vineri, martie 29, 2024

Inovare. Ce inseamnă și de ce trebuie să crescă capacitatea de inovare a României

Exigențele planului de relansare european și ale cadrului financiar multianual 2021-2027

Comisia Europeană a propus un plan de relansare în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia Covid-19, plan denumit Next Generation EU. Executivul UE propune ca acest plan de relansare să fie conectat cu viitorul cadru financiar multianual, pentru care propune un buget total de circa 1.100 de miliarde de euro.

Noile programe ale Uniunii Europene sunt deci pentru «next generation», adică pentru un viitor care se referă la marile priorități europene: tranziția energetică (asimilarea unor tehnologii neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2), digitalizarea, următoarea generație de conectivitate la internet mobil prin tehnologia 5G, inteligența artificială, nanotehnologiile și cercetarea medicală de vârf. Aceste tehnologii trebuie să facă din Uniunea Europeană un actor redutabil în competiția tehnologică a secolului XXI și să-i asigure o dezvoltare în concordanță cu cea de-a patra revoluție industrială. In domeniile de vârf amintite trebuie să apară companii care să poată ocupa segmente importante ale pieței mondiale alături de cele din SUA și China, așa încât UE să nu fie strivită între acești doi coloși. Astfel la proiectul franco-german Alianța Bateriilor au aderat deja țări din Est precum Polonia și Cehia[1].

Potrivit unui memorandum elaborat de Ministerul Fondurilor Europene aprobat la începutul lunii Mai, România își propune să folosească resursele institutelor de cercetare proprii și să finanțeze, în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare POCID 2021-2027, trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului drept combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

Pe lângă cele 33 de miliarde de euro din fondurile de relansare, România va putea beneficia și de peste 40 de miliarde de euro din cadrul financiar multianual. In total fondurile europene pe care le-ar putea accesa România în următorii șapte ani se ridică la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro. Având în vedere istoria accesării fondurilor europene cred că trebuie să ne întrebăm cât este de pregătită România pentru absorbția acestor fonduri?

O problemă care va influența capacitatea de absorbție constă în faptul că România “a irosit șansele de a-și construi o infrastructură modernă – rutieră, feroviară, energetică și de irigații – în cele două exerciții financiare 2007-2013 și 2014-2020. Acum suntem obligați să ne ocupăm de aceste proiecte «din mers», alături de înscrierea în marile priorități europene”. Acest lucru “atrage riscul major al unui decalaj tehnologic între România și restul UE, imposibil de recuperat. (…) Iată de ce trebuie să ieșim din faza de euforie atunci când ne uităm la sumele potențiale de bani europeni alocate României și să le privim mai degrabă cu responsabilitate și gravitate având în vedere provocarea imensă ce stă în fața noastră”[2].

A doua problemă, despre care nu s-a prea vorbit până acum, este capacitatea de inovare a României și asupra acesteia vreau să mă opresc în rândurile ce urmează. România are rezultate slabe nu numai la valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării prin inovare ci în domeniul inovării în general. European Innovation Scoreboard (EIS) furnizează anual o evaluare comparativă a performanței cercetării și inovării în UE. Privind clasamentele din anii 2015-2019 se poate observa că, începând din 2015, deși a avut creștere economică, România a monopolizat ultimul loc al clasamentelor anuale iar Bulgaria penultimul, ambele țări fiind inovatori modești.

Ce este inovarea?

Voi încerca să răspund la această întrebare în așa fel încât să fac noțiunea de inovare cât mai accesibilă pentru a lărgi dezbaterea publică. Manualul Oslo[3] identifică patru tipuri de inovaţii: inovarea produselor(bunuri materiale şi servicii), inovarea proceselor, inovarea marketing-ului și inovarea organizaţională. In ceea ce privește inovarea produselor, definiţia inovării include conceptele de noutate, comercializare şi/sau de punere în aplicare, cu alte cuvinte, în cazul în care o idee nu a fost dezvoltată şi transformată într-un produs, proces sau serviciu, sau nu a fost comercializată aceasta nu poate fi considerată inovaţie. Următoarele definiţii-aforism confirmă acest lucru:

  • Inovarea este capacitatea de a transforma ideile în facturi (L. Duncan)
  • Inovaţia = Idee(Invenţie) + Implementare(Comercializare) (Stelian Brad)
  • Creativitatea constă în a gândi la lucruri noi. Inovarea constă în a face lucruri noi (Ted Levitt).
  • Inovația este instrumentul specific al antreprenoriatului. Actul care dă resurselor o nouă capacitate de a crea bogăție (Peter F. Drucker)
  • Inima și sufletul companiei sunt creativitatea și inovarea (Bob Iger)

Există multe alte aforisme utile pentru înțelegerea inovării printre care[4]:

  • Nu există nicio îndoială că creativitatea este cea mai importantă resursă umană dintre toate. Fără creativitate, nu ar exista progres și am repeta tot timpul aceleași modele (Edward de Bono)
  • Dificultatea constă nu atât în ​​dezvoltarea de idei noi, cât în evadarea din cele vechi (John Maynard Keynes)
  • Când vânturile schimbării suflă, unii oameni construiesc ziduri, iar alții construiesc mori de vânt (Proverb chinezesc)

Constituie inovații atât produsele, procesele şi metodele noi pe care firma le-a dezvoltat pentru prima dată, cât şi cele pe care le-a adoptat dar provin din alte firme sau organizaţii. Cum nicio definiție nu este exhaustivă, pentru a înțelege și mai bine ce este inovarea, Anexa B a Manualului Oslo oferă un set consistent de exemple.

De ce este necesară inovarea

Intr-o economie bazată pe cunoaştere, cum este economia actuală, inovarea este principalul factor responsabil de dezvoltarea durabilă a naţiunilor, de obţinerea avantajelor competitive în industrie şi de producerea valorii adăugate. Inovarea și îmbunătățirea continuă sunt lucrurile capitale pe care organizaţiile trebuie să le facă pentru a supravieţui pe piața concurențială. O căutare pe Google cu cuvintele cheie “innovate or die” întoarce 13,2 milioane de rezultate.

Gary Hamel, unul din cei 50 cei mai influenţi gânditori în domeniul managementului, aduce un adevărat elogiu inovării, evidenţiind rolul acesteia în progresul societăţii[5]:

  • Existenţa noastră se datorează inovaţiei. Specia umană există datorită celor patru miliarde de ani de evoluţie genetică.
  • Prosperitatea noastră se datorează inovaţiei. Datorită unui mileniu de inovaţie socială, milioane de oameni au dobândit dreptul la autodeterminare. Trăim în societăţi democratice, în care suntem liberi să gândim şi să acţionăm ceea ce constituie premisele obligatorii ale inovaţiei. Inovaţiile instituţionale, printre care pieţele de capital, legislaţia companiilor şi protecţia brevetelor, au pregătit calea spre progresul economic, facilitând comerţul, formarea capitalului şi antreprenoriatul. Inovaţia tehnologică este sursa capacităţii de deplasare rapidă, a comunicaţiilor instantanee, a medicamentelor şi a puterii de calcul fără precedent. Dezvoltarea tehnologică a condus la creşterea spectaculoasă a veniturilor: timp de 820 de ani, între 1000 şi 1820, venitul global per capita a crescut cu doar 50%. In următorii 120 de ani a crescut cu 800%, ceea ce inseamnă că inovarea a salvat umanitatea de privaţiuni.
  • Fericirea noastră se datorează inovaţiei. Oamenii sunt cei mai fericiţi atunci când creează, idiferent dacă o fac pentru a rezolva probleme, pentru a face bani sau pentru a progresa. De-a lungul istoriei, milioane de oameni au fost privaţi de şansa de a crea deoarece au trăit într-o perioadă în care instrumentele creativităţii aveau preţuri prohibitive sau libertăţile creative erau limitate. Prin contrast generaţiile actuale sunt privilegiate datorită accesului la instrumente extrem de ieftine şi datorită internetului care facilitează legăturile cu alţi creatori şi oferă posibilitatea de împărtăşi inovaţiile cu toată lumea.
  • Viitorul nostru îl vom datora inovaţiei. Astăzi, cele mai presante probleme ale umanităţii nu sunt doar de natură tehnologică. Omenirea se confruntă cu o serie de probleme dificile care necesită noi soluţii: schimbările climatice, pandemiile, statele nefuncţionale, infracţiunile cauzate de narcotice, terorismul, proliferarea nucleară, degradarea mediului înconjurător, multe având drept cauză însăşi tehnologia. Dacă la începutul secolului XX, Thomas Edison şi General Electric au inventat laboratorul modern de cercetare şi dezvoltare şi, odată cu acesta, un set de protocoale care aveau să contribuie la progresul tehnologic al secolului următor, pentru a face faţa noilor provocări vor trebui inventate noi sisteme de inovare. Există deja noi meta-inovaţii, cum sunt pieţele de idei, crowdsourcing, folksonomia, ce uşurează inovarea depăşind disciplinele, graniţele, instituţiile şi ideologiile. Ca şi până acum, inovaţia este singurul mijloc care poate asigura viitorul omenirii.

Având în vedere ritmul rapid al schimbărilor tehnologice şi al altor schimbări la nivel global, companiile sunt obligate să reinventeze modul în care îşi îndeplinesc cea mai importantă sarcină, anume inventarea viitorului. Pentru orice organizaţie care trebuie să realizeze acest lucru inovarea trebuie să devină noua competenţă de bază.

Cât este de accesibilă inovarea

In general există trei tipuri de abordări ale soluţionării inovative a problemelor:

  1. Soluția genială. Insă un procent extrem de mic din oameni sunt genii așa că această situație este foarte rară şi nu poate constitui abordarea principală a soluţionării inovative a problemelor.
  2. Calea empirică. Această abordare atacă problemele prin metoda încercare-eroare sau prin metodele aleatorii de creativitate/inovare.
  3. Calea sistematică. Utilizează un proces metodic, organizat, pentru a descoperi spaţiul complet al soluţiilor. Acest lucru permite selectarea ulterioară a unei soluţii optime. Inovarea sistematică fundamentată prin „Teoria rezolvării inovative a problemelor”(metoda TRIZ) aparţine acestui gen de abordare.

Pentru un succes industrial sunt necesare 5 invenţii de valoare care rezultă din 250 de invenţii curente. Deci, pentru a realiza invenţii de mare valoare care să conducă la succese industrial-economice este necesară o creştere rapidă a numărului de invenţii înregistrate şi brevetate, întrucât în domeniul creaţiei tehnice nu poate exista calitate fără cantitate[6]. Dacă se ia în considerare întregul proces de creaţie, pentru a se obţine un singur produs de succes este necesară generarea unui număr de aproximativ 3.000 de idei (figura de mai jos).


In aceste condiţii, problema fundamentală a progresului economic contemporan este creşterea substanţială a productivităţii activităţilor de generare/căutare a soluţiilor tehnice, comerciale sau organizatorice. Contrar unor convingeri larg răspândite practica inovării nu este un mister. Abilităţile de inovare pot fi studiate şi învăţate. Prin urmare crearea de noi produse, servicii şi experienţe pentru clienţi este, mai degrabă, o ştiinţă decât o artă. Din acest punct de vedere, inovarea poate fi planificată, după transpunerea planificării în practică rezultatele pot fi cuantificate şi analizate pentru ca, pornind de la feed back, planurile ulterioare să poată fi îmbunătăţite pentru a se ajunge la excelenţă. Ca ştiinţă, inovarea beneficiază de un set de metode practice şi riguroase, precum şi de instrumente şi modele de acţiune. Acest lucru permite articularea unei viziuni prin care să se obţină rezultate fiabile şi repetabile care să încurajeze inovaţia în cadrul organizaţiilor. Cu toate acestea nu se poate afirma că există reţete pentru inovare, motiv pentru care managementul inovării, la rândul lui, necesită multă viziune şi creativitate pentru a crea un mediu care să favorizeze creativitatea individuală şi colectivă, inovarea şi asumarea riscurilor. Răspunsul cheie la necesitatea de a obţine inovaţii semnificative a fost dintotdeauna creativitatea. Ştiinţa creaţiei tehnice este relativ nouă, începuturile acesteia găsindu-se în cercetările lui Alex Osborn care, încă din 1939, a pus bazele unei metode psihologice de stimulare a elaborării noilor idei, denumită asaltul creierelor (brainstorming). Pentru a sprijini inovaţia au fost dezvoltate şi perfecţionate diverse metode de inovaţie şi creativitate, aşa încât de-a lungul timpului s-a acumulat o mare diversitate de astfel de metode, provenind din medii multiple, medii care au constituit sau constituie adevărate şcoli de creativitate. Intre 1930 şi 1980 au apărut mai mult de 300 de metode de inovare[7].

România se situează pe ultimul loc în UE la capitolul inovare, inclusiv din cauza nivelului redus al inovării în Intreprinderile Mici si Mijlocii(IMM). Cu toate acestea inovarea este accesibilă și pentru IMM. Flexibilitatea, structura organizatorică simplă, riscul scăzut şi receptivitatea sunt atuurile acestora în fața marilor întreprinderi, precum și caracteristicile esenţiale care facilitează inovarea în IMM şi care generează un potenţial de inovare nevalorificat încă. Că inovarea este accesibilă și pentru IMM a demonstrat-o Irlanda care, în 2016, a fost liderul UE la acest tip de inovare.

Referințe

[1] Ștefan Popescu, Planul von der Leyen și prioritățile României, 02.06.2020, disponibil pe https://revista22.ro/opinii/stefan-popescu/planul-von-der-leyen-si-prioritatile-romaniei

[2] Ibidem

[3] OECD & Eurostat, Oslo Manual – Guidelines for collecting and interpreting innovation data, Third edition, 2005

[4] Understanding innovation through innovation quotes, disponibil pe https://innovationcloud.com/blog/understanding-innovation-through-innovation-quotes.html

[5] Gary Hamel, Ce contează acum: cum să câştigăm într-o lume a schimbărilor implacabile, a competiţiei feroce şi a inovaţiei de nestăvilit, Bucureşti, Editura Publica, 2012

[6] Vitalie Belousov & Gheorghe Doncean, Curs de creativitate tehnică, Editura Performantica, Iaşi, 2010

[7] Gao Changqing, Huang Kezheng & Ma Fei, Comparison of innovation methodologies and TRIZ, disponibil pe http://www.triz-journal.com/comparison-innovation-methodologies-triz/

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. 1. Am lucrat si incercat sa inventam cu TRIZ, un program inventat de un rus. Poti sa-l uiti, nu numai ca e extrem de scump, dar mai rau te zapaceste.
    2. Nu cred ca e posibil sa planifici inovarea/inventia, ideile vin sau nu, nu pot fi gestionate, nu te poti duce dimineata la munca si sa-ti spui, azi voi inventa ceva! Am peste 30 de inventii, cele mai multe au aparut in somn, la o discutie, in concediu, nu-mi amintesc sa fi aparut ceva in timpul de lucru.
    3. Obiectivele EU si aruncatul cu multe miliarde nu va duce la nimic bun, ci doar la hranirea din belsug a unor baieti dastapti. Ar putea cineva sa dea exemple de inventii/inovatii rezultate din programe de stat!? Desigur s-ar putea vorbi despre NASA, dar e totusi un caz special. Vedem acum in cazul Coronei, se arunca cu bani din toate partile, se-ncerca dezvoltarea vaccinului, al medicamentelor, rezultatul e ca ni se recomanda sa ne spalam pe miini si sa purtam o cirpa pe bot.

    PS Desigur Romania ar face bine sa reuseasca sa obtina o bucata din prajitura EU, dar sa nu ne facem iluzii totusi.

    • Da, eu pot: Galileo, CERN, Magurele. Sunt sute de proiecte finantate de exemplu din bani comunitari (instrumente Horizon) care au generat tot felul de inovari si comercializari ale inovatiei. Nu toti banii se transforma in succes dar chiar si 10% tot e bine pentru ca se genereaza foarte mult „knowledge” care e la fel de important daca vrem sa avansam.

      • In Orizont 2020, cele mai multe rezultate sunt doar rapoarte gaunoase, lalaieli despre nimic.

        Mai diplomatic a spus-o si Curtea de Audit Europeana

        Bani aruncati.

        • Un link ceva? Probabil ca stiti despre ceva care nu e accesibil publicului. Unde e raportul asta maret care sa sublinieze gaunosenia H2020? De acord insa ca mult eproiecte H2020 nu sunt ok si nu ar fi trebui finantate, dar aveti un instrument/,etodologie mai buna/avansata de a oferi granturi in cercetare/inovare? Dati-le glas va rog.

          • 1. Judecati singur – rezultatele H2020 sunt publice (livrabile etc.);
            2. Curtea de audit s-a pronunat in acelasi sens, doar ca trebuie sa si stii sa interpretezi argoul Uniunii (extrem de diplomatic, ca sa spun asa).

      • Sigur ca 10% ar fi f bine, dar cred ca e ca. 0,1%. Galileo, Cern, magurele sunt nume de proiecte nu de inventii! Generare de „knowledge”, inca o schmecherie sa mincam niste piscoturi.

        Am lucrat in proiecte comunitare, structura acestora impiedica producerea unor inventii. De multe ori sunt firme concurente adunate in consortium, Ce interes ar avea astea sa produca inventii de care sa profite toti, incl concurentii care nu au participat la asa ceva?

        In esenta inventatorii isi doresc o suprematie, uneori temporara, asupra concurentei, numai atunci aceasta devine lucrativa. Povestile cu inventii daruite omenirii din generozitate, am auzit doar la impuscatu cu celebrul „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi”.

        • NASA e inventie/inovatie si Galileo sau CERN nu? Hopa…ne contrazicem pe fata.
          Inovatie nu vine numai din competitie, actorii/viziunile s-au mai schimbat intre timp. Nu toti gandesc in logica acaéasta si multi gasesc ca a te asocia e mai rentabil decat a concura. Drept dovada si globalizarea din lumea de azi…
          EU nu zic ca e bine sau rau, doar ca paradigmele s-au mais chimbat.
          0,1% e cam pesimist. Mai pune ca mai este. Iar knowledge creation e la baza oricarei inovari ulterioare, ca iti place sau nu. Savantul inovator care devine antreprenor (sau se asociaza cu unul) nu deriva ideile chiar fara nici un grant de cercetare, de multe ori public.

          • Galileo a avut destule probleme, inclusiv pierderea de semnal din 2019.

            Intre GPS si Galileo exista o distanta considerabila in timp.

            Galileo este o vulnerabilitate, din punct de vedere militar.

            Dispozitivele capabile Galileo sunt putine (poate se vor dezvolta de acum incolo, vom vedea), in schimb multe sunt capabile Baidou (China).

            Exista si destule diferente de organizare intre NASA si ESA, si nu in favoarea ESA.

            ===

            Nu tin partea nimanui, dar UE e cam in urma din nenumarate puncte de vedere in ceea ce priveste inovarea. Pomparea de bani publici in inovare in forma actuala nu da mari sperante, ba chiar dimpotriva.

            UE functioneaza bine in ce priveste asigurarea stabilitatii politice si mediul economic al Europei, dar da destule rateuri in alte privinte. Finantarea cercetarii si inovarii suna politic minunat, dar clopoteii si trambitele nu dau de mancare :-).

            Daca ar fi sa investesc banii in actiuni „Inovare” i-as investi in SUA, nu in UE. Acest lucru e ingrijorator.

    • „Am lucrat si incercat sa inventam cu TRIZ, un program inventat de un rus. Poti sa-l uiti, nu numai ca e extrem de scump, dar mai rau te zapaceste.” Vorbiți cumva de un program de calculator(software)? Eu nu am în vedere un software, ci metodologia practică, seturile de instrumente, baza de cunoștințe și o tehnologie bazată pe model pentru generarea de soluții inovatoare, inițiate de Genrich Altshuller si dezvoltate de discipolii săi. Există o bogată literatură științifică dedicată succeselor obținute cu acest TRIZ. Genrich Altshuller nu este rus, este de fapt un evreu din fosta URSS. Mulți dintre discipolii lui au plecat după 1990 în Occident si au diseminat metoda acolo.

      • Cunosc metodologia, am fost scolarizat, se-ncearca sa se gaseasca fenomene, solutiii din alte domenii, sa combine tehnica cu bionica, de ex.

        Ai reusit tu sa faci vreo inventie folosind TRIZ? Cunosti vrei statistica care sa arate cite inventii s-au realizat folosind aceasta metodologie?

        Repet, inventiile sunt inspirate de Dumnezeu, na ca devin si religios, vin, sau nu!

        • La momentul în care am descoperit TRIZ nu mai lucram în industrie, așa că nu am reusit s-o testez ca metodă. Dar așa cum am spus sunt multe articole publicate în reviste de specialitate care confirma virtuțile metodei:
          Filippi, S., Motyl, B., Ciappina, F. M., 2011, Classifying TRIZ methods to speed up their adoption and the ROI for SMEs, Procedia Engineering, Volume 9, Pages 172–182
          Gadd, K., 2006, TRIZ at Bradford University. Solving a organisational problem using TRIZ, Triz-journal
          Ilevbare I, Probert D, Phaal R. A review of TRIZ, and its benefits and challenges in practice, Technovation, Volume 33, Issues 2–3, February–March 2013, Pages 30–37
          Ilevbare, I., Phaal, R., Probert, D., Padilla, A. T., 2011, Integration of TRIZ and roadmapping for innovation, strategy, and problem solving, Centre for Technology Management, University of Cambridge, UK
          Mann, D. An Introduction to TRIZ: The Theory of Inventive Problem Solving, Creativity and Innovation Management, Volume 10, Issue 2, pages 123–125, June 2001
          Moehrle, M. G., What is TRIZ? From Conceptual Basics to a Framework for Research, Creativity and Innovation Management, 03/2005, Volume 14, Issue 1, pp. 3-13
          Denis Cavallucci, Gaetano Cascini, Joost Duflou, Pavel Livotov, Tom Vaneker, TRIZ and Knowledge-Based Innovation in Science and Industry, Procedia Engineering Volume 131 2015 Pages 1-2
          D. Cavallucci, Roland D. Weill, Integrating Altshuller’s development laws for technical systems into the design process, CIRP AnnalsVolume 50, Issue 1 2001 Pages 115-120
          Pe lângă articolele publicate în reviste sunt și mărturii de la firul ierbii ca aici http://www.innovazionesistematica.it/index.php?Itemid=6
          Acum aflu pentru prima dată o părere nefavorabilă despre TRIZ. Poate că ar trebui publicat un articol pe tema asta pentru a elucida problema. Insă faptul că TRIZ nu a condus la rezultate într-un caz nu înseamna că nu poate da rezultate în alte cazuri.

  2. Educatia din Romania se bazeaza pe memorie si rezolvari de probleme tampe.

    Dupa ce scoala te prosteste 12-16 ani, mai vreti si inovare?!

    Eu sunt multumit daca romanii imi inteleg cuvintele si pot formula un raspuns inteligibil la intrebari simple de tipul : „Cum te cheama?”, „De unde esti”? Nu e o gluma, asta e trista realitate.

    In cele cateva interviuri ale doamnei Anisie pe care am avut proasta inspiratie sa le urmaresc, domnia sa nu a rostit macar o fraza cu cap si coada. Si mai radea lumea de Dancila… Cele doua doamne provin de la partide politice diferite, ceea ce inseamna ca ele sunt ilustrative pentru intreg poporul roman.

    ===

    Bun, hai sa ne uitam la finantarile private din Romania – unde guvernul nu mai poate fi facut raspunzator: imensa majoritate a „inovarii” finantate consta in „platfrorme” de o stupiditate fara margini, aplicatii de smartphone imposibil de folosit sau pline de bug-uri – toate „rezolvand” probleme inexistente sau propunand solutii inutile.

    Asa ca asta este caracteristica poporului roman: profund ostil inovarii, in mod organic.

    Vreti inovare? Solutia e simpla si poarta numele Otopeni.

    • Institutele de cercetare ale Romaniei vor dezvolta Inteligenta Artificiala!?

      Asta e tare de tot!

      Am mai vazut un institut de cercetare din Romania care cantarea frunzele cazute din 10 pomi intr-un proiect de cercetare cu un buget de 100.000 Euro.

      De unde pana unde platim din bugetul european (alimentat tot din impozite) asemenea proiecte lipsite de speranta? Cu 1% din ce s-ar aloca institutelor publice din Romania pentru Inteligenta Artificiala s-ar putea finanta proiecte in mediul privat cu de 1000 de ori mai multe sanse sa ajunga la rezulate.

      Dar nu vor renunta institutele de cercetare la aceasta noua vaca de muls. Vor produce – ca de obicei – voluminoase rapoarte despre nimic, vor aduna echipe de zeci de oameni care isi vor plimba Sfintele Moaste ale „cercetarii” de la unii la altii.

      De data asta hotzia romaneasca va purta numele de „inovare”. Irosim banii aiurea si apoi ne plangem ca nu avem inovare.

  3. Japonia a început 2020 cu producția în serie a camioanelor cu celule electrice (Brennstoffzellen) pe bază de hidrogen. Infrastructura cu stații de hidrogen pe lângă cele cu carburant clasic s-a făcut sistematic. In UE se vorbește acum despre inovare, tehnologia de hidrogen etc. Pentru hidrogen din electroliză e necesar de curent electric. Nu prea e vizibil de unde va veni o creștere de + 45 % curent electric în UE.27 pentru restructurarea industrială. RFG închide 2022 toate centralele atomoelectrice si 2038 închide toate termocentralele cu cărbune (are azi termocentrale pa bază de cărbune brun de la suprafață). SUA va produce 2026 centrale atomoelectrice eficiente mici de ca. 60 MW în serie scrie Der Spiegel. Prețul de productie va fi ca. 8 Cent/ kwh (va fi folosit ca. 95 % din energia Uraniului 235, azi e folosit numai 5 % în centralele atomoelectrice vechi). De unde va veni curentul electric în România?

    ….”… România se situează pe ultimul loc în UE la capitolul inovare, inclusiv din cauza nivelului redus al inovării în Intreprinderile Mici si Mijlocii(IMM). Cu toate acestea inovarea este accesibilă și pentru IMM.. … Că inovarea este accesibilă și pentru IMM a demonstrat-o Irlanda care, în 2016, a fost liderul UE la acest tip de inovare…. „ …….

    Antreprenorii privați sunt cei care fac inovații în intreprinderi (Fischer Dübel, Würth Schrauben). Naționalcomunismul autohton specific a eliminat intreprinderile private 1947-1989, a exterminat antreprenorii privați. De unde alții azi?
    Cred că crearea de câtiva sâmburi industriali pe lângă universități de rang cu centre de cercetare asociate poate atrage IMM în regiunile -metropole ca București, Timișoara, Cluj, Brașov etc. Domeniile unde investițiile și laboratoarele sunt mai potrivite pentru IMM: genetica, biologia moleculară- productia farmaceutică, Software, AI, digitalizare etc ar trebui să primească prioritate. Lanțurile de producție continentale și globale în industria 4.0 sunt prea mari și schimbarea tehnologiei e prea rapidă pentru ca investițiile de 100.000 până la 400.00 Euro pe job să fie făcute în IMM din țară.
    Digitalizarea în UE e cu mult în urmă față de SUA și China. Datele din UE sunt transmise pe cloud din SUA și China în proportie de 94%. UE nu are la ora actuală capacitatea de ași apăra datele industriale și din cercetare. Blockchain înseamnă curent ieftin. Unde se poate face azi inovație în România, în care domeniu, în care regiune?

    • S-ar putea face inovatie in Romania, daca nivelul de trai ar depinde de ea.

      Dar in Romania nivelul de trai nu depinde de efortul depus.

      Cainele nu fuge de la macelarie. De ce ar vrea romanii sa munceasca mai mult, cand au venituri uriase doar pentru ca se deplaseaza de acasa la servici?

      ===

      Nu exista cerere pentru inovare in Romania, pentru ca se traieste exceptional de bine fara ea.

      De unde banii traiului in huzur? Din imprumuturile statului. O parte a populatiei traieste pe seama purjarii banilor de la buget, o alta parte – in mediul rural – inca traieste intr-o economie autosuficienta si slab monetizata, practic inchisa.

      Pentru ca Romania sa inceapa sa se dezvolte este nevoie de o solutie politica, nu de una economica sau monetara. Statul roman trebuie sa treaca de la national-socialism la liberalism (fara legatura cu partidul politic cu acelasi nume).

      Inovarea ar veni ca o consecinta a liberalismului statului, deoarece ea ar asigura venituri mai mari. Altfel, este absurd sa ceri oamenilor care traiesc foarte bine fara nicio inovare sa se apuce sa o faca.

      In Romania nu avem „plasa de siguranta” si nici „welfare state”. Romania este un stat comunist sub aspect social – fiecare are dupa nevoi. Cativa cleptocrati, cativa saraci – nu schimba lucrurile, deoarece orice sistem politic are privilegiatii si falitii sai.

      Votul si oferta politica nu pot schimba ele singure situatia din Romania. Din motivul simplu ca nimeni nu va vota pe cineva care sa ii spuna ca o va duce mai rau, oricat i-ai vorbi despre binele viitor.

      Un astfel de sistem politic traieste exclusiv in prezent, pentru ca si privilegiatii sai tot asa traiesc. Prin contrast, chestiuni precum inovarea, energia verde, renuntarea la termocentrale sunt elemente ale unui discurs predictiv, cu deschidere spre viitor.

      ==

      Altfel spus, situatia politica a Romaniei nu permite inovarea sau dezvoltarea economica (altfel decat cea constand in cheltuirea banilor imprumutati pe bunuri de larg consum), nu pentru ca nu s-ar cunoaste solutiile, ci pentru ca societatea nu le-ar gira prin vot din cauza bunastarii prezente.

      • Bunicii (expropiați în martie 1945 pe bază etnică, bunicul deportat în URSS etc) și părinții au trăit la sat un timp 1945- 1955 precum scrieți. Fără grădina de lângă casă nu era destul de mâncare. Banii de la CAP și GOSTAT erau mai mult simbolici. Nu prea erau bani. Anii 1980-1989 sunt deja uitați? Intuneric, frig, lipsa de alimente?
        Inflația anilor 1940 a distrus valoarea leului. Cu milioane nu se putea cumpăra aproape nimic. A urmat încă o dată în anii 1990 distrugerea monedei naționale leu. Toți românii au devenit milionari. Să sperăm că nu se repetă prea curând.

        Cred că azi lipsește „Mittelstand” intreprinderile IMM private. Odată ce majoritatea cetățenilor sunt în IMM se schimbă și raportul față de intreprindere, produse, servicii și ceilalți consumatori. Mentalitatea crează statul. Cred că mentalitatea se va schimba treptat cu schimbarea raportului între cei din economia privată și „budgetarii” dependenți de budgetele publice. Se va crea din nou încredere, încredere între cetățeni, încredere între cetățeni și instituțile publice, încredere între cetățeni și serviciile publice.
        Nu știu dacă mai rămâne destul timp pentru aceste schimbări „biologice” lente. Nu cred că mai e timp până la bicentenar cu o situație asemănătoare cu cea din trecutul recent, cu cei 80 de ani 1940-2020 din centenarul mult lăudat la București.
        Centrul economic al lumii e deja de mult timp în zona Pacific. Ponderea UE în comertul global scade zi de zi.
        „La vălău” e imnul „penalilor patrioți” de ieri, de azi și de mâine. Cu vocabularul lor crează o imagine, un orizont închis, îngust, limitat. Lipsește viziunea modernă a unui stat ca „națiune” în sens politic, constituit din cetățeni stăpâni pe soarta lor. SUA e un stat modern, o națiune tânără, cu check and balance, cu limitarea puterii centrale ale Președintelui American.
        Cu vocabularul „neam, popor” continuitatea naționalismului legionar ortodox (Glasul Patriei, Nichifor Crainic) în naționalcomunismul ceaușist e mai mult decât același vocabular. E același spirit izolaționist naționalist.

        Statele din estul continentului create 1918/1945/1992 nu au reușit într-un secol să asigure locuitorilor „un trai ca în vest”.
        „GO VEST” ca speranța tinerilor de azi din țară ar fi un orizont prea sumbru, un viitor greu de imaginat.

        • Mittlestand e un vis frumos pentru Romania, m-as bucura daca macar IMM-urile ar fi lasate in pace.

          Sau daca statul nu ar mai pune conditii imbecile finantarilor (de tipul „5 locuri de munca” la 100,000 de eur, mentinute timp de 5 ani).

          ===

          Problema nu e economia non-monetizata din mediul rural, se poate trai cu ea foarte bine. Dar cand ea este parte a unui sistem ticalosit, in care a fi politician inseamna doar a sti cum sa te cuplezi la robinetele cu bani ale bugetului, conteaza tare.

          Inovatia este apanajul unui ecosistem economic favorabil, care rasplateste pe cei care depun efort si ii sanctioneaza pe ceilalti prin scaderea nivelului de trai. Nu e cazul Romaniei, pentru ca nu conteza dezvoltarea economica pentru bine personal, ci doar capacitatea de a ajunge la robinetele cu bani.

          Romania nu beneficiaza de o scara sociala, ce ar fi impulsul necesar pentru creativitate. Asta pentru ca de fapt creativitatea, inovatia, se supun unui scop personal, nu unuia colectiv. Cineva nu face o inventie pentru „binele tarii” ci din impuls personal. Un IMM nu face caritate, ci adopta inovatia daca ii aduce profit.

        • Intr-o lume globala, natiunea isi pierde primatul.

          Nu spun ca nu conteaza, conteaza imens pentru ca spiritul identar de natiune se ancoreaza, nu de Terra. Dar identitatea personala nu mai este exclusiv determinata de apartenenta la un anumit spatiu – tinerii de azi: Ubi bene, ibi patria!

          Nu o spun cu repros, istoria nu reproseaza ci doar constata. Chiar daca vorbim despre istoria contemporana.

          Nu toate popoarele dainuie. Desigur, ele se transforma. Vom vedea (poate) ce se va alege de cel roman.

          • Ca bănățean sunt obișnuit cu privirea spre vest, mai puțin spre est. Timișoara și județul Timiș e favorizat de drumuri mai scurte spre vest. Identitatea bănățeană e mai puțin „gălăgioasă”. Cred că toate mișcările politice identitare de azi alunecă înspre extrema stângă sau dreaptă. Cetățenia e baza „națiunii” ( e prețul de a fi „bănătean” în Banatul românesc), mai puțin etnia, religia, etc (nu cred în neam, popor) . Am colegi traducători de literatură română- germană din generația cu biografia în două epoci diferite. S-a făcut treabă bună la traduceri. Tradiția la filologii de literatură română cu multă teorie (estetică) și permanentă privire și grijă pentru o „literatură mică” am observat-o la întâlnirile cu traducătorii din ultimii 35 de ani. Limbile literare vor fi și peste 100 de ani limbi literare oriunde în UE.

            Mă îngrijoreaza faptul că e greu de constituit o „opinie publică civică comunitară europeană” fără o limbă comunitară (Elveția patru limbi de stat, Canada două, Belgia trei, sunt excepții). Engleza e și va fi o cârjă pentru cei tineri? Nici una din limbile „naționale” în UE nu e în altă situație decât cea română. Sunt limbi literare și vor rămâne așa. Federația de State Europene peste 15 sau 20 de ani? Cine știe….

            • Exista traducatoare automate. Exista inteligenta artificiala. Nu e departe ziua cand traducerile vor deveni doar o preocupare artistica pentru o mana de oameni – cam la fel cum sunt mesterii fauritori de sei de cal de astazi.

              Lumea se misca astazi de 10 ori mai repede decat in urma cu 10 ani, iar peste 10 ani se va misca de 10 ori mai repede decat acum.

              ===

              As spune ca identitatea este mai curand o chestiune de simtit decat una de definit. A fi parte a ceva pare sa fie sapat adanc in natura umana, dar aceasta constatare nu vine la pachet si cu demonstrarea ei.

              Cert este ca legatura dintre natiune si teritoriu a slabit in ultimele decenii si ca asistam la o atomizare a cetateniei, in paralel cu o globalizare a gandirii.

  4. De acord cu cele prezentate. Dar cercetarea din Ro nu se sincronizeaza decat foarte putin cu aceste cerinte. Din toata lista de institute si filiale ale Acad.Romane, ale celor 49 de INCD-uri ale MEC, ale celor peste 100 de centre de cercetare din univ. publice si private, cate pot raspunde acestor cerinte?!!. Apoi si legile din domeniu din 2003 si 2005 cu multiple adaugiri ar trebui reformate. Insasi pregatirea studentilor pe aceste noi domenii sunt deficitare, si a multor profesori, la fel dotarilor din laboratoare. Cum, cu cine, cand, unde se va porni la noul drum al cercetarii din Ro?!!! Aceste cerute la noi sunt faza de tatonare si incercare, altii in 30 de ani au avansat cu mult mai mult, chiar in tari foste socialiste.

    • Acele institute sunt victima capturii statului. Ele nu mai functioneaza de mult pentru cercetare, ci pentru a asigura venituri facile privilegiatilor angrenati in mecanism „gri” de purjare a bugetului.

      Afara e vopsit gardul, inauntru e leopardul. Cercetare este doar o eticheta. Din pacate, o mica parte – idealistii – considera naivi ca sunt cercetatori. Unii chiar sunt, din pacate, dar sunt pastrati doar demonstrativ, in vitrina cercetarii („Uite ce facem noi!” , strategie care ascunde lozinca reala (!): „Uite cat furam noi!”).

      De ce nu se poate schimba asta? Pentru ca toate lipitorile cercetarii asigura voturi pentru alte lipitori – cele dedicate muncii politice. O mana spala pe alta – asta e de actualitate.

      Comunismul a antrenat si specializat romanii in sisteme-parazit din simplul motiv ca numai asa se putea trai in comunism („N-ai pe cineva?” :-)). Parazitarea s-a incastrat astfel adanc in constiinta sociala, astfel de indemanari au devenit „ceasul de la tata” – adica seturi de „unelte” sociale transmise de la parinti la copii, cu sfintenie si grija.

      Nu spun ca nu exista asfel de practici si in alte state, foarte dezvoltate. Exista, desigur. Doar ca ele tin de suprafata, sunt atasate periferiei mecanismelor sociale, care pot functiona (si functioneaza) foarte bine si fara ele. In Romania astfel de practici reprezinta resorturile intime ale functionarii societatii, ea nu ar putea functiona fara ele.

      Cercetarea nu face exceptie. De aceea, oricati bani ai aloca cercetarii, ei nu vor servi decat intr-o infima masura obtinerii de rezultate notabile in inovare -spre pilda. Dimpotriva, fondurile suplimentare vor alimenta mecanismele interne de parazitare din cercetare, generand imbogatirea celor care stapanesc cel mai bine setul de unelte mostenit de la parinti si slefuit in timp cu grija.

      ===

      Solutia dezvoltarii Romaniei consta in saracirea sa.

      Nu este o solutie infailibila, lucrurile o pot lua razna. Dar saracirea asigura o sansa cel putin, pe cand strategia actuala de a pompa bani din ce in ce mai multi in buzunarele hotilor nu asigura niciuna.

  5. Inca ceva despre inventii, eu am schimbat de mai multe ori domeniul de activitate, de multe ori, imediat dupa schimbare, am reusit sa fac inventii.
    Si invers, daca ramii multi ani in acelasi loc ajungi la rutina, o situatie cumva confortabila, esti specialist, ai experienta, esti apreciat, ajungi si la un salariu bun, dar… impesia ca le stii pe toate si ca nu mai exist animic despre care sa nu stii, iti blocheaz acreativitatea. Ne gindim la cei casatoriti de peste 40 de ani!

  6. Chiar nu va inteleg; cu cine se poate face cercetare in Romania maine, daca cei mai buni elevi pleaca sa studieze in occident si raman acolo sau se angajeaza in multinationalele interna. Cu noua elita mediocra si media analfabeta functional? Cand au putut analfabetii functionali si mediocrii sa organizeze ceva functional. Iluzii!

  7. Articol interesant, bine întocmit și binevenit în contextul actual. Cred că dorința sinceră a autorului este aceea de a oferi posibilitatea unor schimburi de opinii pentru clarificarea noțiunii de inovare, care din păcate, prea des, este folosită inadecvat. [Citez : Ce este inovarea? Voi încerca să răspund la această întrebare în așa fel încât să fac noțiunea de inovare cât mai accesibilă pentru a lărgi dezbaterea publică].
    În acest context propun departajarea mai evidență a celor doi termeni, inovare și inovație, pentru că în limbajul de specialitate ei au totuși semnificații diferite. Utilizarea alternativă a denumirii de inovare și inovație (rezultată deseori din traducerea termenilor) pare aparent inofensivă, dar din păcate deseori este generatoare de confuzii. [Vezi – Inovaţia = Idee(Invenţie) + Implementare(Comercializare) (Stelian Brad)]
    Inovarea este un proces care poate să includă sau nu invenţii şi inovaţii şi ea se poate manifestă în plan tehnic, organizaţional, managerial, financiar [Joseph Aloïs Schumpeter, (Théorie de l’évolution économique), 1912)].
    Invenţia este o soluţie tehnică nouă, inventivă şi aplicabilă, importantă pentru societate prin capacitatea de a determina progresul tehnic şi susţine inovarea că proces cu finalitate pe piaţă. Invenţia că rezultat al gândirii creatoare a inventatorului poate fi exploatată liber, dar în majoritatea cazurilor datorită valenţele tehnico-economice pe care le conferă este protejată prin brevetare. Valorificarea invenției brevetate prin aplicare face parte din etapele unui proces de inovare.
    Inovația este o soluție tehnică de perfecţionare, de obicei o soluție tehnică nouă, fără caracter inventiv și aplicabilă. Ea se protejează, dacă este cazul, prin model de utilitate.
    Un aspect discutabil este cel preluat din bibliografie [Citez: Pentru un succes industrial sunt necesare 5 invenţii de valoare care rezultă din 250 de invenţii curente. Deci, pentru a realiza invenţii de mare valoare care să conducă la succese industrial-economice este necesară o creştere rapidă a numărului de invenţii înregistrate şi brevetate, întrucât în domeniul creaţiei tehnice nu poate există calitate fără cantitate[6]].
    Nu cunosc sursa și justificarea constatării potrivit căreia « 5 invenții de valoare rezultă din 250 invenții curente », iar afirmația că « în domeniul creației tehnice nu poate există calitate fără cantitate » mi se pare nesustenabilă. Ca exemplu recomand studiul experienței a numeroase întreprinderi foarte performanțe din Europa (nu neapărat grupuri industriale consacrate) care fără să-și constituie portofolii extinse de brevete de invenție reușesc performanțe notabile în inovare datorită unor abordări antreprenoriale profesioniste (proceduri, specialiști, politici de piață). Evident că sunt necesare cât mai multe invenții, dar rezultate dintr-o abordare conformă unei culturi adecvate a proprietății industriale și în conformitate cu bunbele practici ale domeniului. Ceea ce este important pentru societate este invenția, brevetul asigurând doar reglementarea raporturilor sociale în aplicarea invenției.
    Semnalez cu această ocazie faptul in nr. 5/2018 al Buletinului Oficial de Proprietate Industrială sunt publicate 700 de decăderi de brevete, din care 95% provin din cercetare. Oare aceste invenții brevetate să fi rămas doar în portofoliul institutelor de cercetare că indicatori de imagine, fără interes pentru mediul industrial ?. Oare nu existau cele 3×5=15 invenții de valoare printre acestea ? De fapt motivele lipsei proceselor inovatoare și transferului tehnologic sunt mult mai diferite (motivație, instrumente, practici, cultura precara a Proprietatii Industriale).

  8. Credeti-ma ca nu e mare scofala sa inovezi ceva. Sa inventezi e putin mai greu dar totusi pentru multe produse indistriale e relativ simplu, asta daca ai experienta in IP si un pic de simt tehnic. Problema e sa ajungi la un produs viabil, care sa poata fi comercializat. Brevetarea te costa niste zeci de mii de EUR bune si apoi trebuie cauti sa si produci undeva, asta in cazul ca produsul nu e fructul unui angajat al intreprinderii. De obicei inventiile sint produse in firme mari si nu de catre inventatori individuali iar Romaniei ii lipsesc si firmele mari si cultura de IP (una din putinele exceptii e Dacia). Stam extrem de prost la capitolul inventii/patente, insa multi romani autori de brevete sint deja in occident unde posibilitatile si cultura de firma sint altele.

  9. Inovarea se produce atat timp cat creezi conditiile propice pentru o activitate creatoare. Finantare si leadership modern. Atat timp cat noi tinem tot felul de relicve ale PCR si ale Securitatii pe functii platite gras din banul public si care imediat ce sunt amenintati darama tot in calea lor, vezi Nicolae Victor Zamfir de la IFIN-hH, nu vom avea sorti de izbanda. E nevoie de MERITOCRATIE si sange proaspat in sistemul de cerceartare. Apoi conducerile INCD-urilor nu trebuie sa dospeasca zeci de ani pe pozitii, chiar daca au fost bune la inceput orice conducere prea longeviva incepe sa produca daune. Maxim 2 mandate de catre 4 ani atat ar trebui garantat prin lege; cimitirul e plin de oameni indispensabili.

    • De acord. Inovarea apare cand exista meritocratie, nu este coruptie, ai un scop si o strategie, cand plecam de la premiza ca inovarea apare din orice zona nu doar de la tatucu’ sau marele carmaci.

      Din pacate noi nu suntem nici macar in faza de a copia lucruri inventate acum 50 de ani cand vorbim de ex. de administratia publica. Noi nu facem lucruri nici macar copiate unde creativitatea poate lipsi. Administratia publica nu vede mai departe de vouchere de biciclete, de cadouri de tichete de vacanta pt grecia, ceva ce nu necesita niciun skill ci doar sa platesti o galeata, punga cu faina, concert, voucher, autocar turcesc :( In multe locuri nu suntem in stare sa avem o discutie constructiva si sa putem ajunge la un compromis sa miscam lucrurile inainte. Tot timpul e ori noi, ori ei si mi-ar placea sa fim noi si eu peste noi. Minciunile pe care le servim ajung sa ne gadile ego-ul si ajungem sa le credem. Nu putem face o introspectie sa ne vedem si minusurile ca sa stim ce avem de imbunatatit, d-apoi sa apreciem un feedback. Putem doar sarbatori false realizari, si asta rar si doar daca punem si pe cineva in umbra.

  10. Finanțarea „inovării” e un reflex franco-german destul de ineficient. Cu sau fără metodologie. inovarea depinde în primul rând de un mediu propice și mai puțin de finanțare de la nivel central. Ori mediul propice este un mediu care respectă faptul că marea majoritate a tentativelor de a face ceva eșuează. Cel mai mare obstacol în calea inovării e faptul că legislația nu recunoaște și nu organizează corect acea stare intermediară în care unii oameni ar încerca să facă ceva dar nu știu încă dacă le va merge vreodată. Adică nu există cadru legal pe baza căruia să încerci ceva și să vinzi fără organizarea formală necesară unei firme (asta până la un anume prag). Asta sufocă piața micilor antreprenori de unde ar veni în mod normal grosul inovării. Rămâne zona de cercetare formală și firme mari, care-și are rostul ei, dar nu rezolvă singură problema.

  11. Inovarea apare acolo unde se muncește. De regulă e o problema de la muncă (sau o problema la care se munceste). Care sâcâie zile, săptămâni, luni. Și da, într-o zi stand acasa la geam, fumând relaxat și liniștit o țigară, bingo, vine și ideea de inovare.
    Avem o grămadă de români care sunt autori simpli sau co-autori la patente care nu aparțin neapărat firmelor cu identitate juridică în Ro. Sunt semnalizate peste 10.000 de patente cu autori afiliați României în Europa
    https://worldwide.espacenet.com/searchResults?ST=singleline&locale=en_EP&submitted=true&DB=&query=%5BRO%5D&Submit=Search
    Un studiu sau o discuție despre inovare ar trebui sa cuprindă și patentele românilor care muncesc in R&D in multinaționale, patente care desigur, aparțin firmelor „mama” care plătesc salariul omului. Idei care sunt 100% aplicabile, altfel companiile nu ar investi 10.000+euro pentru procesul de patentare a lor.

  12. Nu ma pricep la teoria inovarii, dar nu cred ca astea apar intr-un numar semnificativ, care schimba si conteaza, decat intr-un mediu in care se fac bani din asa ceva. adica si din ideea in sine.
    Am cateva zeci de inovatii, sunt din vremurile in care proiectantii avea norma de inovatii si MTO-uri. Nu am castigat nimic din ele, vreo doua probabil ca se calificau si la inventii.
    Nu a meritat efortul, am vazut inventii care erau facute doar din pix, rezultatele tot din pix, ajunsesem la o lehamite de atatea planuri din pix de ti se ducea dracu mama muzei :P
    Aici cred ca e tot chichrezul, nu in nus ce planur savante…cum sa facem ca ideile astea sa fie chiar pe bune, si sa se si transforme in bani?
    Poate ca ce scrieti dvs e Ok, poate ca ajuta sa intelegi mai bine ce si cum, n-am auzit de POCID, TRIZ, manualul nustiucare, poate functioneaza…dar cand ma gandesc ca Edison isi alegea colaboratorii dupa ce le dadea un test practic (le dadea cate o „chestie” demontata si ii punea sa o monteze, repede si bine, nestiind ce e) iar Musk ii alege doar daca cunosc in detaliu proiectele la care au lucrat (dovada ca chiar inteleg ce-au facut) parca mai imi vine inima la loc :P
    Adica un macar „simt” practic dezvoltat si o cunoastere in detaliu a „ceva”…intrebarea e toate alea pe care le spuneti ajuta cu ceva in chestiunile astea concrete?
    Pe de alta parte nici cu clasamentele astea nu cred ca e foarte OK
    https://www.businessinsider.com/these-are-the-10-most-innovative-countries-bloomberg-says-2020-1
    ‘Germany has broken South Korea’s six-year reign as the „the most innovative nation in the world,” according to the latest Bloomberg Innovation Index. The US ranked ninth, while China came in 15th.`
    EIS zice ca:
    `Sweden continues to be the EU innovation leader, followed by Finland, Denmark and the Netherlands.`
    At the global level, the EU has surpassed the United States for the second time`
    Alt clasament
    Switzerland is the world’s most innovative country followed by Sweden, the United States of America (U.S.), the Netherlands and the United Kingdom (U.K.), according to the GII 2019.
    Na, care e barosana pana la urma? ca sa stim dupa cine ne luam :P
    Oricum SUA sunt ciuca bataii, nu ? cu tot cu Musku` lor, na, ca le-am zis-o! :P

  13. 1. James Clerk Maxwell fundamenteaza teoria electromagnetismului (triada Newton-Maxwell – Einstein dupa mine e crema fizicii teoretice a tuturor timpurilor), cateva decenii mai tarziu Hertz descopera „undele Hertziene”, apoi Tesla patenteaza in US transmisia si receptia la distanta fara fir, iar Marconi „inventeaza” radioul in UK cu roialitatile respective
    2. Edison face zeci de mii de experimente de laborator, mii de produse, sute de patente si zeci de companii care fac profit din inovatiile respective in mijlocul „capitalismul salbatic”, unde exista totusi legi si proprietate intelectuala
    3. Analizand limitarile unor precursori ilustri (Odobleja, Hulubei, Coanda) contemporanul domn Ghita face un fel de „reverse engineering” si pleaca de la premiza contractelor publice cu zeci de milioane acordate in baza interesului national si pune bazele modernizarii infrastructurii digitale a natiunii.
    Considerand aceste informatii, credeti ca vreun investitor autohton cu rezon va risca sume de peste 100.000 euro intr-o idee promitatoare sau va „investi” aceste sume pentru a se cupla la „robinetul” contractelor din bani publici? Alternativ, tinerii pot spera in sprijinul academicienilor, oameni iubitori de stiinta care au trait privatiunile unor vieti pline de lipsuri, preferand sa cumpere carti decat mancare, insa care pot arata din proprie experienta calea spre succes.

  14. Stimate domn,

    Sunt de acord cu mare parte din articolul dvs. in ceea ce priveste beneficiile inovarii. As vrea insa sa adaug anumite dimensiuni care consider ca nu au fost tratate sau nu suficient:
    – orice definitie a inovarii nu ar trebui sa excluda problema pe care o rezolva, clientul fiind cel care valideaza o inovatie sau nu. Inovarea nu inseamna tehnologia din spate, ci doar tehnologia care raspunde la nevoia unui client.
    – inovarea poate aparea si in afara unor laboratoare magice unde se intampla minuni. Insa nu poate aparea acolo unde coruptia, sefia, frica esecului, guvernanta si leadership-ul stramb exista.
    – dintre cele 3 scenarii in care inovarea poate aparea, cred ca cea mai valabila este a doua cu conditia ca clientul final sa fie parte din ecuatie, si explic de ce:
    – scenariul unui geniu. Da, creativitatea este foarte importanta si din experienta proprie aceasta nu este suficient de bine pusa in valoare in organizatiile private / publice. Apare rar si nu este luata in calcul din varii motive, unul din ele ar fi frica de nou, ne place sa mergem pe modele care au prins in trecut desi prezentul este diferit si intr-o schimbare din ce in ce mai rapida. Si degeaba esti un geniu creativ daca nu poti executa un plan de la idee la aceea factura.
    – scenariul de planificare, calea sistematica. Din nou, lumea se schimba rapid si necesita solutii rapid, din 10 idei doar 2 prind si se scaleaza sau isi gasesc o aplicatie practica ce nu si-a schimbat cerintele de-a lungul planificarii. Costa prea mult sa planifici la infinit si la final solutia e buna dar problema nu mai exista.
    – scenariul de trial & error sau empiric, al carui eu sunt adept. Poate aparea doar daca clientul este in ecuatie, daca se face repede, daca se asuma un grad ridicat de risc (8 idei din 10 vor esua, dar vor esua smart, repede si fara sa investesti mai mult decat poti pierde), cand esti dispus sa pivotezi, cand cei ce lucreaza sunt imputerniciti sa gandeasca liber, sa incerce lucruri noi, sa asculte si de la experti din alte domenii, cand faci lucrurile pentru ca asa trebuie nu pentru ca asa stii sa le faci, cand faci ce nu e simplu, cand echipa are valori comune, cand exista o strategie deasupra care nu se schimba de pe azi pe maine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gheorghe Burz
Gheorghe Burz
Doctor in Inginerie şi Management cu o teza despre inovarea in Intreprinderile Mici si Mijlocii. Inginer cu o experiența de 25 de ani in proiectare si productie industriala.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro