Este Romania pregatita sa adopte reglementari pentru lobby? O legislatie privind lobby-ul in Romania haosului legislativ ar crea mai multa coruptie sau ar reduce-o, pentru ca ar delimita clar ce e permis si ce nu? Este moral si legitim sa influentezi functionari publici si parlamentari din perspectiva unor interese private? Ce sunt agentiile de lobby? Laura Florea, presedinta Asociaţiei Registrul Român de Lobby, a raspuns intrebarilor dvs pe aceste teme.
* Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
* Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori. Postarile lungi sau care contin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate
1. Din experienta dvs, exista cazuri asemanatoare cazului Severin pentru Parlamentul Romaniei?
2. Toata lumea a inteles, chiar si aici in Romania, ca jurnalistii de la Sunday Times au vrut sa demaste parlamentari corupti. Scopul lor a fost insa acela de a arata, e clar pentru oricine citeste articolul, ca exista deficiente mari in felul in care e reglementata activitatea de lobby in PE. Ori, daca pentru PE exista aceste deficiente cum ar putea fi creata o legislatie buna in Romania?
1. Eu nu m-am confruntat cu asemenea situatii. Dar nu am indoiala ca astfel de situatii exista si nu ma refer aici la ‘lobbyisti’ dispusi sa dea mita, ci mai degraba la politicieni dispusi sa ia mita.
2. Intr-adevar, ati punctat corect: exercitiul jurnalistic a demonstrat ca exista politicieni coruptibili si nu in mod necesar lobbyisti care sa dea mita pentru a atinge anumite obiective legislative. Asadar e discutabil in ce masura o reglementare la nivel european in ceea ce priveste lobby-ul si care s-ar adresa lobby-istilor ar rezolva problemele de coruptie care ii vizeaza pe politicieni.
De ce nu exista o lege a lobbyului? Eu banuiesc de ce si anume pentru ca nu cred ca cineva a dorit sa initieze o lege corecta, capabila sa rezolve probleme reale. Si legea lui Nita a fost tot un fel de lobby, nu e asa?
Au existat mai multe initiative pentru legiferarea lobby-ului, sase, daca nu ma insel. Una, cea la care faceti referire, este in Parlament, dar probabil ca va fi respinsa. Motivul esecului acestor legi este acela ca au avut ca obiectiv combaterea coruptiei, ori o asemenea lege nu poate avea eficienta in acest sens, intrucat are in centrul sau lobby-istii profesionisti. Lobby-ul este un cuvant importat. Esenta lobby-ului este reprezentarea de interese cu scopul de a influenta politicile publice. In acest context, este esential sa vedem cine altcineva face activitati de influentare si veti vedea ca ei sunt multi: ONG-uri, asociatii de afaceri, sindicate, patronate, think-tankuri, corporatii. O lege care se refera doar la un grup restrans de consultanti nu poate avea eficienta.
1. In USA lobby-ul este transparent. In UE lobby-ul se face pe sub masa si este considerat la limita legalitatii (in unele legislatii europene, printre care si cea din Romania) se confunda cu traficul de influenta sau ceva echivalent. Cum comentati ?
2. Se presupune ca accesul la „lobby” este permis numai marilor companii/grupuri/banci din UE. In cazul extrem de legalizare al lobby-ului credeti ca vor fi aceleasi taxe pentru lobby (in ideea sa nu se faca discriminare) indiferent de marimea/puterea/influenta unei companii ?
1. SUA si UE au doua modele total diferite, este adevarat. Dar va inselati cand spuneti ca in UE lobby-ul se face pe sub masa. Pe site-ul Comisiei Europene, veti vedea ca exista un Registru al Reprezentantilor Grupurilor de Interese, unde toti cei care doresc sa influenteze luarea deciziilor se inregistreaza si isi declara interesele.
Lobby-ul nu se confunda juridic cu traficul de influenta, intrucat lobby-ul este dreptul pe care il au cetatenii tarii, organizati sau nu in grupuri de interese (asociatii, sindicate, patronate) sa se adreseze alesilor lor si sa isi spuna punctul de vedere asupra legilor. Acest drept este dat de Constitutie (dreptul la petitionare), prin legea transparentei decizionale sau accesul la informatii publice. Toti cei de mai sus pot sa se adreseze legislativului sau executivului singuri sau pot sa o faca cu ajutorul unor experti (ca si in instanta). Traficul de influenta este o infractiune de coruptie si nu are de a face cu lobby-ul si reprezentarea de interese. Este ca si cand am spune ca se confunda comertul si contrabanda
2. Influentarea deciziilor politice se face de multe grupuri de interese, iar corporatiile (de cele mai multe ori organizate in asociatii de profil) sunt doar o parte. Sindicatele si ONG-urile sunt printre cele mai active organizatii in domeniul lobby-ului si de cele mai multe ori se reprezinta singuri, fara consultanti.
3. Nu stiu la ce ‘taxe de lobby’ va referiti, dar impunerea unor taxe celor care vor sa se adreseze parlamentarilor sau Guvernului ar fi o incalcare a Constitutiei, care ne da acest drept.
Tin minte cazul unor jurnalisti care au plecat intr-o excursie in Australia pe banii Gold Corporation. Opinia publica n-a avut o perceptie pozitiva asupra acestui fapt.
A fost moral gestul lor de a pleca pe banii unei firme in Australia? A fost o procedura corecta de lobby? In alte state cum ar fi fost privita aceasta situatie?
Press-trips (excursii ale presei) pentru informare se practica de mult si de catre tot felul de organizatii. Daca excursia ar fi fost pentru politicieni pusi sa ia decizii in privinta RMCG, am fi putut sa ne punem probleme de legalitate/moralitate si utilizarea cuvantului lobby ar fi fost oportuna.
In cazul acesta, atata timp cat ei nu au ascuns vizita lor si au relatat pe marginea ei, eu personal nu sesisez nicio problema. Faptul ca o parte a opiniei publice nu este de acord cu opinia exprimata de respectivii jurnalisti, tot ce pot sa spun este ca asta inseamna democratie si pluralitatea de idei si opinii.
Aveti dreptate. Sunt foarte putine tarile (si acelea din fostul bloc estic) care au adoptat legi ale lobby-ului si deja se vede ineficienta lor, pentru ca se adreseaza unor grupuri foarte restranse de organizatii care fac activitati de influentare, si anume firmelor de consultanta.
Din pacate, raspunsul este nu, din motivul aratat mai sus: in loc sa aiba ca obiectiv transparentizarea luarii deciziilor privind politicile publice, au avut ca obiectiv combaterea coruptiei, si din aceasta perspectiva, o lege a lobby-ului nu poate fi eficienta. Daca am trece putin de acest cuvant lobby, si am gandi o reglementare in care politicienii sa fie obligati sa raporteze cine i-a abordat, intalnirile pe care le-au avut, argumentele care le-au fost aduse pe proiectele de acte normative (asa cum se discuta acum la Bruxelles), atunci legea ar fi utila din punct de vedere social.
Granita intre trafic de influenta si lobby este foarte volatila, ea se poate schimba foarte usor in functie de climatul politic si economic. In acelasi timp, exista grupuri de interese si ele isi exercita influenta in mod natural la nivelul deciziilor politice.
1.As dori sa va intreb cum se poate securiza aceasta granita intre trafic de influenta si exercitarea legala a influentei?
2. Faptul ca nu exista o lege inseamna mai putina transparenta in deciziile guvernamentale?
1.Care este diferenta intre advocacy si lobby?
2. In cazul Romaniei de azi, cand este corecta o campanie de lobby? Ce conditii trebuie sa indeplineasca?
1. Atat lobby-ul, cat si advocacy constituie activitati de influentare a politicilor publice. Lobby-ul desfasoara aceste activitati urmarind un interes privat, iar advocacy-ul urmarind interesul public. Granita dintre interesul privat si interesul public insa este una fluida. Este greu de spus ce este interesul public (daca trecem de generozitatea cuvantului public): atunci cand satisface nevoile intregii populatii, sau jumatate plus unu din populatie, sau cand? Adevarul e ca nu intotdeauna nevoile populatiei sunt in interes public (ex. cresterea salariilor cu 100% poate nu e benefica pentru bugetul tarii) si de multe ori interesul privat al unui grup de interese poate fi aliniat interesului public (ex. scaderea unor accize poate diminua fenomenul contrabandei).
2. O companie de lobby trebuie sa fie transparenta in activitatea sa, nu trebuie sa foloseasca mijloace ilegale pentru a influenta decizii, ci doar puterea argumentelor.
Nu sunt de acord cu opinia d-voastra exprimata la raspunsul de la prima intrebare. Cred ca daca nu ar exista lobbysti care sa dea bani, politicienii nu ar fi tentati. Asta nu inseamna ca ii absolvim pe politicieni de orice vina. Cum credeti ca ar trebui legiferata aceasta situatie?
Cei care dau bani, respectiv mita, nu sunt lobby-isti. Lobby-isti sunt cei care folosesc puterea argumentelor. Scopul celor care desfasoara activitati de lobby este sa expuna politicienilor in mod coerent si relevant argumente si puncte de vedere referitoare la un proiect de act normativ. Cei care dau mita nu folosesc argumente, deci nu sunt lobby-isti.
Cresterea nivelului de transparenta a declararii intereselor politicienilor si a modului cum iau ei decizii ar fi utila in combaterea coruptiei.
Dupa parerea mea lobby-ul este trafic de influenta legalizat, in tarile unde el este reglementat. Asa cum prostitutia ramane o infractiune care trebuie pedepsita, si lobby-ul trebuie sanctionat in continuare, in niciun caz „reglementat”. Dimpotriva, cei care fac trafic de influenta trebuie si mai drastic sanctionati. Cine are bani sa cumpere influenta, legal (in tarile care accepta asta) sau ilegal (in tarile care nu accepta)? Marile companii si oamenii cu bani (moguli). Asta transforma democratia in plutocratie, caci oamenilor de rand le ramen sa leaga niste reprezentanti care nu vor mai legifera in interes general, ci in interes particular/specific.
Intrebare: Daca in Romania lobby-ul nu est e reglementat si se cheam ain continuare trafic de influenta, cum de exista o asociatie a lobbistilor? Pe cine reprezinta ea?
Lobby-ul (sau reprezentarea de interese) nu este ilegal, ci dimpotriva: este legal, legitim si util. – Legal (asa cum am mai spus) pentru ca este un drept prevazut de Constitutie (dreptul la petitionare) si de Legea transparentei decizionale
– Legitim pentru ca politicienii nu traiesc in nori, ci printre oameni, societate civila si mediu de afaceri care sunt indreptatiti sa isi spuna punctul de vedere asupra actelor normative care se elaboreaza
– Util pentru ca un politician (ca si un judecator) trebuie sa asculte o diversitate de puncte de vedere si argumente pentru a lua o decizie. Doar experienta lui singulara de viata sau profesionala nu va fi suficienta.
Oamenii de rand, cum le spuneti dumneavoastra sunt reprezentati activ de sindicate si de ONG-uri.
Faptul ca exista o Asociatie a lobby-istilor demonstreaza exact legalitatea lobby-ului (faptul ca lobby-ul nu este legiferat, nu inseamna ca este ilegal). O conditie obligatorie pentru ca instanta sa admita infiintarea unei asociatii este legalitatea scopului si obiectivelor acesteia.
Inainte de a raspunde la intrebare , am sa incep cu un film sovietic(sic!) de desene animate de prin anii 60 Vulpea arhitect. Un satean face imprudenta sa comande unui vulpoi proiectarea si constructia unui cotet de gaini. A trebuit sa cheme un vinator sa impuste vulpoiul. Despre cotet nu mai tin minte, ce s-a facut cu el dar cred ca a fost demolat. De aceea mi-am permis sa numesc legislatia din Romania si temelia ei constitutia gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza( Iosif Boda, unul din nanasii ei) cotet legislativ. Si acum sa raspund la intrebare: E nevoie de o legislatia care sa reglementeze activitatea de lobby. ( Orice decizie trebuie sa aiba temeiul legii,elementar draga Watson!)Numai ca legislatia ca instrument al functionarii societatii trebuie sa formeze un edificiu clar si coerent.Si pina nu vom demola actualul cotet legislativ si il vom inlocui cu un edificiu clar si coerent, sau nu vom corecta actuala legislatie propozitie cu propozitie nu vom putea porni pe drumul lung si greu spre normalitate. O zi buna !
Presupunand ca ar exista o legislatie in domeniu, si marsand pe ideea ca ar fi chiar una competitiva, ce influenta ar putea avea argumentele, oricat de corecte, asupra parlamentarilor, cu frica fata de anticipate si aflati la cheremul celui ce-i pune pe locul eligibil? Ar trebui atunci ca activitatea de lobby sa se desfasoare mai ales pentru convingerea respectivilor factori decizionali din interiorul grupurilor parlamentare? Sau chiar, in conditiile in care tendinta populara in Ro este de a acorda un credit deosebit unei functii centrale n-ar fi mai eficienta interventia lobby-istilor pe langa acesta?
Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea
Carti noi
Definiția actuală a „schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea deaici.
Carti noi
Carte recomandata
Ediția a II-a adăugită.
„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
1. Din experienta dvs, exista cazuri asemanatoare cazului Severin pentru Parlamentul Romaniei?
2. Toata lumea a inteles, chiar si aici in Romania, ca jurnalistii de la Sunday Times au vrut sa demaste parlamentari corupti. Scopul lor a fost insa acela de a arata, e clar pentru oricine citeste articolul, ca exista deficiente mari in felul in care e reglementata activitatea de lobby in PE. Ori, daca pentru PE exista aceste deficiente cum ar putea fi creata o legislatie buna in Romania?
1. Eu nu m-am confruntat cu asemenea situatii. Dar nu am indoiala ca astfel de situatii exista si nu ma refer aici la ‘lobbyisti’ dispusi sa dea mita, ci mai degraba la politicieni dispusi sa ia mita.
2. Intr-adevar, ati punctat corect: exercitiul jurnalistic a demonstrat ca exista politicieni coruptibili si nu in mod necesar lobbyisti care sa dea mita pentru a atinge anumite obiective legislative. Asadar e discutabil in ce masura o reglementare la nivel european in ceea ce priveste lobby-ul si care s-ar adresa lobby-istilor ar rezolva problemele de coruptie care ii vizeaza pe politicieni.
De ce nu exista o lege a lobbyului? Eu banuiesc de ce si anume pentru ca nu cred ca cineva a dorit sa initieze o lege corecta, capabila sa rezolve probleme reale. Si legea lui Nita a fost tot un fel de lobby, nu e asa?
Au existat mai multe initiative pentru legiferarea lobby-ului, sase, daca nu ma insel. Una, cea la care faceti referire, este in Parlament, dar probabil ca va fi respinsa. Motivul esecului acestor legi este acela ca au avut ca obiectiv combaterea coruptiei, ori o asemenea lege nu poate avea eficienta in acest sens, intrucat are in centrul sau lobby-istii profesionisti. Lobby-ul este un cuvant importat. Esenta lobby-ului este reprezentarea de interese cu scopul de a influenta politicile publice. In acest context, este esential sa vedem cine altcineva face activitati de influentare si veti vedea ca ei sunt multi: ONG-uri, asociatii de afaceri, sindicate, patronate, think-tankuri, corporatii. O lege care se refera doar la un grup restrans de consultanti nu poate avea eficienta.
1. In USA lobby-ul este transparent. In UE lobby-ul se face pe sub masa si este considerat la limita legalitatii (in unele legislatii europene, printre care si cea din Romania) se confunda cu traficul de influenta sau ceva echivalent. Cum comentati ?
2. Se presupune ca accesul la „lobby” este permis numai marilor companii/grupuri/banci din UE. In cazul extrem de legalizare al lobby-ului credeti ca vor fi aceleasi taxe pentru lobby (in ideea sa nu se faca discriminare) indiferent de marimea/puterea/influenta unei companii ?
1. SUA si UE au doua modele total diferite, este adevarat. Dar va inselati cand spuneti ca in UE lobby-ul se face pe sub masa. Pe site-ul Comisiei Europene, veti vedea ca exista un Registru al Reprezentantilor Grupurilor de Interese, unde toti cei care doresc sa influenteze luarea deciziilor se inregistreaza si isi declara interesele.
Lobby-ul nu se confunda juridic cu traficul de influenta, intrucat lobby-ul este dreptul pe care il au cetatenii tarii, organizati sau nu in grupuri de interese (asociatii, sindicate, patronate) sa se adreseze alesilor lor si sa isi spuna punctul de vedere asupra legilor. Acest drept este dat de Constitutie (dreptul la petitionare), prin legea transparentei decizionale sau accesul la informatii publice. Toti cei de mai sus pot sa se adreseze legislativului sau executivului singuri sau pot sa o faca cu ajutorul unor experti (ca si in instanta). Traficul de influenta este o infractiune de coruptie si nu are de a face cu lobby-ul si reprezentarea de interese. Este ca si cand am spune ca se confunda comertul si contrabanda
2. Influentarea deciziilor politice se face de multe grupuri de interese, iar corporatiile (de cele mai multe ori organizate in asociatii de profil) sunt doar o parte. Sindicatele si ONG-urile sunt printre cele mai active organizatii in domeniul lobby-ului si de cele mai multe ori se reprezinta singuri, fara consultanti.
3. Nu stiu la ce ‘taxe de lobby’ va referiti, dar impunerea unor taxe celor care vor sa se adreseze parlamentarilor sau Guvernului ar fi o incalcare a Constitutiei, care ne da acest drept.
Tin minte cazul unor jurnalisti care au plecat intr-o excursie in Australia pe banii Gold Corporation. Opinia publica n-a avut o perceptie pozitiva asupra acestui fapt.
A fost moral gestul lor de a pleca pe banii unei firme in Australia? A fost o procedura corecta de lobby? In alte state cum ar fi fost privita aceasta situatie?
Press-trips (excursii ale presei) pentru informare se practica de mult si de catre tot felul de organizatii. Daca excursia ar fi fost pentru politicieni pusi sa ia decizii in privinta RMCG, am fi putut sa ne punem probleme de legalitate/moralitate si utilizarea cuvantului lobby ar fi fost oportuna.
In cazul acesta, atata timp cat ei nu au ascuns vizita lor si au relatat pe marginea ei, eu personal nu sesisez nicio problema. Faptul ca o parte a opiniei publice nu este de acord cu opinia exprimata de respectivii jurnalisti, tot ce pot sa spun este ca asta inseamna democratie si pluralitatea de idei si opinii.
In Franta nu exista, la fel ca in Romania, nici o lege pentru lobby. Deci, se poate trai fara. De ce ar trebui ca Romania sa adopte o astfel de lege?
Aveti dreptate. Sunt foarte putine tarile (si acelea din fostul bloc estic) care au adoptat legi ale lobby-ului si deja se vede ineficienta lor, pentru ca se adreseaza unor grupuri foarte restranse de organizatii care fac activitati de influentare, si anume firmelor de consultanta.
A fost vreo lege din cele depuse buna? De ce?
Din pacate, raspunsul este nu, din motivul aratat mai sus: in loc sa aiba ca obiectiv transparentizarea luarii deciziilor privind politicile publice, au avut ca obiectiv combaterea coruptiei, si din aceasta perspectiva, o lege a lobby-ului nu poate fi eficienta. Daca am trece putin de acest cuvant lobby, si am gandi o reglementare in care politicienii sa fie obligati sa raporteze cine i-a abordat, intalnirile pe care le-au avut, argumentele care le-au fost aduse pe proiectele de acte normative (asa cum se discuta acum la Bruxelles), atunci legea ar fi utila din punct de vedere social.
Granita intre trafic de influenta si lobby este foarte volatila, ea se poate schimba foarte usor in functie de climatul politic si economic. In acelasi timp, exista grupuri de interese si ele isi exercita influenta in mod natural la nivelul deciziilor politice.
1.As dori sa va intreb cum se poate securiza aceasta granita intre trafic de influenta si exercitarea legala a influentei?
2. Faptul ca nu exista o lege inseamna mai putina transparenta in deciziile guvernamentale?
Vedeti rapunsul de mai sus pentru @cosming
1.Care este diferenta intre advocacy si lobby?
2. In cazul Romaniei de azi, cand este corecta o campanie de lobby? Ce conditii trebuie sa indeplineasca?
1. Atat lobby-ul, cat si advocacy constituie activitati de influentare a politicilor publice. Lobby-ul desfasoara aceste activitati urmarind un interes privat, iar advocacy-ul urmarind interesul public. Granita dintre interesul privat si interesul public insa este una fluida. Este greu de spus ce este interesul public (daca trecem de generozitatea cuvantului public): atunci cand satisface nevoile intregii populatii, sau jumatate plus unu din populatie, sau cand? Adevarul e ca nu intotdeauna nevoile populatiei sunt in interes public (ex. cresterea salariilor cu 100% poate nu e benefica pentru bugetul tarii) si de multe ori interesul privat al unui grup de interese poate fi aliniat interesului public (ex. scaderea unor accize poate diminua fenomenul contrabandei).
2. O companie de lobby trebuie sa fie transparenta in activitatea sa, nu trebuie sa foloseasca mijloace ilegale pentru a influenta decizii, ci doar puterea argumentelor.
Care este procedura si care sunt conditiile necesare pentru a deveni membru al ASOCIATIEI REGISTRUL ROMAN DE LOBBY?
Aflati de aici
http://registruldelobby.ro/cum-sa-deveniti-membru.html
Nu sunt de acord cu opinia d-voastra exprimata la raspunsul de la prima intrebare. Cred ca daca nu ar exista lobbysti care sa dea bani, politicienii nu ar fi tentati. Asta nu inseamna ca ii absolvim pe politicieni de orice vina. Cum credeti ca ar trebui legiferata aceasta situatie?
Cei care dau bani, respectiv mita, nu sunt lobby-isti. Lobby-isti sunt cei care folosesc puterea argumentelor. Scopul celor care desfasoara activitati de lobby este sa expuna politicienilor in mod coerent si relevant argumente si puncte de vedere referitoare la un proiect de act normativ. Cei care dau mita nu folosesc argumente, deci nu sunt lobby-isti.
Cresterea nivelului de transparenta a declararii intereselor politicienilor si a modului cum iau ei decizii ar fi utila in combaterea coruptiei.
Dupa parerea mea lobby-ul este trafic de influenta legalizat, in tarile unde el este reglementat. Asa cum prostitutia ramane o infractiune care trebuie pedepsita, si lobby-ul trebuie sanctionat in continuare, in niciun caz „reglementat”. Dimpotriva, cei care fac trafic de influenta trebuie si mai drastic sanctionati. Cine are bani sa cumpere influenta, legal (in tarile care accepta asta) sau ilegal (in tarile care nu accepta)? Marile companii si oamenii cu bani (moguli). Asta transforma democratia in plutocratie, caci oamenilor de rand le ramen sa leaga niste reprezentanti care nu vor mai legifera in interes general, ci in interes particular/specific.
Intrebare: Daca in Romania lobby-ul nu est e reglementat si se cheam ain continuare trafic de influenta, cum de exista o asociatie a lobbistilor? Pe cine reprezinta ea?
Lobby-ul (sau reprezentarea de interese) nu este ilegal, ci dimpotriva: este legal, legitim si util. – Legal (asa cum am mai spus) pentru ca este un drept prevazut de Constitutie (dreptul la petitionare) si de Legea transparentei decizionale
– Legitim pentru ca politicienii nu traiesc in nori, ci printre oameni, societate civila si mediu de afaceri care sunt indreptatiti sa isi spuna punctul de vedere asupra actelor normative care se elaboreaza
– Util pentru ca un politician (ca si un judecator) trebuie sa asculte o diversitate de puncte de vedere si argumente pentru a lua o decizie. Doar experienta lui singulara de viata sau profesionala nu va fi suficienta.
Oamenii de rand, cum le spuneti dumneavoastra sunt reprezentati activ de sindicate si de ONG-uri.
Faptul ca exista o Asociatie a lobby-istilor demonstreaza exact legalitatea lobby-ului (faptul ca lobby-ul nu este legiferat, nu inseamna ca este ilegal). O conditie obligatorie pentru ca instanta sa admita infiintarea unei asociatii este legalitatea scopului si obiectivelor acesteia.
Inainte de a raspunde la intrebare , am sa incep cu un film sovietic(sic!) de desene animate de prin anii 60 Vulpea arhitect. Un satean face imprudenta sa comande unui vulpoi proiectarea si constructia unui cotet de gaini. A trebuit sa cheme un vinator sa impuste vulpoiul. Despre cotet nu mai tin minte, ce s-a facut cu el dar cred ca a fost demolat. De aceea mi-am permis sa numesc legislatia din Romania si temelia ei constitutia gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza( Iosif Boda, unul din nanasii ei) cotet legislativ. Si acum sa raspund la intrebare: E nevoie de o legislatia care sa reglementeze activitatea de lobby. ( Orice decizie trebuie sa aiba temeiul legii,elementar draga Watson!)Numai ca legislatia ca instrument al functionarii societatii trebuie sa formeze un edificiu clar si coerent.Si pina nu vom demola actualul cotet legislativ si il vom inlocui cu un edificiu clar si coerent, sau nu vom corecta actuala legislatie propozitie cu propozitie nu vom putea porni pe drumul lung si greu spre normalitate. O zi buna !
Presupunand ca ar exista o legislatie in domeniu, si marsand pe ideea ca ar fi chiar una competitiva, ce influenta ar putea avea argumentele, oricat de corecte, asupra parlamentarilor, cu frica fata de anticipate si aflati la cheremul celui ce-i pune pe locul eligibil? Ar trebui atunci ca activitatea de lobby sa se desfasoare mai ales pentru convingerea respectivilor factori decizionali din interiorul grupurilor parlamentare? Sau chiar, in conditiile in care tendinta populara in Ro este de a acorda un credit deosebit unei functii centrale n-ar fi mai eficienta interventia lobby-istilor pe langa acesta?