joi, martie 4, 2021

Insecticid Drapelul negru, ciorapi Darling, săpun Pisica și broboade Himalaya

O bancă de imagini postată pe Facebook acum cinci ani cu genericul Reclame vechi românești 1860-1990 a întrecut așteptările inițiatorului său, Florian Ciobanu, atrăgând aproape 90.000 de like-uri pînă în prezent. Într-o epocă a invaziei de reclamă pe toate suporturile posibile, de la panouri și mashuri imense, la televiziune unde pauzele publicitare întrerup filmul când e tensiunea la apogeu și până la iritantele animații intruse pe Internet, advertisingul a ajuns la o complexitate imposibil de anticipat în secolul al XIX-lea, când apăreau timid anunțuri, azi pline de umor involuntar. Spoturile pentru televiziune sau pentru Internet sunt adesea geniale, cuibărindu-se pe retina spectatorului pentru multă vreme. Un exemplu este reclama produsă de Leo Burnett la hârtia igienică ”Le Tréfle” (”Regina” în versiune românească). Spotul merită căutat pe Youtube și revăzut ca o capodoperă în 35 de secunde capabilă să circumscrie subtil beneficiile și excesele tehnologiei. Banca de imagini a vechilor reclame are darul de a măsura viteza cu care s-a dezvoltat advertisingul în 150 de ani, devenind din joc al hazardului comercial o știință sofisticată, cu tehnologii de comunicare elaborate pe analize statistice și cercetări de piață. Chiar dacă publicitatea a rămas, prin difuzarea reclamelor, un demers persuasiv care dorește să capteze interesul cumpărătorului, să-l convingă de avantajele unui produs, candoarea reclamelor de la începutul secolului XX sau banalitatea celor din vremea comunismului ne fac azi să zâmbim.

Și cum n-am zâmbi când, pe la 1909, erau oferite ghete americane pentru copii marca ”La Ruleta”, susținute cu poezioare laudative ca”Spune-mi, Edi dragă, de ce Nicușor/Calcă așa mândru și așa ușor/Pe când altă dată ades schiopăta/Și de bătături veșnic se plângea?/Uite că norocul l-a favorizat/Și de La Ruleta mama l-a-ncălțat”. Sau, mai devreme, în 1892, când revista Tribuna de la Sibiu publica o reclamă plină de indicații ”tehnice” despre broboade, cu detalii delicioase:”Surprisă mare!32.000 bucăți excelente, mari, groase, moderne, neasemănat de călduroase, drăgălașe BROBOADE, de cea mai bună calitate de cheviot de iarnă, 2 coți lungime și doi coți lățime, cu ciucuri lungi răsuciți… Broboade de iarnă Himalaya”. Urmează informații comparative de preț din categoria caragialescă ”eftin și bun”. Remediile cele mai fanteziste erau oferite ca sigure pentru boli pe atunci incurabile ca tuberculoza sau toxicomania și, avant la lettre, era prezentată varianta interbelică a Viagrei:”Impotența se combate cu tabletele RETON”. Alte exemple:”Morfiniști!Abstineță fără siringă vreo 4 săptămâni. Tratamentul cel mai ușor, fără chinuri. Dr.Fromme”. Oficoșilor, bolnavilor de piept, scrofuloșilor și celor săraci de sânge li se propune în 1910”Sirupul de fier calcaros” al farmacistului Vertes de la Lugoj, iar pentru suferinzii de cancer vine vestea bună că ”Medicina modernă vă pune la dispoziție VENINUL DE ȘARPE”.

Reclamele dau adesea în vileag cu ce probleme de igienă se confrunta neamul la începutul de veac, prin diversitatea de insecticide sau raticide, devenite  branduri spăimoase ca ”GUZGANUCID – bacil pentru uciderea guzganilor cultivați în laboratoriul d-lui profesor dr. Pușcariu din Iași”. Mai târziu, pe la 1936, românii au dat cu FLIT urmând îndemnul reclamei din AdevărulNu lăsați ploșnițele să vă tulbure somnul. Dați cu FLIT!”, sau au apelat la praful ”Drapelul negru” de vânzare ”în farmacii și vopselării”. Dacă n-ar fi fost moda, nici publicitatea n-ar fi luat așa un avânt. Numeroși croitori și saloane de modă își publicau oferta lăudându-se cu experiența pariziană sau londoneză că Vladmir ”tăietoriu de haine” interbelic bucureștean, blănăria ”La Gogu”, salonul de pălării ”Paulette.Haute Mode” de pe Calea Victoriei 168, sau producătorul de galoși din 1930, vorba reclamei”Cereți pretutindeni șoșoni și galoși Pepege marca Trei stele în potcoavă”. Asezonate cu fotografii anoste, reclamele din vremea comunismului la sucurile ”Cico” sau ”Brifcor”, la detergentul ”Perlan”, la vopseaua ”Cromoplatin” sau la ciocolata ”Pitic, ilustrează perfect absența unei piețe reale: asta este, asta cumperi! Stângăcia reclamei”Cu un televizor Miraj/Aveți numai avantaj”, este întrecută de ridicolul strategiei Ministerului Industriei ușoare care își făcea cunoscută în 1969 rețeaua de magazine din țară cu o ilustrație reprezentând un fel de securist în civil, însoțit de sloganul ”Omul informat știe să se orienteze în toate direcțiile”. Inspirația a rămas apanajul gloatei care făcea haz de necaz cu distihuri mucalite ca ”Moartea-i sigură cu cobra/Dar mai sigură cu Mobra”. Motocicleta Mobra, alt brand defunct.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Nu găsesc nicăieri faimoasa reclamă „Dormi și visează//Koprol veghează” împreună delicioasa imagine a unui individ în cămașă de noapte, scufie pe cap și o lumînare în mînă. Poate mă ajută cineva (vorbesc serios, nu ironizez).

  2. da, am auzit de la maica-mea despre acel ciocolax Koprol reprezentat de omul cu scufie cu ciucur si lumanare (o figura care mai poate fi remarcata la Scrooge din A Christmas carol)

    Pentru copii erau dragute catecelele inspirate de sapunul Bob:
    Bob, Bob, un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun/ Bob, Bob, ideal/ Un sapun fenomenal.
    &:
    O mana spala pe alta/ dar eu va spun voua/ ca sapunul Bob sa stiti/ spala pe-amandoua.

    Cateva anunturi publicitare pot fi vazute in revista din 1932 Realitatea via https://www.google.nl/search?q=reclama+koprol+vegheaza

    • Koprol-ul avea competitie, un produs numit Kuprin. Reclama: „Koprol = tucalul gol; Kuprin= tucalul plin. ”

      (auzita de la prof. Emanuel Zeltser)

Lasă un răspuns la pmanu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Aterizarea forţată a unui avion de pasageri Il-18 în Cipru şi fenomenul globalizării (24 februarie 1962)

Când se mai întâmplă să citesc studii privind globalizarea şi despre zgomotoşii critici ai acestui fenomen, gândul îmi zboară către un incident...

Suveranitatea economică: între sloganuri și realități

În discursurile unor politicieni și în scrierile unor jurnaliști și economiști români, este prezent adesea sloganul suveranității economice. Concepția economică exprimată de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.