infrastructurii vamale, simplificarea emiterii actelor permisive, raționalizarea controalelor și inspecțiilor etc.

În loc de concluzie…

Consiliul de Asociere de la Bruxelles a demonstrat că autoritățile nu se eschivează de la agenda reformelor, ci din contra promit să livreze rezultate. Acest lucru contrastează însă puternic cu ceea ce se face în realitate, unde deseori reformele sunt parțiale sau neterminate (procuratură, energie, media etc.).

Zelul Chișinăului pentru reforme poate fi explicat prin necesitatea de asistență europeană, care la rândul său croiește drumul spre alți parteneri de dezvoltare. Multiplicarea asistenței cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2018 este importantă pentru că poate stimula indirect creșterea economică a țării (de exemplu, proiectele de infrastructură finanțate de BEI și BERD). Orice percepție pozitivă reprezintă o valoare adăugată pentru guvernare, antrenată plenar în reanimarea imaginii Partidului Democraților și a lui Vladimir Plahotniuc.

Totodată, cu ocazia Consiliului de Asociere, autoritățile de la Chișinău au încercat să exploateze fobiile geopolitice ale UE, prezentând demersurile euroasiatice ale Președintelui Igor Dodon (Euroactiv, Martie 2017). Dar cruciada pro-europeană a premierului Filip contra vectorul euroasiatic în Moldova a rămas neapreiciată de către europeni.

În fine, Consiliul de Asociere UE-Moldova denotă că guvernarea a reușit gradual să iasă din izolarea externă în care s-a aflat în 2016. Condițioalitatea FMI-ului și a UE rămân practic unicele pârghii eficace prin care opoziția pro-UE, societatea civilă și mass-media independentă pot să modeleze și/sau să modereze comportamentul nelinear al guvernării. Pentru a amplifica impactul presiunilor este necesară o sincronizare a eforturilor și o monitorizare intensă a guvernării, care însă devine tot mai ingenioasă și adaptabilă la constrângerile noi.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Cînd va fi UE27 în stare să se extinda în est, sud-est? Cînd va fi posibil să se obțină acordul cetățenilor UE27, dubla majoritate calificată pentru extindere în est/ sud-est? Acordul cetățenilor UE27 va fi un criteriu interior decisiv la fiecare pas în faza de restructurare 2017-2019- 2022. E destul de sigur că se pune accent mare pe faptul ca noi veniți în UE27+1+ să nu fie în conflict teritorial (Kosovo, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Transnistria) etc. cu vecinii. Acordul cetățenilor UE27 devine primul criteriu & major în toate deciziile esențiale ale UE27.

    …. „…… Cel de-al patrulea motiv de îngrijorare pare să fie legat de dialogul autorităților centrale cu minoritățile din teritoriu. Altfel, Hahn nu ar fi scos în evidență rolul politicilor dedicate minorităților naționale, care trebuie să aibă extindere națională…. „….

    Trecutul recent în Moldova (Legea românizare 1941 Antonescu, expropierea, deportarea și eliminarea evreilor basarabeni, din Bucovina, etc.) nu e trecut. Umbra violențelor și cruzimea secolului 20 e o moștenire sumbră. Problema minorităților (orașul lui Pușkin-Chișinău) și realitatea istorică (din 1812 parte a Rusiei, soldați treceți Prutul 1941 Antonescu) sunt binecunoscute în regiunea Prut-Nistru, mai putin prezente în occidentul (cancelara A.Merkel e PRO Moldova și azi fermă în relația cu Rusia în privința tratatului de la Minsk /agresiunea rusă în Ucraina de est, cu soldați din Rusia… modelul Crimea) continentului.

    Care UE vrem? Modelul inițial EWG.1957 „uniune în diversitate” & UE28/2008 cu invitarea statelor din balcanii de vest (Serbia, Macedonia, Montenegro, etc) și din estul continentului (Moldova, Georgia) să adereze la UE?

    Cred că în momentul de față toate deciziile depind der Paris /Macron, ca și în etapele anterioare 1957- 2004- 2007- 2008-2017. Franța pretinde, sub forma alianța franco-germană, de fapt poziția de leader veșnic în UE. Nu cred că se va schimba. Dubla majoritate ușurează aderarea Moldovei la UE27+1+. Probabil e că condițiile de aderare vor fi mai sever verificate (BIP al Moldovei ar trebui să fie peste 50% din media UE27+1+, conflictul din Transnistria trebuie să fie rezlvat, etc.) decît la aderarea 2007 a României.

    Cînd se va întîmpla aderarea Moldovei e întrebarea care rămîne? Peste 5 ani, peste 15 ani? In nici un caz înainte de 5 ani. Cum se cîstigă încrederea cetățenilor din Moldova în democrație? Ce își doresc tinerii în Moldova azi? Care sunt prioritățile lor mîine? Lipsa de încredere ….

    Vertreibung 1

    Das Denkmal ihrer Schritte
    uuf dem Platz, inmitten der Sadt,
    wo die Lastktaftwagen heulten,
    Bomben, aufgerissene Straßen,
    hier endete das Leid, hier
    begannen sie zu schaufeln,
    dort wurden die Transporte
    zusammmengestellt. Stimmen
    und Schritte von gestern.

    …………….
    Anfang

    Im anderen Land
    wächst nur noch blindes Gras,
    verletzt durch lange Jahre
    der Geduld, des dumpfen Schweigens.
    Langsam kehren alle Sätze heim
    und an den Fahnenstangen fault die Wut.

    ………….
    din

    … an den Fahnenstangen fault die Wut
    Gedichte

    William Totok (membru în comisia Wiesel România)

    Pop Verlag 2016 Ludwigsburg
    (a prezentat traduceri din literatura română contemporană la Buchmesse Leipzig 2017).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro