marți, noiembrie 30, 2021

Insecticid Drapelul negru, ciorapi Darling, săpun Pisica și broboade Himalaya

O bancă de imagini postată pe Facebook acum cinci ani cu genericul Reclame vechi românești 1860-1990 a întrecut așteptările inițiatorului său, Florian Ciobanu, atrăgând aproape 90.000 de like-uri pînă în prezent. Într-o epocă a invaziei de reclamă pe toate suporturile posibile, de la panouri și mashuri imense, la televiziune unde pauzele publicitare întrerup filmul când e tensiunea la apogeu și până la iritantele animații intruse pe Internet, advertisingul a ajuns la o complexitate imposibil de anticipat în secolul al XIX-lea, când apăreau timid anunțuri, azi pline de umor involuntar. Spoturile pentru televiziune sau pentru Internet sunt adesea geniale, cuibărindu-se pe retina spectatorului pentru multă vreme. Un exemplu este reclama produsă de Leo Burnett la hârtia igienică ”Le Tréfle” (”Regina” în versiune românească). Spotul merită căutat pe Youtube și revăzut ca o capodoperă în 35 de secunde capabilă să circumscrie subtil beneficiile și excesele tehnologiei. Banca de imagini a vechilor reclame are darul de a măsura viteza cu care s-a dezvoltat advertisingul în 150 de ani, devenind din joc al hazardului comercial o știință sofisticată, cu tehnologii de comunicare elaborate pe analize statistice și cercetări de piață. Chiar dacă publicitatea a rămas, prin difuzarea reclamelor, un demers persuasiv care dorește să capteze interesul cumpărătorului, să-l convingă de avantajele unui produs, candoarea reclamelor de la începutul secolului XX sau banalitatea celor din vremea comunismului ne fac azi să zâmbim.

Și cum n-am zâmbi când, pe la 1909, erau oferite ghete americane pentru copii marca ”La Ruleta”, susținute cu poezioare laudative ca”Spune-mi, Edi dragă, de ce Nicușor/Calcă așa mândru și așa ușor/Pe când altă dată ades schiopăta/Și de bătături veșnic se plângea?/Uite că norocul l-a favorizat/Și de La Ruleta mama l-a-ncălțat”. Sau, mai devreme, în 1892, când revista Tribuna de la Sibiu publica o reclamă plină de indicații ”tehnice” despre broboade, cu detalii delicioase:”Surprisă mare!32.000 bucăți excelente, mari, groase, moderne, neasemănat de călduroase, drăgălașe BROBOADE, de cea mai bună calitate de cheviot de iarnă, 2 coți lungime și doi coți lățime, cu ciucuri lungi răsuciți… Broboade de iarnă Himalaya”. Urmează informații comparative de preț din categoria caragialescă ”eftin și bun”. Remediile cele mai fanteziste erau oferite ca sigure pentru boli pe atunci incurabile ca tuberculoza sau toxicomania și, avant la lettre, era prezentată varianta interbelică a Viagrei:”Impotența se combate cu tabletele RETON”. Alte exemple:”Morfiniști!Abstineță fără siringă vreo 4 săptămâni. Tratamentul cel mai ușor, fără chinuri. Dr.Fromme”. Oficoșilor, bolnavilor de piept, scrofuloșilor și celor săraci de sânge li se propune în 1910”Sirupul de fier calcaros” al farmacistului Vertes de la Lugoj, iar pentru suferinzii de cancer vine vestea bună că ”Medicina modernă vă pune la dispoziție VENINUL DE ȘARPE”.

Reclamele dau adesea în vileag cu ce probleme de igienă se confrunta neamul la începutul de veac, prin diversitatea de insecticide sau raticide, devenite  branduri spăimoase ca ”GUZGANUCID – bacil pentru uciderea guzganilor cultivați în laboratoriul d-lui profesor dr. Pușcariu din Iași”. Mai târziu, pe la 1936, românii au dat cu FLIT urmând îndemnul reclamei din AdevărulNu lăsați ploșnițele să vă tulbure somnul. Dați cu FLIT!”, sau au apelat la praful ”Drapelul negru” de vânzare ”în farmacii și vopselării”. Dacă n-ar fi fost moda, nici publicitatea n-ar fi luat așa un avânt. Numeroși croitori și saloane de modă își publicau oferta lăudându-se cu experiența pariziană sau londoneză că Vladmir ”tăietoriu de haine” interbelic bucureștean, blănăria ”La Gogu”, salonul de pălării ”Paulette.Haute Mode” de pe Calea Victoriei 168, sau producătorul de galoși din 1930, vorba reclamei”Cereți pretutindeni șoșoni și galoși Pepege marca Trei stele în potcoavă”. Asezonate cu fotografii anoste, reclamele din vremea comunismului la sucurile ”Cico” sau ”Brifcor”, la detergentul ”Perlan”, la vopseaua ”Cromoplatin” sau la ciocolata ”Pitic, ilustrează perfect absența unei piețe reale: asta este, asta cumperi! Stângăcia reclamei”Cu un televizor Miraj/Aveți numai avantaj”, este întrecută de ridicolul strategiei Ministerului Industriei ușoare care își făcea cunoscută în 1969 rețeaua de magazine din țară cu o ilustrație reprezentând un fel de securist în civil, însoțit de sloganul ”Omul informat știe să se orienteze în toate direcțiile”. Inspirația a rămas apanajul gloatei care făcea haz de necaz cu distihuri mucalite ca ”Moartea-i sigură cu cobra/Dar mai sigură cu Mobra”. Motocicleta Mobra, alt brand defunct.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Nu găsesc nicăieri faimoasa reclamă „Dormi și visează//Koprol veghează” împreună delicioasa imagine a unui individ în cămașă de noapte, scufie pe cap și o lumînare în mînă. Poate mă ajută cineva (vorbesc serios, nu ironizez).

  2. da, am auzit de la maica-mea despre acel ciocolax Koprol reprezentat de omul cu scufie cu ciucur si lumanare (o figura care mai poate fi remarcata la Scrooge din A Christmas carol)

    Pentru copii erau dragute catecelele inspirate de sapunul Bob:
    Bob, Bob, un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun/ Bob, Bob, ideal/ Un sapun fenomenal.
    &:
    O mana spala pe alta/ dar eu va spun voua/ ca sapunul Bob sa stiti/ spala pe-amandoua.

    Cateva anunturi publicitare pot fi vazute in revista din 1932 Realitatea via https://www.google.nl/search?q=reclama+koprol+vegheaza

    • Koprol-ul avea competitie, un produs numit Kuprin. Reclama: „Koprol = tucalul gol; Kuprin= tucalul plin. ”

      (auzita de la prof. Emanuel Zeltser)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro