marți, mai 17, 2022

Înmulțirea manifestărilor violente în spațiul public

Duminică, puțin înaintea prânzului, pe fluxul de informații pe care îl primesc din proprie voință și cu acordul meu necondiționat pe telefonul mobil, am recepționat o știre referitoare la un incident asl cărui protagonist a fost dl. Daniel Barbu.
Adică insul odinioară mare vorbete la Antena 3, recompensat mai apoi cu postul de ministru al Culturii pe vremea USL și obligat, în fine, să demisioneze din cauza unor declarații nepotrivite făcute cu ocazia unei conferințe ținute în incinta Teatrului Național „Marin Sorescu”. Nu pot să nu observ, fie și numai în treacăt, cât de departe suntem astăzi de vremurile în care un ministru își dădea demisia în România fiindcă îl lua gura pe dinainte.
Revenind la dl. Barbu și la povestea domniei-sale mărturisesc că aproape uitasem de ilustra lui persoană. Îmi aduceam vag aminte că a primit o dregătorie, nu îmi mai aminteam care anume. Incidentul de duminică dimineață mi-a reamintit că domnul cu pricina este președintele Autorității Electorale Permanente ca urmare a împărțelii de funcții între oamenii PSD și cei de la ALDE. Dl. Barbu a fost agresat de un cetățean care l-a acuzat că ar fi „sluga lui Dragnea”.
Să precizăm că dl. Barbu nu este primul demnitar român care trebuie să suporte pe piele proprie nemulțumirea populară. De astfel de „interpelări”, deloc în specificul vieții politice normale, au mai avut parte în vremea din urmă ministrul de Interne, d-na Carmen Dan, președintele Curții Constituționale, dl, Valer Dorneanu, prefectul Capitalei, d-na Speranța Cliseru. Paginile de pe rețelele sociale ale multor persoane cu funcții guvernamentale sunt zilnic umplute cu manifestări ale nemulțumirii populare, formulate într-un limbaj nu tocmai academic.
Tocmai de aceea prin mintea unora dintre parlamentarii majorității a trecut ideea de a se pune sub supraveghere fie facebook¬-ul, fie chiar internetul, în integralitatea lui. Desigur, nimeni și nimic nu pot scuza excesul de violență din spațiul public, însă o astfel de decizie ar fi dovada clară că România e pe cale să o rupă definitiv cu democrația și dreptul la liberă exprimare.
În loc să se gândească la măsuri coercitive, cei cu funcții mai mult sau mai puțin înalte în România zilelor noastre, ar trebui să se întrebe care sunt motivele escaladării tensiunilor și violenței în spațiul public. Escaladare care a început să dobândească forme din ce în ce mai pronunțate începând din ianuarie 2017, încoace. Adică de când puterea a fost preluată de coaliția PSD-ALDE. Recentele înregistrări în care unul dintre cei mai proeminenți lideri ai PSD, dl. Adrian Țutuianu, face observații deloc elegante referitoare la unii dintre colegii de partid ai domniei-sale dovedesc cât de mare este tensiunea și în interiorul clasei politice. În rândul celor care au în mâini pâinea și cuțitul guvernării. Se vede cu ochiul liber că ne-am întors, în ceea ce privește mentalitatea și conduita publică la nivelul la care eram la începutul anilor 90. Atunci când Ion Iliescu îi gratula pe cei care manifestau pașnic în Piața Universității cu numele de golani și îi striga unui jurnalist „măi, animalule!”.
Politicienii se amăgesc atunci când cred că pot rezolva problema fie introducând controlul asupra rețelelor sociale, fie restricționând drastic dreptul la protest, amenințând cu recursul la tunurile cu apă, dacă nu cumva chiar la mitralieră. Tensiunea în rândul populației crește.
Să vedem ce se va întâmpla atunci când va veni ora decontului. Deficitul de democrație și de cultură politică se plătește!
Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. „Daniel Barbu. Adică insul odinioară mare vorbete la Antena 3”?
    Nu serios?
    Dar pe vremea cand vorbetele era in gasca dvoastra sper ca nu aveati nici un diferend de caractere.

  2. Secretul succesului in viata depinde de cinste si de decenta. Daca nu ai aceste calitati, succesul este garantat. Asa arata un politician roman.

  3. Astfel de manifestari reprezinta dovada elocventa ca ne-am saturat de bipezi lipsiti de bun simt . Cind spui unui om ca nu il doresti dar el se ,,insurubeaza,, si mai tare in viata ta , incotro merg lucrurile ?

Dă-i un răspuns lui smaranda Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro