vineri, martie 29, 2024

Video. Radu Paraschivescu a discutat despre “maimuta carpatina” si alte treburi romanesti

Ce e aceea o maimuta carpatina? De ce e atata prostie in Romania, cand se stie, suntem cu totii printre cei mai inteligenti din lume? Cum a ajuns limba noastra o povara? Care e situatia debitului de tampenii pe minut la televiziune? Radu Paraschivescu a discutat online cu cititorii.

  • Intalnirea s-a incheiat

    De mai multi ani, Radu Paraschivescu tot scrie despre moravuri piezise si vorbele involuntare de duh ale pacatosilor – pe principiul bine statuat, cum ca gura pacatosului adevar graieste –  de prin lumea romaneasca. Cu totii am auzit si am citit inventarierile pe care le face, cu multa buna-dispozitie, prostiilor reprezentative pentru natiunea aflata in tranzitie in carti precum Ghidul Nesimtului, Mi-e rau la cap, ma doare mintea sau Dintre sute de clisee. Iar, a privi prostia neaosa cu detasare si umor, asa cum face Radu Paraschivescu, inseamna a-i neutraliza potentialul coroziv. Cartile lui sunt un fel de antioxidante. Sunt suplimente literare, deci se pot lua fara reteta, in orice perioada a anului. Intaresc imunitatea, ajuta la functionarea normala a organismului si sporesc vigoarea.

    Distribuie acest articol

    27 COMENTARII

    1. Domnule Radu Paraschivescu,

      Pe mine – poate și pe domnia voastră… – nu încetează să mă surprindă capacitatea românului de a aglutina dramatic note ireductibile : melancolia umidă și trebăluiala dizolvantă, defetismul amar și hohotul vesel, scîrba de sine și egolatria, duhul cleptoman și inflamația religioasă, amenitatea și cianura. E în neamul ăsta un „ceˮ inclasabil, o vocație a ghiveciului derutant, un exotism neliniștitor ce ne sabotează isprăvile și reclama. V-aș întreba, prin urmare, cum explicați acest peisaj uman nepereche? Preferați analiza istorică? Munca etnologului? Determinismul politic? Verdictele psihologiei colective? Ce soi de instrumentar vă convine și vă convinge?

      Cu cele mai bune gînduri,

      Vali

      • @Vali

        Va recunosc stilul si chiar simt lipsa comentariilor dvs. As vrea sa va vad mai des, inclusiv in „Dilema Veche”. Cum sa explic? Exista mai multe vocatii convergente la noi: a spagatului schizoid, a adaptabilitatii extreme- cum bine ziceti, a ghiveciului. Probabil ca exista si o inertie din care inca n-am iesit. Si o conditionare istorica de natura sa ne influenteze mentalul.

    2. Exista prostii mici si prostii mari. Exista prosti inocenti, mecanici, plini de intentii bune, cel putin aparent, si prostii mari care iau decizii.

      Dvs vorbiti doar de prostii mici. Oare cum ar fi sa scrieti o carte despre prostii cei mari? Incepand cu Severin, Ciorbea, Petre Roman etc… O cronica a marilor tampenii pe care le-au facut romanii din posturile de decizie.

      • @Capitan de plai

        Ma suspectati de subtilitati in materie de gradare si stratificare a prostiei. N-am ajuns acolo. Si nu ma vad ocupandu-ma de ceea ce numiti „prostii cei mari”. Ma rog, daca ar fi doar prostie, inca ar fi scuzabila. Dar nu e. E rea vointa, e serparie mafiota, e bun plac si abia in ultimul rand prostie. Nu ma tem de consecinte, pur si simplu cred ca vocatia mea e mai degraba literara. „Maimuta carpatina” are, dupa mine, o miza pronuntat literara.

    3. d.le paraschivescu
      eu nu cred ca „suntem cu totii printre cei mai inteligenti din lume”
      ne amagim noi si ne place sa ne umflam in pene
      santeti de acord cu mine ?

      • @Toma

        Nu credeti fiindca sunteti Toma? (Cheap, I know.) Ce sa spun? Suntem posesorii unei inteligente care ne joaca feste. Si nu e singura calitate care, prost folosita, devine handicap. Puterea de-a te acomoda si tranzactionismul intra tot acolo. Cat despre „cei mai inteligenti”, aveti dreptate, inflamarile superlativiste nu-si au rostul.

    4. Este adevarat ca maimuta carpatina se deosebeste de cea alpina, pirineiana, dolomitica, pindiana, vosgiana sau chiar munte-stancoasa doar prin densitate pe km patrat? Ce rol ar putea avea prezumptivii umanoizi escaladati in pozitii de vizibilitate publica maxima, de rol model social in spatiul carpatic, in procesul evolutiv al acestei sub-specii? Se poate miza, intr-un astfel de proces evolutiv, pe abilitatile imitative innascute ale maimutei, inclusiv carpatine?. Dar daca umanoizii formatori sunt la randul lor doar niste maimute deghizate? Care este riscul ca notorietatea prezumptivilor umanoizi formatori sa declanseze UN efect paradoxal de regres in renul primat (spre deliciul maimutarimii electoare)? Multumesc!

      • @ Sergiu

        Lipseste maimuta din Dinarici si din Rila Rodopi, ce-o fi cu ele? Vad in ce spuneti, printre altele, o alta formula pentru „selectia negativa”, fireste, pe cursul unui darwinism invers. E o ipoteza. In fond, exista si piese muzicale in care instrumentele canta la oameni. Un lucru e cert: antimodelele cocotate in locuri vizibile sunt greu de dislocat. Si nici nu sunt multi cei care se incumeta s-o faca.

        • Radu Paraschivescu spune:
          „Un lucru e cert: antimodelele cocotate in locuri vizibile sunt greu de dislocat. Si nici nu sunt multi cei care se incumeta s-o faca.”

          Aici sunt nevoit sa va contrazic: romanul s-a nascut critic; critic de orice si fata de oricine, mai putin fata de el insusi. Multe maimutzici se incumeta sa critice maimutoii cocotati in varful ierarhiei primatelor autohtone. Critica inceteaza, insa, cand maimuta cocotata in bananier incepe sa arunce cateva banane mai mititele catre cle mai mari dintre maimutele urlatoare. Atunci urletele critice se transforma in urlete de sustinere (a se vedea pleiada de lideri sindicali ce si-au descoperit brusc veleitati anti-sindicalistice dupa ce li s-au oferit oarece functii politice), iar maimutele mai mici care se incumeta sa urle in continuare sunt suprimate de fostii lor lideri la urlat.

          Personal, avand ocazia sa cunosc atat sistemul nostru de educatie, cat si pe cel vestic, cred ca „maimutareala” se numeste egoism crunt, dorinta de a parveni prin orice mijloace. Daca la noi, copilul fiecaruia TREBUIE sa fie cel mai destept, cel mai bun la carte, cel mai frumos, cel mai bun recitator de poezii etc., in Vest trebuie sa stie DOAR sa colaboreze cu ceilalti. Apartenenta la un grup care-l sustine si pe care-l sprijina face din fiecare OM. La noi, fiecare vrea doar sa se cocoate pe creanga cea mai de sus pentru a face kk in capul celorlalti semeni ai sai (scuzati grobianismul, dar mai elocvent nu se putea).

    5. Daca exista multa prostie intr-o tara, trebuie sa apara si ironie multa, ca o reactie. Prin urmare tot umorul romanesc s-ar datora in cele din urma prostiei si puterii de adaptare la prostie.

      Cum a evoluat deci ironia romaneasca in ultimii ani? Ce s-a adaugat, ce s-a scazut?

      Cititi TimesNewRoman? Alte surse de umor?

      • @Manuil Kentan

        Nu stiu daca umorul e doar o contrareactie la prostie. Ar fi logic, dar incomplet. Exista niste teorii bergsoniene care ne-ar putea lamuri. In ce priveste evolutia umorului, nimic surprinzator aici. Nu mai suntem infasurati in mantaua lui Braescu si a altora ca el. Marele castig e aparitia autoironiei, pe care am invatat s-o preluam de la englezi. Practicantii ei sunt deocamdata putini, dar macar exista.

        • @Manuil Kentan

          Uitasem: da, citesc TNR (poanta de ieri cu canadienii si Hrusca e epocala). Si citesc multa literatura comica: engleza, franceza, italiana.

    6. Care sunt cartile care v-au placut dvs. cel mai mult dintre cele aparute anul acesta la edituri din Romania? Poate intrebarea ar trebui reformulata altfel, care sunt cartile care v-au pus cel mai mult pe ganduri?

      Va multumesc,
      Eugen

      • @Vointa Progresul Elanul

        Timothy Snyder, „Pamant insangerat” in primul rand. Nu fiindca a publicat-o Humanitas, ci fiindca radiografiaza raul si suferinta pana la ultima celula. De placut mi-au placut multe. Dau un exemplu: Yasmine Reza, „Fericiti cei fericiti” (Polirom), in traducerea plastica si frumoasa a Luizei Vasiliu.

      • @Celestina

        Spunea cineva ca pana si excesul trebuie facut cu masura. De regula, mai ales in spatiul public, modestia poate trece drept mediocritate. Atata cat ma cunosc, nu stiu daca sufar de exces de modestie. Pana la urma, zodiacal vorbind, sunt Leu. Poate ca ma pricep sa disimulez. Glumesc, fireste. Nu practic iubirea de sine si simt mereu ca mai am trepte de urcat.

    7. Spuneati candva ca, in fata adevaratelor drame omenesti, au inceput sa vi se par frivole acuzatiile pe care le faceati badaraniilor si marlaniilor cotidiene. Dar, cum vi se par marlaniile si grosalaniile politicienilor de la varf? Cat de revoltat va simtiti ca trebuie sa asistati la spectacole de prost gust, la mahalaua urcata pe scena publica? La spectacole de ura care in loc sa descarce frustrarile din societate, le amplifica?

      • @V

        Nu ma dezic. Cand am facut afirmatia, aveam foarte proaspata in minte drama lui Mihai Nesu. Iar cand vezi suferinta altuia, inveti sa-ti pretuiesti mai bine zestrea si norocul. Cat despre marlaniile de la varf, daca ar fi simple marlanii, inca n-ar fi atat de rau. Problema e ca am avut si avem la varf oameni care ne dau inapoi, campioni si fachiri ai involutiei. Si e cu atat mai trist cu cat asta ne face sa devenim sceptici, reticenti si fatalisti. Si sa actionam de multe ori in logica prezumtiei de rea intentie chiar si atunci cand pe radarul politic apar oameni de buna credinta.

      • @Viorel

        E aceeasi diferenta ca diferenta dintre mitocan si toapa. Difera gradul de imanenta. Jalnic si demn de mila? Sunt apropiate, fara sa se suprapuna.

    8. Ceea ce face maimuta carpatina deosebita de alte maimute(dar asemanatoare cu maimuta centrafricana, maimuta de Orinoco, sa) e faptul ca ea a castigat lupta cu Homo Sapiens.
      Intrebare e de ce nu reuseste HomoSapines sa-si foloseasca avantajele evolutive ca sa trimita Maimuta Carpatina la locul ei din padure, eventual sa-i dea o injectie de cromozom Sapines si sa-i transforme urmasii in Homo Erectus ca apoi sa-i inscrie pe traiectoria evolutiei.

      • @Petrica

        Ma incoltiti cu subtilitati zoologic-comportamentale in spatele carora se afla o grija pentru decalibrarile de mentalitate. Prin termenul „maimuta” am denumit o populatie care s-a obisnuit sa traiasca preluand (uneori fara discernamant) tot ce prinde: sarbatori (Valentine’s Day), formate de emisiuni TV, gesturi ale fotbalistilor etc. Era un repros care viza excesul de mimetism, nicidecum un repros la adresa natiei.

    9. Mai vorbiti politica? Ati mai auzit oameni discutand politica la o bere? Sau politica s-a transformat in ceva prea serios? Inainte fotbalul si politica erau subiectele cele mai atractive, toata lumea avea pofta sa discute asta, cu pasiunile de rigoare. Acum, care e situatia domnule Paraschivescu?

      • @Viorel

        Acel „mai” de inceput sugereaza ca am vorbit deja de politica. N-am facut-o. Am facut un singur gest politic, cu zece ani in urma: inscrierea in URR-ul infiintat de Cosmin Alexandru. A fost un partid candid, insufletit de bune intentii si populat de oameni OK, dar inghitit repede de fiarele padurii politice. Insa, credeti-ma, nu ma simt calificat sa discut teme din aceasta zona. A, ca ele sunt pe buzele tuturor, asta nu trebuie sa mire. Andrei Plesu ar numi acest obicei „clampaneala” si n-ar gresi. Dar e o clampaneala pentru un popor care pana acum doua decenii si ceva n-a avut voie sa deschida gura.

        Bere nu beau. Am diabet si daca tot e sa calc stramb, prefer s-o fac mancand din cand in cand o prajitura. Recomand un millefeuilles la Rue du Pain. Viata vi se va parea mai frumoasa. Si stiti de ce? Fiindca va fi.

    10. citeva reflectii personale despre maimutologie. apoi o sa va pun o intrebare (una singura).
      inainte de maimuta democrata a fost maimuta darwinista. nu sint diferite. fiindd lipsite de constiinta (si implicit rusine, ca orice animal) cred ca totul li se cuvine. stiu sa se catare. de la inaltimea lor, de pe creanga fiecareia (partid, administratie, televiziune etc.) se maimutaresc la toata lumea. stiu desigur ca munca (onesta) l a creat pe om (de aceea isi si apara cu strasnicie atributele speciei !)
      intrebare : cum (care sint mijloacele obiective) credeti dvs ca ar putea oamenii sa cucereasca planeta maimutelor?

      • @Euripide

        Nu sunt convins ca oamenii pot cuceri planeta maimutelor. Ar trebui mai intai sa invete sa se ingrijeasca de a lor. Va apreciez comentariul maimutologic si citez in completare vorba lui Mark Twain: „Omul e singurul animal care roseste. Sau ar trebui s-o faca.”

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Autor

    Sprijiniți proiectul Contributors.ro

    Pagini

    Carti noi

     

    Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
    Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

    Carti noi

    În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
    Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

     

    Carti

    După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

     
    „Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
    Cumpara cartea

     

     

    Esential HotNews

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro