Oana Boca, directorul de imagine al Editurii Polirom, si scriitorul Vasile Ernu au raspuns intrebarilor voastre despre Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti, piata de carte din Romania si evolutiile literaturii in ultimii 10 ani.
– Cum s-a nascut Festivalul International de Literatura de la Bucuresti, o initiativa independenta care-si pastreaza aura romantica de la inceput (Oana Boca) si care nu este sub nici o umbrela.
– Festivalul nu este o afacere, intentia e de a-l profesionaliza de la o editie la alta.
– Este un festival de nisa, destinat cunoscatorilor.
– Obiectivele festivalului sunt acelea de a inscrie scriitori straini valorosi, despre care stim foarte putin desi ne sunt atat de aproape, din tari apropiate Bulgaria, Ungaria, Polonia, Crotia in circuitul cultural romanesc, de a oferi posibilitatea scriitorilor romani sa ia legatura cu scriitori straini, sa fie invitati in tarile acestea si sa fie rla randul lor tradusi, dar principalul obiectiv este de a raspunde publicului iubitor de literatura.
– De ce sunt atat de rare lecturile publice in Romania
– Despre targurile de carti si dificultatile pe care le intampina editurile in distributia de carte
– Vasile Ernu: ” Batalia se duce in realitate pentru cateva zeci de mii de cititori. Ungaria are o populatie mai mica dar un numar mai mare de cititori” Vezi in interviu care sunt cauzele pentru aceasta situatie.
Săptămîna aceasta, are loc cea de a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), un proiect independent, iniţiat în 2008 de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu.
Iubitorii de literatură au ocazia, şi în acest an, să participe, timp de trei zile, la Clubul Ţăranului din cadul MŢR la lecturi publice şi dezbateri cu scriitori importanţi şi manageri culturali din Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Croaţia, Bulgaria şi România.
Ţara mea adoptivă, tema ediţiei din acest an, îi aduce la Bucureşti pe Paul Bailey (Marea Britanie), Jean Mattern (Franţa), Roman Simić (Croaţia), Declan Meade (Irlanda) şi Georgi Gospodinov (Bulgaria). Alături de ei, scriitorii români Mircea Cărtărescu, Adina Rosetti, Lavinia Branişte şi Mihail Vakulovski.
Amanunte pe site-ul Festivalului
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1.Care sunt cartile cult acum in Romania. Care sunt cartile aparute in ultimul timp care au fani in Romania?
2. Fiindca tema este Tara de adoptie il intreb si eu pe domnul Ernu, este Romania tara dvs de adoptie?
1. In Romania cred ca autorii-cult/carti-cult sint autorii-cartile clasice. Din autorii contemporani putini se apropie de acest statut. Poate doar Cartarescu. Insa mie mi se pare ca in ultimii ani multi autori tineri au inceput sa fie tot mai cititi (avem mai multe exemple in care cartile unor debutanti de acum 3-4 ani au ajuns la 3-4 editii… e un semn ca ei se vind si sint cititi).
2. Off.. E o intrebare la care nici eu nu am un raspuns foarte clar. Ceea ce numim „patrie” a fost pentru mine URSS, o tara care nu mai exista (spre fericirea multora si a mea). NU am ales sa ma nasc acolo dar a fost si este un spatiu-timp foarte intim pentru mine. Romania este o „patrie adoptiva” insa nu va fi nicodata la fel de intima. Romania este pentru mine ca o limba invatata la maturitate: o respect, o invat, ii respect legile, ii platesc „taxele si impozitele”…insa nu e la fel de intima. si incerc sa ma comport cu ea ca un cetatean cu un anumit grad de constiinta politica si civica. Cert este ca nu sint idiferent fata de „noua mea Patrie”
Buna ziua,
Pentru d-na Boca: care este valoarea pietii de carte in 2010 (mln. euro) si cum este ea structurata intre edituri si intre canalele de distributie?
Va multumesc,
Gina
Din pacate, nu avem un studiu care sa ilustreze situatia pietei de carte din Romania. Din estimarile interne, in 2010 – fara editiile de chiosc -, piata de carte din autohtona se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro.
1. cine va finanteaza si cum selectati scriitorii?
2. care sint cei mai vinduti scritori romani? Dar straini?
3. Vine lume la festival?
1. Nu avem un sponsor mare. FILB-ul exista mai mult datorita parteneriatelor pe care le incheiem cu diferite insitutii (ambasade, institute culturale). De fapt, acesta este si rolul nostru, al celor trei organizatori: punem lucrurile in miscare, incercam sa valorificam fonduri simbolice ale diferitelor institutii culturale partenere, care puse laolalta nasc Festivalul.
Cel mai important partener, care este alaturi de noi din 2008, este fara indoiala Centrul National al Cartii din cadrul Institutului Cultural Roman.
FILB este un festival de nisa, la care vom invita, de fiecare data, in special scriitori est si central-europeni.
Cit priveste pe scriitorii romani, ei trebuie sa fie prozatori si sa fi publicat recent un volum nou.
2. In topul vinzarilor, intra, asa cum este lesne de banujit, scriitorii-brand. La fel, clasicii. Este extrem de dificil sa impui nume noi pe o piata in care tirajul mediu, raportat la numarul populatiei, este extrem de mic si in care bugetele departamentelor de marketing sint simbolice – in cel mai optimist scenariu.
3. Da, vine foarte lume. Si, important, vin multi oamenii (apartinind celor mai variate categorii de virsta) pe care nu ii regasim la evenimentele clasice de lansare de carte.
1. FILB este un proiect independent si nonprofit. Bani stringem din zona privata (sponsori, firme etc.. pot fi vazuti pe cataloage) si de la institutii publice (Ministerul Culturii sau INstitutul Cultural Roman & Centrul National al CArtii).
2. Din cei romani (contemporani) cred ca Mircea Cartarescu este cap de afis (din ce cunosc eu). Dar avem si scriitori mai tineri care vind bine. Dan Lungu este un exemplu. Straini: cei care se vind bine afara se vind bine si la noi. Sint multi scriitori strainti foarte mediatizati pe care-i vedeti in toate topurile.
Nu am fost niciodata la o lectura publica sau la un festival de literatura. In principu, mi-as dori sa merg, dar am sentimentul ca m-as simti stingher, ca oamenii acolo sunt doar din bransa, ca este un fel de cerc inchis. Am doua facultati, sunt inginer si aseist.
Convingeti-ma va rog :) sa vin la Festivalul acesta.
FILB este un festival de nisa, asa cum am mai amintit, un soi de club select, daca-mi permiteti, al celor interesati de lecturi publice si mai ales al celor care vor sa citeasca altfel de scriitori decit pe autorii de bestseller-uri.
Care autori de bestselleruri, multi dintre ei, vin si ei in vizite in Romania. De fiecare data, insa, o editura autohtona va fi mult mai interesata sa faca eforturi finaciare pentru a aduce un autor a carui vizita va contribui, inca o data, la cresterea vinzarilor unui titlu cu potential comercial. Pentru autorii de nisa, avem mai putine ocazii sa-i intilnim in Bucuresti sau oriunde in Romania.
Daca simtiti ca doriti sa intilniti astfel de autori intr-una dintre cele mai prietenoase locatii din capitala, nu aveti nici un motiv sa va simtiti stingher.
Eelemntar..
Aseara a fost atita lume ca la un moment dat ma gindeam sa incui usa… publicul era foarte divers.. in nici un caz nu era senzatia de „cerc inchis”.
eu cred ca orice om care iubeste o carte are din cind in cind dorinta de a discuta cu autorul ei, are de pus niste intrebari, are niste curiozitati. Festivalul face posibil sa poti intilni, ascuta, discuta cu niste autori romani si straini importanti. eu zic ca merita sa incerci…
Felicitari pentru ca ati ajuns deja la a 4-a editie a Festivalului.
Este ceva ce va lipseste in festival?
Ma gandesc poate la lucruri pe care vi le-ati fi dorit si dintr-un motiv sau altul nu au intrat in programul de pana acum.
multumesc
Razvan…
mie personal imi lipseste o seara de poezie. tot zicem sa o facem. promitem ca de la anul facem si o seara de poezie.
Un festival de literatura fara poezie e ca nunta fara lautari. Deci te asteptam la anul :)
si personal as vrea si ceva mai angajat, mai politic dar asta in RO e greu de realizat, pentruca in Romania literatura este foarte rupta de social si politic.
Draga Razavn, multumim pentru felicitari!
Da, sint multe cele care lipsesc FILB-ului. Amintesc doar pe 3 dintre ele: regretam faptul ca nu avem fonduri, oricit ar fi ele de simbolice, din care sa oferim scriitorilor un onorariu (asa cum se intimpla la festivalurile puternice din lumea intreaga), regret ca inca nu am reusit sa intram in dialog cu Primaria orasului Bucuresti – al carui brand il purtam in insasi denumirea Festivalului nostru – si apoi mai regret faptul ca nu sintem atit de conectati la festivalurile de gen din Europa.
Din fericire la finele fiecarei editii a FILB, incercam scurte analize care, adunate, au conturat un plan de rebranding a Festivalului. Planuim sa punem acest proiect in practica incepind cu editia a V-a, adica de la anul.
Dragilor
1. ce mai citeste romanul azi?
2. ce gen de public vine la o astfel de manifestatie?
3. cine va sprijina?
4. care este tirajul mediu a unei carti in romania?
1. citesc foarte divers: de la carti de specialitate, nonfictiune la cele de fictiune. Sint nise foarte diferite. din pacate ceea ce lispeste cu desavirsire in Romania este un studiu al pietii de carte.Fara un studiu seriosin domeniu nu putem decit sa ne dam cu parera „duoa ureche”.Cea mai mare urgenta ar fi un studiu serios a l pietii de carte.
2. vin foarte muti tineri (studenti in mare parte) dar si de virsta medie. e specia aia de oamni indragodtiti de carte… o specie care nu moare cu una cu doua :) asta ne bucura. atita tinp cint ei mai exista merita sa continuam
3. am raspuns mai sus
4. tirajul mediu a unei carti…. 2500 exemplare (e raspunsul traditional… dar tind sa cred ca e mai mic…. 2200) la o tara de 22 mil este un tiraj mic. avem din pacate un numar mic de cititori.
1. Am mai spus, in topul vinzarilor se inscriu autorii-brand si, in ceea ce priveste literatura universala, clasicii. Altminteri, desigur, exista oricind loc de surprize, deoarece carti minuntae apar lunar in lume.
2. La FILB vin cei care vor sa intilneasca autori de nisa, care au nerv pentru lecturile publice si cei interesati de dialogul dintre autori est si central europeni cu destine comparabile.
3. Pentru editia de anul acesta a FILB, avem 20 de parteneri, 15 partaneri media si trei sponsori simbolici.
4. Dupa stiinta mea si luind in calcul estimarile interne, inainte de debutul crizei, in 2008 asadar, tirajul mediu era de aproximativ 2800 de exemplare. Astazi, desigur, el este mai mic, dar nu as putea sa va ofer o cifra. Tineti cont, insa, de faptul ca in calculul acesta intra si tirajele cartilor de poezie care, in cel mai optimist scenariu, este de aproximativ 500 de exemplare.
In ce masura literatura de azi este inspirata/cuprinde/ia in seama ideologiile?
in mare masura. in romania mai putin dar in traditia unor literaturi precm cea rusa sau engleza.. enorm. Daca vrei sa intelegi de exemplu Rusia actuala citeste Sankea lui Prilepin (aparuta recent la Cartier si radusa de Vladimir BUlat) si o sa intelegi mult mai multe decit daca ai citi un raport sau un text de analiza.
1.Avand in vedere succesul Gaudeamus 2011 cand de Vineri si pana Duminica nu aveai loc de respirat la standurile mari de carti, de ce se sustine ideea ca in Romania cartea nu se vinde ?
2. Aveti cifrele da vanzari la Polirom pentru Gaudeamus 2011 ? Cum a iesit Gaudeamus 2011 fata de 2010 ?
3. Este adevarat ca edituri considerate mai mici ( Curtea Veche ) au in ultimul timp un reviriment neasteptat ?
Multumesc.
Domnule Ion, oricit ar fi bune bilanturile editurilor de la finalul unui tirg de carte, asta nu poate suplini disfunctiile cu care dam piept timp de 12 luni – distribuita, una dintre cele mai importante.
La finele editiei de anul acesta a Gaudeamusului, situatia de vinzari a editurilor Polirom si Cartea Romaneasca a fost comparabila cu cea din 2010.
Pentru Dna Boca:
As dori sa stiu in ce masura editura Polirom este interesata sa includa in planul sau editorial si titluri din literatura olandeza sau flamanda. Sunt traducatoare de limba neerlandeza si am experienta in traducerile literare, am niste propuneri interesante pentru editura.
Doamna Anda Dragomir, va multumim pentru incredere.
Va rog sa luati legatura cu Bogdan-Alexandru Stanescu (regasiti contactele lui pe site-ul editurii), coordonatoul colectiei „Biblioteca Polirom”.