vineri, mai 16, 2025

Institutul Cultural Român Sanitar-Veterinar

Şi tocmai când se părea că, după numirea admirabilului   vicepreşedinte al ICR, domnul Liviu Jicman, instituţia mutilată  de Andrei Marga şi anesteziată de Lilian Zamfiroiu avea să intre într-o epocă  de letargie prelungită, o ştire vine să confirme că, în era social-liberală, minunile pot fi produse în cantitate industrială, spre beneficiul  poporului entuziast. Un compatriot capabil, remarcat deja prin vasta sa experienţă la nivelul direcţiei sanitar-veterinare doljene, este propulsat în poziţia  de secretar general adjunct. Este aceasta o alegere ce contribuie la deja consolidata reputaţie de profesionalism a ICR în epoca guvernării actuale.

Noul titular de funcţie, Valentin Iovan, pare să urmeze acelaşi  tipar al carierei ca şi vicepreşedintele desemnat de Senat.  Nu  îl recomandă o iluzorie competenţă intelectuală, ci seriozitatea cu care  s-a devotat binelui public, activând în cadrul PSD şi lucrând  îndeaproape în domenii sensibile şi sofisticate. A fi  om de partid pare să fie, în acest moment,elementul miraculos ce poate legitima fără alte discuţii. Detaliul că saltul de la protecţia animalelor la conturarea politicilor culturale este unul uluitor, chiar  şi în România, este irelevant. Partidul este în toate,iar raţiunile  gesturilor sale nu pot fi puse în cauză.Prin  detaşarea domnului  Iovan, ICR dovedeşte, încă o dată, că timpurile întunecate ale politizării  băsiste au trecut şi că porţile culturii se deschid pentru cei deja experimentaţi  în arta managementului eficient.

De vreme ce criteriile  de selecţie  sunt adaptate spre a fi eficiente şi transparente, o modestă recomandare. S-ar putea imagina un proces de  refondare al ICR, pornind  de la acest imperativ al  înnoirii autentice. Căci nu doar direcţiile sanitar- veterinare pot fi bazinele din care să ivească vajnici administratori culturali. Fiecare entitate descentralizată din teritoriu îşi va avea un reprezentant. De la deratizare până la agricultură şi  protecţia socială, ICR poate fi îmbogăţit cu un inestimabil potenţial de cunoaştere, sub semnul interdisciplinarităţii.

Un institut cultural român sanitar-veterinar. Iată visul se împlineşte, sub ochii noştri. Toţi cei care, mobilizaţi de ură, chemau la exterminarea cuibului de trădători din jurul lui Horia- Roman Patapievici îşi văd strădaniile încununate de această serie de numiri reformatoare.  Tihna pajiştilor autohtone va putea fi regăsită şi pe culoarele ICR. În fine, poporul învinge.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Desigur, este uluitor.
    E aproape hazliu si cum singura noastra supapa este umorul, ma leg strans de vorba SANITAR, deloc peiorativa in sine si fantasmez despre ce ar putea insemna ea: o igienizare, o salubrizare, o aseptizare, o dezinfectie, etc. Utile nu numai in ICR, ci in toata tarisoara.
    Sau sa impingem flexibilitatea gandirii pana la o reciproca: cum ar fi (si ce-ar zice cei direct subordonati) daca in capul organismului care avizeaza / controleaza fermele de ovine si porcine din judetul X ar fi numit un universitar umanist recent premiat peste mari si tari pt preocuparile sale in -sa zicem- arta medievala… Ce-ar zice cei de la judet?!

    Ce e cu-adevarat trist e ca ce-ar zice „cei de la judet” conteaza, in timp ce ce zicem noi (aici si aiurea), nu…

  2. Tihna, domnule Stanomir, nu vine din biblioteca ci de pe pajistile fertilizate natural de taurinele comunale ce creeaza acea atmosfera olfactiv-mirifica. Dar ce este aceasta tihna idilica lin asternuta cu barosul ideologic pe culoarele culturii neaos-mioritice („deja agricole” ar adauga neo-legionar-fascistii sustinatori ai poneiului roz de trista amintire) fara dogoarea caloriferelor genuin autohtone?

  3. Ca sa facem haz de necaz putem spune ca e un progres numirea acestui domn in functia de secretar general adjunct… un jurist in locul unei secretare de la UBB, adusa de Marga pe o asemenea pozitie! ICR nu mai are nicio legatura cu notiunea de cultura. Tot ce s-a distrus de Marga si ai lui e continuat cu succes de muncitorul de la Oltchim, Zambiloiu&comp. Tot inainte, tovarasi!

  4. Toate bune si frumoase dar la ce foloseste acest institut ? La nimic pentru ca ai avut campania 100 locuri de salvat si nici macar o tencuiala nu au reusit sa dea si nu mai e mult si u mai ramane nimic. De fapt pentru ce e atata risipa de fonduri daca minoritatile romanesti din jur nu au drepturi sau nu sunt recunoscute?

  5. Asteapta mai inati se vezi ce face omul respective.

    De ce sa ne repezim asa?

    Parca nu stim cu totii persoane ce primesc calificative de „intelectuali” numai si numia pentru ca au urmat o facultate „de intelectuali” in timp ce altii, fara pregatire de nici un fel, sunt cu adevarat intelectuali, dar sunt respinsi cu trufie…

    • Hai mai lasa-ma. Au mai fost unii de la CAP pusi mai-mari peste judete si uite unde am ajuns. Cred ca la ICR „cultura” nu inseamna „cultura cerealelor” si nici cresterea vacilor.

  6. Bine, dar … “Sanitar Veterinar” este un pleonasm, termenii stând în raport de incluziune: ce este veterinar este şi sanitar.

    Aşadar, până şi numele oficial al acestei, de altfel importante instituţii, devenita însa rezervor de cadre pentru cultura, este tembel formulat.

    • Nu ca vreau sa iau apararea dsv sau altor autoritati dar in cazul cu „sanitar veterinar” nu echiar asa.
      Cf def din dex
      Veterinar: 1. Adj. Care se referă la prevenirea, combaterea și vindecarea bolilor de care suferă animalele (domestice).
      Sanitar: 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice.
      Nu cred ca primul il include pe al doilea. Eventual, doar daca admitem ca omul este parte a regnului animal. Totusi nu multi ar acepta sa fie consultati de un medic veterinar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro