vineri, martie 29, 2024

Întâlnirea Pompeo-Lavrov sau reflexia globală a două sisteme politice cu valori diferite

Întrevederea la Soci din 14 mai 2019 a Secretarului de stat american Mike Pompeo cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, afișează contrastele dintre Washington și Moscova cu privire la politica globală. Pe fondul unei atmosfere distante și tensionate a fost reiterată necesitatea dialogului bilateral permanent, fiind surprinse o serie de probleme globale, începând cu Venezuela, Peninsula Coreeană și Iran, și încheind cu Ucraina, Siria și Afganistan.

Secvențe ale itinerariului lui Mike Pompeo

Serghei Lavrov agreează propunerea lui Mike Pompeo de a rectifica relațiile SUA-Rusia și evidențiază necesitatea reluării canalelor de comunicare dintre cele două state

Istoricul unor bune relații ale Secretarului de stat Mike Pompeo cu spațiul rus, de pe vremea când era șef al CIA, îl recomandă ca un personaj credibil și acceptat în negocierile cu Serghei Lavrov și Vladimir Putin. Cu toate acestea, la Soci, partea americană s-a referit la o gamă largă de dezacorduri care au subminat relațiile dintre SUA și Rusia, precum interferențele electorale, sprijinirea unor regimuri dictatoriale, diferențe fundamentale în proiectarea politicii externe.

Escala europeană a lui Mike Pompeo, în drum spre Soci, atenuează retorica SUA cu privire la Iran

Secretarul de stat Mike Pompeo s-a oprit luni la o întâlnire a miniștrilor de externe europeni de la Bruxelles pentru a propune un front transatlantic comun împotriva Teheranului și a programului său nuclear.

Cu două zile în urmă, Ministerul de Externe al Arabiei Saudite declarase că două dintre navele petroliere din țară și o navă norvegiană au fost avariate în weekend, în apropierea Golfului Persic, pretinzând a fi rezultatul unui „act de sabotaj”.

Administrația Trump a solicitat „presiuni maxime” asupra Iranului, însă conversațiile purtate la Bruxelles nu au depășit vechiul registru, fiecare parte repetând propria-i versiune asupra acordului nuclear. Diplomatul șef al Uniunii Europene, Federica Mogherini, s-a poziționat la cealaltă extremă după întâlnirea cu Mike Pompeo, optând pentru maximă constrângere și evitarea oricărei escaladări militare.

Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Marii Britanii au îndemnat la temperarea măsurilor militare americane față de Iran, fiind îngrijorați că acțiunea unilaterală a SUA ar putea produce riscul unui conflict accidental ce ar repune Iranul pe traseul nuclearizării.

Valorile și înțelesul asupra democrației au conotații diferite pentru Rusia

În chestiunea regimului dictatorial din Venezuela cei doi diplomați se situează pe poziții diametral opuse. SUA au criticat Rusia pentru susținerea regimului Maduro și recunoașterea legitimității acestuia în baza unui parteneriat militar de lungă durată, sprijinit prin aproximativ 100 angajați ruși.

În timp ce Pompeo militează pentru non-interferența Rusiei, Chinei, Iranului și Cubei în Venezuela, Lavrov interpretează poziția americană ca o „amenințare” la adresa lui Nicolas Maduro.

Interese comune SUA-Rusia

  • Rusia solicită un dialog continuu între SUA și Coreea de Nord;
  • SUA dorește ca și China să ia parte la discuțiile pentru dezarmare nucleară;
  • prevenirea și combaterea terorismului rămâne o preocupare bilaterală comună.

Pompeo critică dur interferența electorală a Rusiei

Șeful diplomației americane a emis un avertisment după ce Lavrov a negat în mod repetat că Rusia s-ar fi amestecat vreodată în alegerile americane. El a adăugat că SUA nu va tolera angajamentul similar în viitoarele alegeri pentru 2020. Răspunsul prompt al diplomatului rus, construit pe cuvintele cheie: „fals”, „nefondat”, „insinuări”, a condus la o negație extrem de accentuată.

Pompeo sugerează Rusiei să aprofundeze stabilitatea strategică în săptămânile ce urmează

Acest îndemn poate fi tradus ca o fereastră de timp pentru reflecție, în ambele tabere, până la întâlnirea G20 din Osaka de luna viitoare, unde Trump și Putin vor avea șansa unei revederi. Până la acel moment, este probabilă construcția unui setup în definirea priorităților mutuale de politică externă și negocierea unor sfere de influență.

Mike Pompeo a reiterat sprijinul american pentru Ucraina, cu toate ca Serghei Lavrov s-a arătat nemulțumit săptămâna trecută la Consiliul Arctic de implicarea SUA în „emisfera estică”. Mesajul Administrației americane pentru Siria, prin vocea secretarului de stat, este de a asigura și perpetua premisele unui climat de pace, cu un avertisment indirect adresat Rusiei – probabil un capitol negociat între Trump și Putin la Helsinki anul trecut.

Putin laudă raportul Mueller și propune o agendă minimală de negocieri

La întâlnirea delegațiilor SUA-Rusia, Putin s-a arătat mulțumit de raportul Mueller catalogând efortul ca fiind o „anchetă foarte obiectivă” și a reiterat poziția oficială a Rusiei de non-interferență în campania prezidențială a lui Donald Trump.

Putin și-a prezentat disponibilitatea Statelor Unite de a construi o agendă comună pentru negocieri pe problemele de apărare anti-rachetă, tratatele START și INF. Cu toate acestea, specific perspectivelor unilaterale rusești, adjunctul lui Vladimir Putin, Yuri Ushakov, a menționat că în urma discuțiilor cu Mike Pompeo „nu există niciun progres în relațiile dintre Rusia și SUA”.

Remarci de final

  • Oportunitatea întâlnirii Pompeo-Lavrov nu vizează proiecții temporale imediate ci reprezintă o tatonare și declarare a intereselor reciproce;
  • Serghei Lavrov evaluează discuțiile cu Pompeo ca fiind deschise și directe și speră ca „solicitările Rusiei să fie considerate la Washington”;
  • Rusia va răspunde pozitiv unei întâlniri Trump-Putin în cazul unei invitații oficiale primite din partea americană;
  • Moscova speră într-o resetare a relațiilor cu Washingtonul pe fondul unor discrepanțe majore în ceea ce privește Iranul, Ucraina, Siria și Venezuela;
  • UE și Rusia caută o soluție diplomatică pentru Iran în timp ce Pentagonul și-a actualizat planurile ofensive asupra Iranului ce includ peste 500 de atacuri de rachete zilnic, precum și o invazie terestră. Dacă interesele SUA sunt afectate în Golful Persic, Departamentul Apărării al SUA este pregătit să mobilizeze 120.000 de soldați americani. Totuși, la nivelul Administrației, constrângerile diplomatice și economice ale Iranului sunt preferate măsurilor militare;
  • Se remarcă un joc strategic pentru problematizarea unor sfere de influență. Rusia mută o piesă pe tabla de șah în America Latină fiind vizibil deranjată de interferența SUA în Ucraina, iar Putin întărește culoarul dictatorilor pe harta globală prin tensionarea situației din Venezuela în speranța obținerii unui debușeu în Ucraina;
  • Întâlnirea Pompeo-Lavrov scoate în evidență două sisteme politice cu valori și capacitate de proiecție a forței globale disproporționate. O Rusie care mizează global pe factorul nuclear, dar cu capacități limitate la a fi un jucător regional și Statele Unite cu forță și proiecție globală totală.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Poate asa inteleg si ipochimenele nationalisto- neo comuniste de la noi de ce este vital sa fim in NATO si sa avem o relatie excelenta cu SUA.

  2. SUA sa nu mai intervina foarte mult in Ucraina. Brazilia poate sa intervina in Venezuela ca sa nu intervina SUA si sa scoata Rusia din America de Sud iar in acest mod Brazilia si Rusia vor deveni dusmane. Rusia va mai fura teritoriu din Ucraina pentru ca are putere, Iranul vrea putere mai multa obtinuta cu bombe nucleare.

  3. Stiri contradictorii?
    – „Dacă interesele SUA sunt afectate în Golful Persic, Departamentul Apărării al SUA este pregătit să mobilizeze 120.000 de soldați americani”.

    – „Trump a calificat drept ”fake news„ relatările potrivit cărora Casa Albă ia în calcul trimiterea a nu mai puțin de 120.000 de soldați americani în Orientul Mijlociu în cazul în care Iranul accelerează programul de înarmare nucleară.”

    • Regăsiți pe Newsweek informații despre planificările Pentagonului cu privire la o posibilă intervenție militară în Iran : https://www.newsweek.com/trump-administration-iran-military-airstrikes-invasion-1425365 .
      Tot astăzi, personalul diplomatic american va fi evacuat din Irak.
      Donald Trump este cunoscut pentru oscilațiile sale declarative, însă, cu toate acestea, SUA își iau deja măsuri preventive, considerând totodată una dintre opțiuni ca fiind cea militară.

      • Cind esti supus unor asemenea declaratii ce atitudine poti lua?
        „„Vom învinge frontul americano-sionist. Iranul are cel mai înalt grad de pregătire militară defensivă, pentru a contracara orice tip de ameninţare sau solicitări excesive”, a declarat Amir Hatami.”
        „Oscilatiile declarative” ale lui Trump depind si de declaratiile celorlalti.
        Daca Trump nu face pe placul piticului tomic nord coreean ori a conducatorilor Iranului, etc, nu are dreptul sa-si schimbe atitudinea?

  4. In folosul cui sunt aceste miscari strategice, de sah diplomatic ? omul de rand din SUA, Rusia, Europa, Iran si unde o mai fi isi pune oare aceleasi intrebari ? Este de datoria liderilor sa caute solutii de pace si gasirea de solutii economice astfel incat toti sa poata profita, omul de pe strada nedorind conflicte militare.
    Poate cer imposibilul dar cel putin este legitim.

    • ” Este de datoria liderilor sa caute solutii de pace si gasirea de solutii economice astfel incat toti sa poata profita,”
      Un salogan din Iepoca de Aur putin modificat sa nu para o copie :D

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate
Silviu Nate a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind totodată directorul Centrului de Studii Globale din cadrul aceleiași universități și coordonatorul programului de licență Studii de securitate. Preocupările sale directe vizează elaborarea analizelor și construcția documentelor de recomandări strategice dedicate spațiului Mării Negre și securității euroatlantice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro