vineri, martie 29, 2024

Insecticid Drapelul negru, ciorapi Darling, săpun Pisica și broboade Himalaya

O bancă de imagini postată pe Facebook acum cinci ani cu genericul Reclame vechi românești 1860-1990 a întrecut așteptările inițiatorului său, Florian Ciobanu, atrăgând aproape 90.000 de like-uri pînă în prezent. Într-o epocă a invaziei de reclamă pe toate suporturile posibile, de la panouri și mashuri imense, la televiziune unde pauzele publicitare întrerup filmul când e tensiunea la apogeu și până la iritantele animații intruse pe Internet, advertisingul a ajuns la o complexitate imposibil de anticipat în secolul al XIX-lea, când apăreau timid anunțuri, azi pline de umor involuntar. Spoturile pentru televiziune sau pentru Internet sunt adesea geniale, cuibărindu-se pe retina spectatorului pentru multă vreme. Un exemplu este reclama produsă de Leo Burnett la hârtia igienică ”Le Tréfle” (”Regina” în versiune românească). Spotul merită căutat pe Youtube și revăzut ca o capodoperă în 35 de secunde capabilă să circumscrie subtil beneficiile și excesele tehnologiei. Banca de imagini a vechilor reclame are darul de a măsura viteza cu care s-a dezvoltat advertisingul în 150 de ani, devenind din joc al hazardului comercial o știință sofisticată, cu tehnologii de comunicare elaborate pe analize statistice și cercetări de piață. Chiar dacă publicitatea a rămas, prin difuzarea reclamelor, un demers persuasiv care dorește să capteze interesul cumpărătorului, să-l convingă de avantajele unui produs, candoarea reclamelor de la începutul secolului XX sau banalitatea celor din vremea comunismului ne fac azi să zâmbim.

Și cum n-am zâmbi când, pe la 1909, erau oferite ghete americane pentru copii marca ”La Ruleta”, susținute cu poezioare laudative ca”Spune-mi, Edi dragă, de ce Nicușor/Calcă așa mândru și așa ușor/Pe când altă dată ades schiopăta/Și de bătături veșnic se plângea?/Uite că norocul l-a favorizat/Și de La Ruleta mama l-a-ncălțat”. Sau, mai devreme, în 1892, când revista Tribuna de la Sibiu publica o reclamă plină de indicații ”tehnice” despre broboade, cu detalii delicioase:”Surprisă mare!32.000 bucăți excelente, mari, groase, moderne, neasemănat de călduroase, drăgălașe BROBOADE, de cea mai bună calitate de cheviot de iarnă, 2 coți lungime și doi coți lățime, cu ciucuri lungi răsuciți… Broboade de iarnă Himalaya”. Urmează informații comparative de preț din categoria caragialescă ”eftin și bun”. Remediile cele mai fanteziste erau oferite ca sigure pentru boli pe atunci incurabile ca tuberculoza sau toxicomania și, avant la lettre, era prezentată varianta interbelică a Viagrei:”Impotența se combate cu tabletele RETON”. Alte exemple:”Morfiniști!Abstineță fără siringă vreo 4 săptămâni. Tratamentul cel mai ușor, fără chinuri. Dr.Fromme”. Oficoșilor, bolnavilor de piept, scrofuloșilor și celor săraci de sânge li se propune în 1910”Sirupul de fier calcaros” al farmacistului Vertes de la Lugoj, iar pentru suferinzii de cancer vine vestea bună că ”Medicina modernă vă pune la dispoziție VENINUL DE ȘARPE”.

Reclamele dau adesea în vileag cu ce probleme de igienă se confrunta neamul la începutul de veac, prin diversitatea de insecticide sau raticide, devenite  branduri spăimoase ca ”GUZGANUCID – bacil pentru uciderea guzganilor cultivați în laboratoriul d-lui profesor dr. Pușcariu din Iași”. Mai târziu, pe la 1936, românii au dat cu FLIT urmând îndemnul reclamei din AdevărulNu lăsați ploșnițele să vă tulbure somnul. Dați cu FLIT!”, sau au apelat la praful ”Drapelul negru” de vânzare ”în farmacii și vopselării”. Dacă n-ar fi fost moda, nici publicitatea n-ar fi luat așa un avânt. Numeroși croitori și saloane de modă își publicau oferta lăudându-se cu experiența pariziană sau londoneză că Vladmir ”tăietoriu de haine” interbelic bucureștean, blănăria ”La Gogu”, salonul de pălării ”Paulette.Haute Mode” de pe Calea Victoriei 168, sau producătorul de galoși din 1930, vorba reclamei”Cereți pretutindeni șoșoni și galoși Pepege marca Trei stele în potcoavă”. Asezonate cu fotografii anoste, reclamele din vremea comunismului la sucurile ”Cico” sau ”Brifcor”, la detergentul ”Perlan”, la vopseaua ”Cromoplatin” sau la ciocolata ”Pitic, ilustrează perfect absența unei piețe reale: asta este, asta cumperi! Stângăcia reclamei”Cu un televizor Miraj/Aveți numai avantaj”, este întrecută de ridicolul strategiei Ministerului Industriei ușoare care își făcea cunoscută în 1969 rețeaua de magazine din țară cu o ilustrație reprezentând un fel de securist în civil, însoțit de sloganul ”Omul informat știe să se orienteze în toate direcțiile”. Inspirația a rămas apanajul gloatei care făcea haz de necaz cu distihuri mucalite ca ”Moartea-i sigură cu cobra/Dar mai sigură cu Mobra”. Motocicleta Mobra, alt brand defunct.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Nu găsesc nicăieri faimoasa reclamă „Dormi și visează//Koprol veghează” împreună delicioasa imagine a unui individ în cămașă de noapte, scufie pe cap și o lumînare în mînă. Poate mă ajută cineva (vorbesc serios, nu ironizez).

  2. da, am auzit de la maica-mea despre acel ciocolax Koprol reprezentat de omul cu scufie cu ciucur si lumanare (o figura care mai poate fi remarcata la Scrooge din A Christmas carol)

    Pentru copii erau dragute catecelele inspirate de sapunul Bob:
    Bob, Bob, un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun/ Bob, Bob, ideal/ Un sapun fenomenal.
    &:
    O mana spala pe alta/ dar eu va spun voua/ ca sapunul Bob sa stiti/ spala pe-amandoua.

    Cateva anunturi publicitare pot fi vazute in revista din 1932 Realitatea via https://www.google.nl/search?q=reclama+koprol+vegheaza

    • Koprol-ul avea competitie, un produs numit Kuprin. Reclama: „Koprol = tucalul gol; Kuprin= tucalul plin. ”

      (auzita de la prof. Emanuel Zeltser)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro